ProSport și Gândul au lansat miercuri campania „BICICLEȘTI”. Îi cerem public primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, să închidă în luna octombrie, duminica, până la ora 18.00, traficul rutier de la Herăstrău, via Kiseleff, Calea Victoriei, până în Centrul Vechi. Ne dorim ca acest traseu să devină cea mai mare pistă de activități sportive de week-end din Capitală.
CLICK AICI PENTRU A TE ALĂ‚TURA CAMPANIEI
Îi spunem „biciclești”, dar nu vorbim numai despre biciclete și sport, cerem un loc pentru mișcare, plimbat cu rolele, cărucioarele pentru bebeluși sau chiar, un cuvânt uitat de bucureșteni, promenadă. Ne gândim și la cei care merg cu mașina și nu vrem să blocăm orașul, așa că solicităm Poliției Rutiere să se alăture și să găsească soluții pentru ca în zone precum Piața Victoriei, intersecția din apropierea Cercului Militar, Piața Revoluției, atât noi, cei ce vrem să facem mișcare, cât și șoferii să poată trece alternativ.
VEZI AICI TRASEUL
În fine, ca să primim, trebuie să cerem. Asta încercăm să facem, dar avem nevoie de ajutorul vostru. Autoritățile trebuie să știe că suntem mulți, doar așa vocea noastră se va face auzită. Am creat o aplicație pe Facebook. O puteți accesa aici.
Cu un simplu LIKE, susțineți cererea adresată Primarului Oprescu, cu un simplu SHARE distribuiți afișele campaniei către prietenii dumneavoastră. Și un sfat: uitați-vă cu atenție și la afișul care se adresează Iașilor, Clujului, Timișoarei. Să spunem că Bucureștiul e doar începutul.
De-a lungul acestei campanii ProSport și Gândul vă vor prezenta și istoria Bucureștilor, timpurile în care „promenda” era un cuvânt des întâlnit, vă vom arăta ce măsuri au luat alte țări pentru a-și încuraja cetățenii să facă mișcare, ce infrastructură au dezvoltat în acest sens.
AFIȘELE CAMPANIEI
De-a lungul acestei campanii Gândul și Prosport vă vor prezenta și istoria Bucureștilor, timpurile în care „promenda” era un cuvânt des întâlnit, vă vom arăta ce măsuri au luat alte țări pentru a-și încuraja cetățenii să facă mișcare, ce infrastructură au dezvoltat în acest sens.
De ce nu poate concura Bucureștiul cu Parisul și Viena
Bucureștiul se poate „lăuda” la ora actulă doar cu șapte piste pe care pot circula bicicliștii care au o lungime totală de câțiva kilometri, în ciuda faptului că începând din anul 2008 s-au amenajat 194 de kilometri de trasee destinate iubitorilor transportului „pe două roți”, cu patru kilometri în plus decât în Budapesta. Cele mai multe rute pentru bicicliști au fost însă desființate ulterior de Poliție, fie din cauza obstacolelor care se întâlneau pe parcursul lor, fie din cauza bordurilor care nu se găseau la nivelul carosabilului.
Astfel, cel mai important oraș al României nu mai poate concura în prezent la acest capitol cu alte capitale europene, precum Parisul sau Viena, unde pistele pentru bicicliști măsoară sute de kilometri lungime, iar închirierea bicicletelor a devenit o tradiție.
Cu toate acestea, în țara noastră se vând anual biciclete în valoare de circa 45 de milioane de euro, potrivit unor estimări realizate pe baza datelor publicate de biroul de statistică al Uniunii Europene – Eurostat, și în aproape 30% dintre gospodăriile românilor poți găsi o bicicletă.
Sursă infografic: gândul.info/date Comisia Europeană
Totodată, 5,2% dintre români aleg în continuare ca principal mijloc de transport bicicleta, fie pentru a ajunge la locul de muncă, fie pentru a merge la cumpărături, sub media înregistrată la nivel european, de 7,4%, dar peste locuitorii unor state precum Marea Britanie, Spania, Italia sau Franța, mult mai dezvoltate atunci când vine vorba despre facilitățile puse la dispoziția celor care preferă să se deplaseze „pe două roți”, conform informațiilor colectate de Comisia Europeană.
