EXCLUSIV | CSA Steaua, CS Dinamo, CSM Bucureşti şi CS Rapid au primit de la stat aproape 210.000.000 de lei în 2018. Împreună, au câştigat un singur titlu mondial în probă olimpică şi zero cupe europene intercluburi | CIFRE + GRAFICE

3 apr 2019 13711 afişări Special
EXCLUSIV | CSA Steaua, CS Dinamo, CSM Bucureşti şi CS Rapid au primit de la stat aproape 210.000.000 de lei în 2018. Împreună, au câştigat un singur titlu mondial în probă olimpică şi zero cupe europene intercluburi | CIFRE + GRAFICE 4 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7969/18016530/1/buget-cluburi-de-stat-din-bucuresti-2016-2018.jpg

Despre sportul românesc se vorbeşte, la modul general, că este subfinanţat, aceasta fiind una din cauzele rezultatelor tot mai proaste pe plan international. ProSport a căutat să verifice această maximă impusă ca adevăr şi explicaţie universală, folosită de cei care trăiesc pe lanţul trofic al sportului – de la antrenori şi până la conducătorii de cluburi, de federaţii, de minister şi chiar de comitet olimpic.

Cifrele arată că patru cluburi sportive de stat importante pentru România – CSA Steaua, CS Dinamo, CSM Bucureşti şi CS Rapid – consumă, anual, sute de milioane de lei.

De la caz la caz, situaţia diferă, dar chiar şi în cel mai rău caz vorbim despre subvenţii de milioane de euro. În total, în 2018, statul, prin diversele sale instituţii (trei ministere şi o primărie), a virat către cele patru cluburi din Bucureşti 207,21 milioane de lei (aproximativ 45 de milioane de euro).


Bugetul "celor 4 mari" din Bucureşti în ultimii 3 ani. Steaua (punctul albastru) este campioană detaşată, cu peste 17 milioane de lei avans faţă de urmăritoarea CSM Bucureşti. Cel mai bun raport cheltuieli - rezultate pare să-l aibă Dinamo, care se luptă cu Steaua la locul 1 ca performanţe, deşi are un buget la jumătate

Cu tot cu diverse alte surse de venituri, CSA Steaua, CS Dinamo, CSM Bucureşti şi CS Rapid au avut buget de 222,42 milioane de lei (aproape 48 de milioane de euro).

De aceşti bani, „cei patru mari“ au câştigat anul trecut, la un loc, un singur titlu mondial în sport olimpic – în proba feminină de canotaj 2 – categoria uşoară.

CSA Steaua – cel mai bogat club din România. 46 de secţii, buget de 20 de milioane de euro şi o jumătate de medalie de aur la Mondiale în 2018

Singurul club de stat care nu-şi divulgă bugetul şi subvenţiile încasate din banii publici este CSA Steaua. ProSport a căutat să descopere, în ultimele luni, cât plătim, cu toţii, ca în Ghencea să se facă sport. Surse multiple ne-au dezvăluit că e vorba de „cam 18 milioane de euro pe an“.

Pe 21 martie, venit în studioul ProSport Live, însuşi ministrul Benjamin Leş avea să ne confirme oficial: „Bugetul clubului Steaua în 2018 a fost de 91 de milioane de lei, din care 86 de milioane au provenit de la Minister“. Aşadar, un buget total de circa 19,6 milioane de euro, din care subvenţiile publice au reprezentat 18,5 milioane de euro.

Două sunt discuţiile care se pot face pe marginea cifrelor de mai sus:

1. Cât de mult se văd în performanţe cei aproape 20 de milioane de euro viraţi anual de stat în conturile CSA Steaua

şi

2. De ce comandanţii clubului – şi, pe linie ierarhică, direct miniştrii Apărării cărora li se subordonează direct Steaua – acceptă ca brandul numărul 1 al ţării să producă atât de puţini bani din surse proprii.


Steaua domină şi topul subvenţiilor, având cu peste 17 milioane de lei mai mulţi bani de la buget faţă de urmăritoarea CSM Bucureşti. Codaşa absolută este Rapid

Despre ambele chestiuni a vorbit ministrul actual al Apărării, Gabriel Leş, în studioul ProSport Live. Acesta a invocat un aparent paradox: deşi bugetul total al clubului e cel mai mare din toată România, în schimb bugetul individual al secţiilor este mai mic decât al rivalelor. Exemplul dat a fost de la baschet. „Avem 46 de secţii. Sunt foarte multe. La secţia de baschet avem o sumă mult mai mică decât a competitorilor. Bugetul la baschet este la 20-30% din ce au competitorii direcţi. Comandantul lucrează chiar acum la un proiect, să vedem dacă e nevoie să renunţăm la unele secţii“, a explicat ministrul Leş.

