Cum se câștigă** un pariu pe un meci de fotbal!

Fenomenul mafiot a fost tratat de mai multe ori de presa
sportivă, dar ceea ce se întâmplă acum în China întrece orice
imaginație. Asta, pentru că vorbim, pe de o parte, de unul dintre
cele mai puternice state de pe planetă, dar și de o țară cu un
regim închistat, încălcările drepturilor omului fiind un fapt
curent în Imperiul de Mijloc. Interesant este că asiaticii au ajuns
la o performanță de invidiat, din câte se pare. Astfel, mafia
pariurilor, controlată de urmașii lui Mao, a ajuns să căștige bani
chiar dacă meciurile se desfășoară corect! Asta, în Europa, pentru
că dacă ne referim la China, ceea ce se petrece acolo fiind exact
ca în 1001 de nopți.

Comparația cu
wrestlingul…

Din câte se spune, wrestlingul, popularul show de peste Ocean, a
fost, la început, un sport adevărat disputat în limitele
fair-play-ului. Asta, până când au început să se parieze bani grei
pe rezultatele partidelor, ceea ce a atras după sine trucarea
meciurilor. Până la urmă, ancheta FBI-ului a desființat acest
sport, grav compromis după ce poliția a demonstrat, cu probe, că
peste 90% dintre meciuri erau trucate de grupuri criminale din
Chicago și New York. Drept pentru care, s-a ajuns la ideea de a
oferi un spectacol cu nimic mai prejos decât luptele reale, un show
simulat extrem de gustat de nordamericani. Credeți că gamblerii au
avut de pierdut? Nu, acum se pariază pe cât de credibil este
luptătorul X sau cât de bine a simulat jucătorul Y! Show must go
on, nu-i așa? Cam asta se întâmplă acum în China…

Fotbalul
ar putea fi desființat

Deși campionii Chinei, Beijing Guoan, se descurcă foarte bine în
Liga Campionilor Asiei (victorie contra liderului din Australia și
un succes cu 3-1 în fața japonezilor de la Kawasaki, partidă
disputată pe zăpadă), fotbalul chinez trece prin cel mai dificil
moment din istorie. Noul boss al Ligii, Wei Dei, a declarat că,
„avănd în vedere raportul poliției, este posibil ca noua ediție de
campionat să nu mai înceapă. Mai mult decât atât, s-ar putea să nu
mai înceapă deloc dacă nu facem curățenie generală.”

Raportul
serviciilor secrete

Se pare că situația este extrem de gravă, altfel nu s-ar fi ajuns
ca autoritățile să ceară ajutorul serviciilor speciale. Pentru a
implica o agenție de o asemenea natură în sport, trebuie ca miza să
fie națională sau chiar să depășească frontierele statului. Ca
exemplu, tot cu ajutorul poliției din umbră au fost arestați
asasinii lui Marian Cozma, autoritățile fiind depășite de
evenimente. Din raportul oficial prezentat de procuratură rezultă
că aproape toate meciurile erau aranjate. Se ajunsese la situații
aberante de genul „Oricum ne bateți, dar dați-ne exact 6 goluri și
împărțim banii!” O altă înregistrare prezintă dialogul dintre
președintele echipei Qingdao Hailifeng Football Club, care și-a
sunat antrenorul și i-a cerut, textual, ca fundașul Qin să-și
marcheze un autogol. „El, nu altul! Și acum, la scorul de 2-0, nu
la alt scor!” Răspunsul oferit de antrenor este de-a dreptul hilar.
„Șefule, cică au aranjat ei între ei ca scorul să fie de 3-0. A zis
că dacă își marchează un autogol, mafia o să aibă grijă de
el…”

