Dezvăluiri din subteranele pariurilor**

EXCLUSIV / ProSport a descoperit la Timișoara singurul român care a lucrat în Gibraltar, la sediul unui mari case de pariuri din Marea Britanie. Mărturia acestuia este uluitoare: cote strategice, meciuri aranjate, echipe care joacă așa cum le dictează sponsorii

Știe cam tot ce mișcă în ligile din Estul Europei și timp de trei ani a lucrat în Gibraltar, la sediul central al uneia din marile case de pariuri britanice. M. M. a ajuns de la un simplu angajat al primei agenții din Timișoara să facă acum cote de meciuri și să fie consultat de managerii marilor case de pariuri.

Rețeta bookmakerului din Banat nu a ținut de vreo școală de specializare. Secretul său, ca și în alte atâtea meserii, a fost perseverența. Și, totuși, flerul. „Se învață în timp, am petrecut foarte mult timp studiind ce se petrece”, povestește M. Șansa lui a reprezentat-o un anunț pe internet, în urma căruia a fost angajat la Globet. „Din Europa de Est, în companie la noi nu mai era nimeni. Pot să confirm sută la sută că am fost primul român înregistrat cu carte de muncă în Gibraltar în 2005. Mă ocupam de Liga I și a II-a, tot ce ținea de Serbia, Croația, Slovenia. Am făcut și Rusia, Bulgaria, Ucraina, cam tot ce ține de slavi”, rememorează românul. Aventura sa în Gibraltar s-a încheiat însă anul trecut, când niște necazuri în familie l-au făcut să revină în Timișoara.

A continuat însă să facă și mai departe cote, unde ține cont de o sumedenie de factori: importanța partidei, forma echipei, informații despre lot, manșe tur-retur și alți indici. Totul este contra-timp. „E o concurență zilnică între noi, bookmakerii, și clienți. E un joc psihologic, încerci să fii mai bun ca ei, nu iese tot timpul”.

„Criza îi face pe oameni să parieze”

Pariurile sportive sunt un domeniu prosper în ultima perioadă. Aparent paradoxal, motivul este recesiunea financiară globală. „În România pariurile sunt în creștere și criza nu a influențat prea mult fenomenul. Tocmai din cauza crizei, lumea speră să-și rotunjească veniturile”, a povestit M. Totuși, cel mai mare pariu întâlnit vreodată de el a fost pe un derby englez. „Am avut pronostic 1 în 2007 la un Man. United –Chelsea, 2-0. A fost un pariu de un million de euro. Clientul a ieșit în câștig cu încă 1,1 milioane euro, a fost cel mai mare pariu pe care l-am gândit. În campionatul românesc, cea mai mare sumă a fost de 10.000 de euro. Dacă era un meci însă în care aveai idee că ar putea fi ceva necurat, refuzam”.

"Unele pariuri sunt acceptate automat, dar sunt pariuri care intră doar cu confirmare. De exemplu, 10 milioane pe un meci din Italia e primit imediat. Aceeași sumă pe un meci din Liga 2 întotdeauna așteaptă confirmarea"
M. M., bookmaker

"Am întâlnit pariuri mari pe meciuri de nepariat. Cu precădere pe meciurile din Estul Europei și pe cele din final de campionat, perioadă în care casele de pariuri sunt în pierdere"
M. M., bookmaker

INTERVENȚIE / Gloria Bistrița – CFR Cluj, 3-2 în 2007, a fost un meci influențat de casele de pariuri

Meci aranjat în România!

Chiar dacă spune că de obicei casele de pariuri de la noi nu au puterea necesară pentru a stabili un anumit rezultat, M. M. este convins că a existat măcar un asemenea caz.

„Casele de pariuri din România sunt prea mici ca să influențeze un meci”, spune timișoreanul. Dar despre un joc aparte are altă părere. E vorba de Bistrița – CFR Cluj, 3-2 în 2007. „S-au jucat sume importante pe victoria Clujului, care conducea la pauză cu 2-0. În final, spre mirarea tuturor, Bistrița a învins cu 3-2. Este unul din cazurile în care agențiile de pariuri din România au intervenit la influențarea jocului, dar nu pentru a câștiga ele, ci pentru a nu plăti câștiguri foarte mari. S-ar fi plătit foarte foarte mulți bani dacă învingea Clujul. Aș spune că este unul din cazurile în care casele de pariuri au reușit să influențeze. Asta e părerea mea. Peste tot lumea a jucat pe victoria Clujului”, a povestit bookmakerul.