Unde te poți plimba cu bicicleta în Capitală
Bicicliștii se mai pot deplasa în prezent prin Capitală doar pe rutele Bulevardul Drumul Taberei – Strada Valea Oltului, Piața Victoriei – Piața Aviatorilor, Bulevardul Mărășești – Strada Băiculești, Șoseaua Chitilei – Cimitirul Străulești I, Șoseaua Pipera – Tunari – Bulevardul Lacul Tei, Strada Câmpia Libertății – Bulevardul Liviu Rebreanu și Bulevardul Liviu Rebreanu – Bulevardul Camil Ressu, potrivit datelor obținute de gândul din partea Administrației Străzilor din București (ASB).
Multe dintre traseele pe care bucureștenii ar fi putut să se deplaseze pe două roți au fost închise în ultimul timp, printre motivele care au dus la luarea aceastei hotărâri numărându-se existența copacilor și a chioșcurilor pe parcursul lor.
Foto: Octav Ganea/Mediafax Foto
„Cauzele închiderii a 80% dintre pistele pentru bicicliști de către Poliția Română au fost lipsa stâlpișorilor, bordurile necoborâte, obstacolele și lipsa indicatoarelor rutiere”, au declarat pentru gândul reprezentanții ASB.
Oficialii aceleiași instituții susțin că pe parcursul acestui an au reabilitat câțiva zeci de kilometri de piste pentru bicicliști aflate în zonele Prezan, Aviatorilor și Theodar Pallady.
„Lucrările de refacere a pistelor pentru bicicliști au constat în remontarea stâlpilor pe marginea trotuarelor pentru a îi împiedica pe șoferi să își parcheze mașinile pe traseul bicicliștilor, montarea indicatoarelor rutiere specifice și coborârea bordurilor la nivelul carosabilului”, au adăugat cei de la ASB.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a explicat la rândul său recent modul în care vor fi amplasate pistele pentru bicicliști.
„Bulevardele pe care le termin acum, cum ar fi Liviu Rebreanu sau Berzei, le facem cu piste de biciclete. La fel și cele pe care le începem, le-am conceput cu piste de biciclete pe carosabil”, a explicat edilul, cu ocazia Forumului Grupului de lucru care realizează Planul Integrat de Mobilitate în Municipiul București și zona sa regională de influență de transport.
„Pe cele vechi care au trotuare late vom face piste de biciclete așa cum sunt la Copenhaga, vom îngusta trotuarul și vom face piste de biciclete”, a mai spus el, potrivit Mediafax.
Decizia amplasării rutelor speciale pentru cei care preferă transportul pe două roți pe carosabil a fost luată alături de reprezentanții ONG-urilor, după ce câteva mii de persoane au protestat împotriva reamplasării pistelor pentru bicicliști pe trotuare.
România, pe locul 8 în topul european al producției de biciclete
În ciuda faptului că numărul pistelor destinate bicicliștilor este scăzut în România, țara noastră se află pe poziția a opta în topul celor mai mari producători de biciclete din Europa, potrivit celor mai recente date ale biroului de statistică al Uniunii Europene – Eurostat.
Într-un singur an, aici au fost fabricate 422.000 de biciclete, de cinci ori mai puține decât în Italia, campioana europeană la acest capitol, care a produs circa 2,3 milioane de unități, conform informațiilor Eurostat aferente anului 2011.
Sursă: Eurostat
Următoarele poziții ale clasamentului sunt ocupate de Germania și de Olanda, state unde s-au produs peste 1 milion de biciclete.
Tot în 2011, în România s-au vândut 375.000 de biciclete, cu circa 3,6 milioane de unități mai puțin decât în Germania și cu până la 3,2 milioane de unități mai puțin decât în Marea Britanie și în Franța.
De asemenea, cu livrări de 200 de milioane de euro, industria românească de componente și de accesorii pentru biciclete este a treia cea mai importantă din Europa, după cea din Italia și cea din Germania.
Cu bicicleta prin marile capitale Europene: cum circulă pe două roți francezii, spaniolii și austriecii
Profilul biciclistului european
Biciclistul european este tânăr, are o vârstă cuprinsă între 15 și 24 de ani, locuiește în mediul rural și nu lucrează, conform rezultatelor unui Eurobarometru realizat de Comisia Europeană.
La nivel european, 7% dintre cetățeni folosesc bicicleta ca principal mijloc de transport. În România, doar 5,2% dintre locuitori aleg zilnic să se deplaseze la locul de muncă sau la cumpărături cu bicicleta, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, aferente anului 2011.