Măsuri
radicale

Echipe desființate, precum Qingdao Hailifeng Football Club, altele
retrogradate, ca Guangzhou Pharmaceutical Football Club și Chengdu
Blades Football Club, sute de arbitri radiați din activitate,
printre ei aflându-se chiar Lu Jun, cel mai cunoscut arbitru
chinez, acesta arbitrând partide chiar la Mondialele din Coreea de
Sud și Japonia. Justiția din cea mai populată țară de pe glob a
copiat modelul american în ceea ce privește recunoașterea
vinovăției. Practic, celui care colaborează cu anchetatorii i se
oferă imunitate. Interesantă este prima măsură sportivă care s-a
luat în acest caz, și anume limitarea numărului de jucători
legitimați de la 600.000 la 14.000. „Aici nu este ping-pong, este
fotbal. Cu cât sunt mai mulți jucători, cu atât cresc
posibilitățile de corupere ale acestora”. Practic, pentru a
practica fotbalul, trebuie să dovedești abilități în domeniu și să
arăți că te poți întreține. Oricât ar putea părea de ciudat, astfel
de condiții li se pun baschetbaliștilor europeni atunci când ajung
în State. Nici Toni Kukoc, nici Tony Parker nu au putut evita
demonstrațiile la panou în fața unui complet de arbitri care
certificau că, într-adevăr, ești jucător de baschet, nu șofer sau
orice altceva. Autoritățile și-au propus eradicarea corupției în
sport până în 2014, planul mai mult sau mai puțin secret al
chinezilor fiind organizarea Cupei Mondiale, în 2022 cel mai
probabil. Liu Xiaoxin, expert în fotbalul chinez, vede puțin
diferit lucrurile.

„Nu vreau să exagerez, dar s-ar putea ca singurele spectacole pe
stadioane să fie execuțiile cu un glonț în ceafă. (Așa se execută
pedeapsa cu moartea în China n.n.). Nu cred că se va ajunge până la
dispariția fotbalului în China. Să nu uităm că un strămoș al
acestui sport se practica pe aceste tărâmuri încă din antichitate.
Nici campionatul nu va fi anulat, dar este clar că trebuie luate
niște măsuri extrem de severe. Sportivul trebuie să fie un bun
comunist și să fie un exemplu în societate”, a comentat acesta. De
remarcat, în context, că pariurile sunt un fel de religie în Asia,
un mod de viață și o distracție curentă. Practic, toată lumea
pariază, de la șeful statului până la omul de pe stradă. Unde și
cum sunt influențați sorții, asta este o altă discuție. Să vedem
acum ce se întâmplă în Europa, fenomenul chinez fiind exportat și
fiind la mare modă în Germania sau în Belgia. Atenție, de data
aceasta este vorba de o formulă magică, nu de influențarea directă
a rezultatelor partidelor. Desigur, există și acestea în Europa,
dar nu de asta ne vom ocupa acum.

În Belgia, țara în care scandalurile legate de corupție și de
trucarea unor partide în spatele cărora stăteau asociații de
pariuri, mai mult sau mai puțin legale, din Extremul Orient, s-a
ajuns la concluzia că însuși statul federal este pus în pericol de
acești indivizi.

„Faptul că poți scăpa nepedepsit nu este un semn bun pentru
cetățenii noștri. Dacă niște infractori conduc o afacere criminală
de la zeci de mii de kilometri distanță sub nasul nostru, cum putem
pretinde că societatea oferă șanse tuturor cetățenilor ei?”

Este arhicunoscut faptul că Belgia a fost de mai multe ori în
pragul desființării sale politice, regiunea Flandria, superbogată
și superindustrializată, unde populația vorbește flamanda, un
dialect al limbii olandeze, dorind cu ardoare independența.

În concluzie, Parlamentul de la Bruxelles a numit șase senatori
francofoni și neerlandezi care să supravegheze felul în care își
fac treaba Poliția, Justiția și Procuratura. Mai mult decât atât,
s-a propus înființarea unui departament de poliție care să se ocupe
exclusiv de jocurile de noroc, care să includă fotbalul, dar și
ciclismul într-o a doua etapă.