În alte situații, casele de pariuri încearcă să își limiteze pierderile pe meciurile cu “cântec”. „Nu trebuie să fi foarte vechi în branșă să știi că un meci gen Bistrița – Ceahlăul făcea trei cu trei puncte. Făcând cotele la campionatele acestea, încercam să reduc cât mai mult pierderea. Dacă primești un pariu din Italia cu un meci din România nu e atât de suspect pe cât atunci când primești de pe o sută de calculatoare din România într-o oră, același tip de pariu pe același meci. Se ține cont și de unde vin pariurile. În momentul când se primesc foarte multe pariuri de la IP-uri de calculatoare din România, tendința este să blochezi un meci. Când se primesc din alte țări, mai rămâne în așteptare”, a mai spus M. M.

"Există echipe care joacă pe piept cu sigla unei case de pariuri. Când victoria echipei sponsorizate obligă casa de pariuri să plătească bani mulți, atunci pot apărea influențe. De ce, subit, o echipă favorită la cotă 1,30 face egal?"
M. M., bookmaker

„Sportivi care aranjează? Tot ce se poate”

În ultima vreme, în România și mai ales în Liga a II-a, de când s-a diversificat oferta și se poate paria pe număr de goluri, pe rezultate cu handicap sau combinații de cote mari, au apărut multe zvonuri despre meciuri aranjate. Acuzele în general mizau casele de pariuri, dar bookmakerul M. M. a explicat că nu agențiile aranjează astfel de partide: „Mircea Sandu a venit și a zis că a aflat că s-ar fi pariat pe o victorie la minimum trei goluri diferență a Brașovului cu Buzăul, deși nu a zis direct. O casă de pariuri când primește un meci cu peste trei goluri marcate sau pariu «2 pauză, 1 final», ea e cea care pierde. Nu ea aranjează ca meciul să iasă așa, pentru că plătește cotă de zeci de ori mai mare. Despre sportivi care aranjează, tot ce e posibil”.

Mafia pariurilor nu este a agențiilor

Un flagel important în lumea pariurilor este reprezentat de mafia prezentă în acest fenomen. Cum funcționează sistemul? Oameni cu legături în lumea sporturilor plătesc fel și fel de sportivi sau entități sportive, după care plasează pe pariuri pe sume imense, atingând profituri uriașe. Mafia pariurilor a ajuns până la cele mai înalte niveluri, acuzații au existat până și în arbitrajul din fotbalul german, iar tenismanul Nikolai Davidenko a fost la un pas de excluderea din viața sportivă. „Casele de pariuri sunt îngrijorate, este o luptă între ele și mafia pariurilor. E o luptă care nu se va termina niciodată. Atâta timp cât o casă de pariuri a primit niște bet-uri și nu poate dovedi că evenimentele respective au fost trucate sau aranjate, e obligată să plătească câștigurile”, a declarat M.

Campionatele estice, cazuri aparte

Ligile din Estul Europei au reprezentat mereu provocări speciale pentru casele de pariuri când a venit vorba de stabilirea cotelor. M. M. a explicat de ce este așa: „De exemplu luăm Bosnia. Statistic, echipa gazdă este favorită de fiecare dată. Explicația e că acolo influențele sunt foarte mari, echipa gazdă trebuie să câștige. Bosnia e un caz unic. Poate așa mai era la noi în ligile inferioare, «te urcă pe garduri». Echipa de pe locul patru nu pierde acasă și nu câștigă în deplasare. Particularități sunt și în campionatele Serie B din Italia, Franța 2, Serbia și Ucraina, unde sunt puține goluri, iar clienții pariază cu precădere maximum două goluri pe meci. 80% din media meciurilor pe etapă se termină cu maxim două goluri. Prin urmare, și casele de pariuri își iau măsuri de siguranță, oferind cote mici sub 1,45-1,5 pe acestea”.

CIFRE:
– În România se pariază cam 10 milioane de euro pe lună
– În Asia se pariază în jur de 2 miliarde de euro într-o zi
– Cifra de afaceri a tuturor caselor de pariuri din România este de 152 milioane euro pe an
– Lumea joacă întotdeauna favoriții, 90% dintre pariuri
– Într-un weekend, patru-cinci meciuri din totalul campionatelor importante din Europa se termină cu o surpriză
– 99% dintre pariorii de pretutindeni sunt bărbați

M. e primul om din sistem care face dezvăluiri în România despre cum funcționează industria pariurilor