Realitatea este, parţial, cea expusă de politician, care în discuţia cu ProSport a lăsat impresia că este un om de bună-credinţă, dar – aşa cum chiar el a menţionat – depinde mult şi de ceea ce îi transmit subordonaţii.

Secţia de baschet a clubului Steaua are, momentan, un buget mic – câteva sute de mii de euro, spun sursele ProSport –, dar asta pentru că, până anul trecut, Steaua a avut echipă comună cu CSM Bucureşti, care vărsa în conturi aproape un milion de euro anual. Începând din acest campionat, colaborarea s-a rupt, iar Steaua e acum pe cont propriu. Aşadar, exemplul secţiei de baschet, invocat de ministrul Apărării în emisiunea ProSport Live, este irelevant. Cineva din subordine pare să-i fi dat, în acest caz, nişte informaţii trunchiate.

CSU Sibiu are, conform informaţiilor ProSport, un buget de aproximativ 1,5 milioane de euro.

În acelaşi timp, foarte multe din secţiile invocate de ministrul Leş – cam 15 din totalul de 46 – consumă foarte puţine resurse.  

Concluzionând, la Steaua nu secţiile multe par să fie o problemă, ci modul în care comandanţii şi managerii din subordine gestionează aceste resurse uriaşe pentru România. În perioada 2016-2018, la CSA Steaua au fost trei comandanţi: George Boroi (până la finele lui 2016), Cristian Petrea (din noiembrie 2016 până în toamna lui 2018) şi Bixi Mocanu (din octombrie 2018 până în prezent). Niciunul dintre ei n-a acţionat pentru a creşte nivelul performanţei la Steaua în acord cu bugetul primit de la stat şi nici pentru a mări sumele obţinute din surse independente.

Anul trecut, CSA Steaua câştigat o jumătate de medalie de aur la Campionatele Mondiale din sporturile pe echipe. În proba feminină de canotaj 2 – categoria uşoară, una din cele două membre ale echipajului, Elena Beleagă, este legitimată la clubul Armatei.

CS Dinamo – campionii banilor atraşi din surse independente. Clubul are 30 de secţii, buget de 12 milioane de euro şi anul trecut a câştigat jumătate de titlu mondial la sport olimpic

Clubul Ministerului de Interne primeşte, anual, aproximativ jumătate din banii care intră la Steaua:

- 34,8 milioane de lei în 2016,

- 30,6 milioane de lei în 2017,

- 41,8 milioane de lei în 2018.

În acelaşi timp, Clubul Sportiv Dinamo reuşeşte să atragă cei mai mulţi bani din surse independente dintre toate cluburile de stat din România:

- 5,8 milioane de lei în 2016,

- 6,7 milioane de lei în 2017,

- 5,8 milioane de lei în 2018.

CS Dinamo are 30 de secţii sportive şi – după cum aţi citit mai sus – un buget total de aproximativ 8 – 10 milioane de euro pe an. Sursele ProSport afirmă că aproximativ 60% din acest buget merge la salariile angajaţilor şi întreţinerea bazelos sportive. Restul de 40% este direcţionat către activitatea sportivă propriu-zisă.

Spre deosebire de CSA Steaua, unde fostul comandant George Boroi a eliminat instructorii sportivi înlocuindu-i cu manageri, la Dinamo se păstrează vechea organizare. Sunt mai puţini angajaţi, dar clubul rămâne la bătaie cu Steaua în materie de înaltă performanţă.

În 2018, „roş-albilor“ le revine cealaltă jumătate a unicului titlu mondial în sporturi olimpice câştigat de România. Ionela Cozmiuc-Lehaci a fost una din cele două componente ale echipajului feminin de canotaj 2 – categoria uşoară care, în septembrie 2018, la Plovdiv (Bulgaria), au cucerit titlul mondial.