Totul a început în 2005

Acum patru ani și mai bine, Parchetul s-a autosesizat după ce se
pariaseră sume neobișnuit de mari pe meciuri care, în mod normal nu
ar fi trezit nici măcar interesul publicului local, darămite al
fanilor români și, cu atât mai puțin, al celor indonezieni,
tailandezi sau taiwanezi, acolo unde s-au aruncat pe piață niște
sume cu mai multe zerouri. Acele meciuri implicau mai multe echipe,
dar două se repetau cu obstinație: Lierse și FC Metz (Franța), cu
mențiunea că justiția franceză nu a mers pe această linie,
Hexagonul fiind mult mai interesat să zdrobească violența decât
mafia pariurilor. (Moartea recentă a unui suporter al lui PSG ne
face să le dăm dreptate oamenilor legii din țare lui Molliere
n.n.). Unul dintre pionii acestei afaceri a fost și românul Marius
Mitu, care a și recunoscut că a participat la trucarea unor
partide.

Bucata
lui Mitu

Jucătorii echipei belgiene de fotbal Lierse, care au acceptat să
facă blaturi, printre ei numărându-se și românul Marius Mitu, nu au
primit doar bani pentru noncombat, fiind amenințați cu moartea și
șantajați de mafia chineză a pariurilor sportive. Președintele
clubului Lierse, Leo Theyskens, a declarat că jucatorii care au
trucat meciurile sunt doar „mici pioni” în acest scandal.

„Jucătorii au fost manipulați cu ușurință și au fost victimele unor
abuzuri. Sunt sigur că marii strategi, adevărații vinovați, vor fi
rapid identificați și pedepsiți, în interesul fotbalului”, a
afirmat oficialul de la Lierse, care spune că principalul vinovat
în acest scandal este fostul antrenor Paul Put, demis în noiembrie
2005. Anchetele jurnalistice din Belgia au arătat că Put încasa
câte 75.000 de euro pentru fiecare meci trucat, bani pe care îi
împărțea ulterior cu fotbaliștii implicați.

Cine
intră în joc, trebuie să joace

Publicația „Provinciale Zeeuwse Courant” scrie că jucătorii care au
acceptat inițial să participe la trucarea meciurilor, printre care
și Mitu, au fost șantajați în momentul în care au dorit să renunțe
la aranjamente. „Din declarațiile jucătorilor de la Lierse a
reieșit clar faptul că asupra lor nu au fost făcute doar presiuni
de ordin psihic, ci și amenințări concrete. Este cazul lui Cliff
Mardulier, care a fost amenințat cu o armă de foc după meciul
Lierse-Anderlecht, disputat pe 18 februarie 2005, potrivit
mărturiei tatălui său în cotidianul „De Standaard”.

Lierse ar fi trebuit să piardă la o diferență mare de scor acel
meci, însă scorul a fost egal, 1-1″, scrie „Provinciale Zeeuwse
Courant”. Suspiciunile de blat din campionatul Belgiei planează
asupra a 17 partide, opt dintre acestea fiind disputate de Lierse.
Acestea au făcut obiectul unor mize de aproximativ 600.000 de euro,
în timp ce miza medie pentru un meci din campionatul Belgiei este
de 30.000 de euro. Paul Put, care preluase conducerea tehnică a
formatiei Mouscron după ce a fost demis de la Lierse, a fost
concediat, vineri, ca urmare a implicării sale în acest scandal de
corupție. După ce Leo Theyskens l-a catalogat ca fiind „figura
centrală” a scandalului, Paul Put l-a acuzat pe oficialul de la
Lierse că a fost tot timpul la curent cu această afacere.
Aranjamentele se făceau la ordinele chinezului Yie Zheyun, un om de
afaceri implicat în pariurile sportive.

„A știut totul despre înțelegerea cu chinezul Yie”, a spus Put. La
rândul său, Theyskens a afirmat că Paul Put a încercat să-l atragă
în înțelegerea cu Ye, însă a refuzat și l-a catalogat pe fostul
antrenor de la Lierse ca fiind „un criminal de calibru”.

Mitu a fost nevoit s-o șteargă englezește din regatul belgian, a
ajuns în Ucraina, la Metalurg Donețk, s-a mutat prin Grecia, la
Xanthia, ultima dată fiind înregimentat de răposatul Progresul
București.

Un chinez
pe nume Yie

Mitu nu a fost arestat, dar destule persoane au fost reținute de
poliție pentru cercetări și, ulterior, eliberate. Atenție, aceste
persoane erau prezente la anumite meciuri, în calitate de simpli
spectatori. Ce făceau acești oameni în tribune? Unul dintre ei,
Chung fiind pseudonimul acestuia, a acceptat să se destăinuie unui
jurnalist de la Derniere Heure. Iată, pe scurt, interviul realizat
de confratele belgian.

„Yie”
înseamnă „I”

– Cum ați ajuns să comentați meciuri pentru site-uri de
pariuri chinezești?
– Simplu. Prin niște cunoștințe. Un amic, student la Liege, mi-a
propus acest job. Această persoană era însărcinată cu repartizarea
„observatorilor” la niște meciuri la care primise ordin să trimită
oameni.

– Comentariul era remunerat, bănuiesc…
– Da, primeam 150 de Euro per partidă și, cum acopeream cam două
meciuri pe săptămână, făceam destui bani cât să duc o viață decentă
în calitate de student. Mai era și bursa, mai primeam câte ceva de
la părinți, mie mi se părea că era foarte onorabil. Abia acum, că
mă întrebați, realizez că toți cei recrutați erau studenți…

– Cât timp ați făcut acest job și de ce ați
renunțat?
– Până să izbucnească afacerea Yie, cam șase luni de zile. Nu-mi
pusesem niciun fel de întrebări asupra originii banilor, eram doar
mulțumit că aceștia îmi intră în cont la momentul stabilit. Eu
credeam că ceea ce fac eu acolo contribuie, pur și simplu, la
completarea unui site care-și dorește să fie cât mai atractiv
pentru marele public. De altfel, nici nu văd ceva ilegal în asta.
Dar, după ce scandalul Yie a monopolizat mass-media, mai mulți
prieteni, care știau cu ce mă ocupam, mi-au trimis extrase din
ziare, multe dintre acele articole vorbind și de anumiți indivizi
care făceam cam ceea ce făceam și eu în beneficiul nu unui site de
sport, ci în al mafiei pariurilor. În acel moment am decis să iau o
pauză.

– În ce consta treaba Dvs?
– Era o treabă super simplă. Imediat ce meciul începea, eram sunat
de pe un număr ascuns și trebuia să descriu, obligatoriu în
mandarină, ceea ce se petrecea pe teren. Asta, în linii mari, nu mi
se cereau detalii de genul „au un vârf împins”, „se apără departe
de poartă” etc. Trebuia să precizez care echipă atacă, să precizez
că atacul a sfârșit într-un aut de poartă banal sau să precizez că
s-a marcat. Nici măcar nu cunosc numele acestui site, mi s-a spus
doar că este administrat din Franța și că este în limba chineză.
Din ceea ce auzeam la telefon, mai multe persoane comunicau în
cantoneză, de data aceasta, cu corespondenții din teren. Eu știu și
cantoneza și pot să vă spun că li se cereau cam aceleași lucruri ca
și mie. Aparent, nimic extraordinar. Pe urmă, aceste comentarii
erau postate pe site.