Pe acest grafic se vede bine proporţia banilor atraşi de cluburile publice din alte surse decât cele bugetare. Siguranţa banilor de la stat pare să inhibe orice efort, din partea managerilor, pentru a eficientiza departamentele de marketing. Nici măcar la Rapid, care primeşte "numai" două milioane de euro pe an, nu se mişcă nimic

CSM Bucureşti – sume uriaşe cheltuite la handbal şi rugby. Gruparea Primăriei are buget 16 milioane de euro, 16 secţii sportive şi zero titluri mondiale în 2018

Clubul Primăriei din Bucureşti se bate cu CSA Steaua la titlul de cea mai bogată grupare sportivă din România. Anual, municipalitatea varsă în conturile CSM Bucureşti zeci de milioane de lei.
Banii sunt, de la an la an, tot mai mulţi:
- 54,3 milioane în 2016,

- 62,5 milioane în 2017,

- 69,9 milioane în 2018.

În acelaşi timp, la CSM Bucureşti se observă o inerţie mare în privinţa interesului pentru bani atraşi din surse independente. Într-un oraş precum Bucureştiul, cu milioane de locuitori, un PIB despre care s-a anunţat că l-a depăşit pe al Berlinului şi cu atât de multe firme, clubul sportiv al Primăriei atrage sume infime:

- 3,8 milioane de lei în 2016,

- 1,7 milioane de lei în 2017,

- 3,85 milioane de lei în 2018.

Aproape că nu se poate vorbi de marketing şi ticketing în aceste condiţii.

Pe site-ul oficial al CSM Bucureşti se menţionează 16 secţii sportive – aşadar, jumătate din câte are Dinamo şi o treime din ce are Steaua.

La un buget crescător, de la 12 milioane de euro în 2016 până la aproape 16 milioane de euro în 2018, banii par suficienţi.

Clubul se axează pe sporturile de echipă. Handbalul feminin e nava-amiral a CSM Bucureşti şi consumă, spun sursele ProSport, cam 4,5 milioane de euro pe an. Handbalul masculin, rugby-ul şi voleiul primesc sume consistente. Până anul trecut, în parteneriatul cu Steaua, clubul Primăriei a asigurat o sumă consistentă – circa 900.000 de euro, spun sursele noastre – şi la echipa de baschet.

Ultimul trofeu de calibru obţinut de CSM Bucureşti trebuie căutat însă în 2016, când echipa de handbal feminin a câştigat Liga Campionilor.

Anul trecut, clubul n-a câştigat niciun titlu mondial la sporturile olimpice.

CS Rapid – sărăcie, sărăcie, sărăcie. Clubul are buget 2 milioane de euro, 15 secţii, iar multă lume face muncă voluntară

Clubul Rapid este o Cenuşăreasă a „celor 4 mari“ şi un pigmeu prin comparaţie cu bugetele uriaşe ale acestora. Ministerul Transporturilor finanţează gruparea giuleşteană cu „doar“ aproximativ două milioane de euro pe an:

- 8,77 milioane de lei în 2016,

- 8,83 milioane de lei în 2017,

- 9,54 milioane de lei în 2018.

Banii sunt absolut insuficienţi pentru o grupare de tradiţia şi importanţa Rapidului, care are 15 secţii sportive, conform site-ului oficial (în unele cazuri, cum ar fi polo şi baschet, sporturile sunt prezentate separat, feminin şi masculin), şi o bază sportivă în administrare.

În acelaşi timp, dacă statul nu dă suficienţi bani, nici aici conducerea nu s-a arătat interesată să pună la punct un departament de marketing în stare să atragă bani din surse proprii. Sumele venite din surse independente, altele decât bugetul de stat, sunt de-a dreptul ridicole la CS Rapid:

- 330.000 de lei în 2016,

- 490.000 de lei în 2017,

- 635.000 de lei în 2018.

Situaţia este atât de proastă încât, susţin sursele ProSport, în multe cazuri la Rapid se poate vorbi, literalmente, de muncă voluntară din partea unor jucători şi antrenori.

Chiar şi în aceste condiţii improprii, izolat, clubul mai câştigă uneori câte o medalie.

Cel mai important trofeu de anul trecut a fost un bronz obţinut la Campionatele Europene de haltere organizate în aprilie la Izvorani. Maria Grigoriu s-a clasat a treia în Europa la categoria 69 de kilograme – stilul aruncat.

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.