– Se mai practică încă?
– Da, cunosc persoane care continuă să facă această muncă dar, vă
repet, nu este nimic ilegal. Să vă explic… Este ca și cum Dvs, ca
ziarist, vă duceți la un miting unde niște cetățeni extrem de
agresivi scandează lozinci împotriva guvernului. Evident, Dvs
trimiteți o corespondență ziarului la care lucrați în care veți
preciza, mai mult ca sigur, că este vorba de câteva sute sau de
câteva mii de demonstranți. Cineva anume va folosi această
informație care va ajunge acolo unde trebuie, iar forțele de ordine
vor ști exact câți oameni să trimită, cum să fie echipați aceștia
etc. Repet, sunteți colaborator al guvernului fără să va dați
seama. Iar Dvs nu ați făcut, de fapt, decât să vă faceți jobul de
ziarist. Atenție mare, pentru care sunteți plătit și pentru care
plătiți impozit. Pentru a mia oară, Dvs făceați un lucru legal. La
fel și eu. Am fost arestat, alte câteva zeci de persoane împreună
cu mine și, ulterior, eliberați cu toții. De ce? Pentru că nu
puteam fi acuzați de nimic. Este legal să ai corespondenți în teren
pe care să-i plătești.

– Bine… Atunci în ce constă smecheria?
– Nu știu nici eu exact, dar pot să vă spun ce mi s-a comunicat. Pe
căi neoficiale, desigur. Spre exemplu, o echipă gazdă atacă…
atacă… atacă. Scorul rămâne 0-0, deși oricum gazdele aveau cotă
mică pentru victorie. N-are niciun rost să pariezi sume mici pe
surprize, toată țeapa constă în a paria sume mari pe cote mici.
Acolo, câștigul este garantat. Pe de altă parte, dacă o faci
„live”, cota este sensibil mai bună.

– Bun, hai să spunem că este așa cum spuneți Dvs. Dar, cum
puteți fi sigur că acea echipă superfavorită care atacă, domină,
presează etc va marca golul izbăvitor?
– Evident, nu poți fi sigur. Dar, procentul, și este studiat, este
cam de 70% pentru ca acel gol să vină. Dacă pariezi sume mari pe 10
partide, să zicem, la care scorul este egal, vei câștiga la șapte
dintre ele. Per ansamblu, ești pe un plus considerabil. sigur, sunt
zile când nu-ți iese nimic, altele la care poți câștiga și 100%.
Dar, oamenii aceștia gândesc pentru ani de zile de acum înainte, ei
știu foarte bine că jobul este rentabil.

– Și totuși, transpiră.
– Păi da, pentru că unii se zgârcesc și vor totul. Atunci, își
depășesc aria de manevră și încearcă să racoleze și pe alții. De
obicei, se începe cu portarii… Oricum, ca idee generală, cineva,
la un moment dat, vrea mai mult de 70%. Acesta este începutul
sfârșitului, după părerea mea.

– De ce ar alege chinezii competiția noastră? Să fim
sinceri, sunt ligi mult mai interesante din acest punct de
vedere.
– Dar, cine spune asta? În China se pariază pe orice, inclusiv pe
planul francezilor de a trimite un om pe Marte. Având în vedere că
americanii au estimat la 50 de ani această posibilitate, pentru
francezi va fi vorba de 100 de ani. Cu siguranță, nimeni nu va mai
fi în viață atunci. Dar, nu poți potoli plăcerea omului de a paria.
Iar aici este vorba într-un fel sau altul de a ghici viitorul,
chestie la care chinezii se consideră niște maeștri.

– O ultimă întrebare. De ce ați ales anonimatul? La urma
urmei, nu ați făcut cine știe ce dezvăluiri extraordinare. Vă este
teamă pentru viața Dvs?
– Nu, absolut deloc. Eu nu sunt decât un copil inocent. Problema
este că aici comunitatea chineză este foarte puternică și ar putea
pune probleme familiei mele. Spre exemplu, este posibil să fie
respinși la interviuri pentru angajare. Dar, să se ajungă până la
execuții în stil USA sau Sicilia, exclus. Pe de altă parte,
uitați-vă bine și spuneți-mi și mie concluzia Dvs. Aceste zvonuri
despre acest domn Yie, pe care-l puteți la fel de bine scrie așa
cum se citește, I, au apărut acum patru ani și mai bine. Ce
rezultate a adus marea anchetă pe care a declanșat-o statul
belgian?

articol de Octavian METONI