Grafic: Transport nemotorizat (procent din populația fiecărui stat membru al Uniunii Europene care se deplaseze pe jos sau cu bicicleta)
Sursă: „Future of Transport. Analytical report”, 2011, Comisia Europeană
Spre comparație, campionii europeni la această categorie, olandezii, optează în proporție de 31,2% să meargă cu bicicleta atât prin marile orașe, cât și prin zonele rurale. Ei sunt urmați în clasament de vecinii unguri, de danezi (19% din locuitori folosesc bicicleta ca principal mijloc de transport) și de suedezi (17,1%).
Printre europenii care preferă în număr mare mersul cu bicicleta în locul mijloacelor de transport în comun sau al mașinilor personale se numără și belgienii și germanii, aproximativ 13% dintre aceștia deplasându-se zilnic „pe două roți”.
Bicicletele și transportul public în Europa
Autoritățile multor state europene îi încurajează pe cei care folosesc mijloacele de transport în comun să se deplaseze cu bicicletele până la stații și apoi să le lase în spațiile special amenajate amplasate în acele zone.
Există însă și mari orașe în care călătorilor li se permite să urce în autobuz, tramvai sau troleibuz cu bicicleta, printre acestea numărându-se Copenhaga (Danemarca), Berlin (Germania), Strasbourg (Franța) sau Lille (Franța).
Sursă foto: Federația Europeană a Bicicliștilor
Bucureștenilor li se permite accesul la metrou cu bicicleta de luni până vineri între orele 20:00 – 23:00 și permanent sâmbăta, duminica și cu ocazia sărbătorilor legale. Ei trebuie să urce însă în metrou doar pe la prima ușă, în sensul de mers al acestuia.
Mulți dintre europeni folosesc, de asemenea, bicicletele pentru a ajunge la gări unde le pot lăsa înainte de a-și continua călătoria cu trenul în spații special amenajate și supravegheate.
În Olanda, spre exemplu, există 93 de astfel de „parcări” care au în medie 1.000 de locuri pentru biciclete, dar pot ajunge să dispună de până la 10.000 de spații pentru biciclete, potrivit datelor Asociației Internaționale de Transport Public.
Serviciile de închiriere de biciclete devin din ce în ce mai populare
În ultimii ani, europenii și-au arătat din ce în ce mai mult interesul față de serviciile de tipul „bike sharing” prin care au posibilitatea de a închiria biciclete din spații publice. Cei mai interesați de această variantă de transport s-au arătat până acum locuitorii statelor aflate în sudul continentului.
Avantajele sistemului includ, potrivit Federației Europene a Bicicliștilor, accesul non-stop și costurile scăzute.
Harta centrelor de închiriere de biciclete din Europa (Click pentru a mări)
Sursă: bikesharingworld.com
Astfel, un bilet pentru închirierea de biciclete pe o durată de 24 de ore costă, spre exemplu, în Paris costă cât o călătorie cu metroul sau cât un bilet de autobuz, circa 2 euro, iar prețul unui abonament anual începe de la 29 de euro, față de un abonament similar pentru rețelele de transport în comun care începe de la 643 de euro, conform celor mai recente date făcute publice de aceeași sursă.
Mersul cu bicicleta este, totodată, cea mai rapidă modalitate de deplasare prin marile orașe, pe distanțe mai mici de 5 kilometri.
În prezent, printre cele mai mari sisteme de închiriere de biciclete din Europa se numără Velib (Paris/Franța), Bicing (Barcelona/Spania) și City Bike (Viena, Austria).
Rețeta pariziană: 20.000 de biciclete, anual 20 de milioane de închirieri
Locuitorii „Orașului Luminii” dispuneau în anul 2010 de piste pentru biciclete cu o lungime totală de 440 de kilometri, până în anul 2014, lungimea pistelor destinate bicicliștilor urmând să ajungă la 700 de kilometri.
Ei își pot închiria zilnic biciclete cu care se pot deplasa în oraș prin intermediul serviciului Velib. Acesta a fost lansat în anul 2007 și a ajuns, să le pună în prezent la dispoziție francezilor peste 20.000 de biciclete, potrivit datelor Federației Europene a Bicicliștilor.
Harta centrelor de închiriere de biciclete din Paris (Click in galeria foto pentru a mări)
Sursă: Velib/Google Maps
În Paris există la ora actuală 1.800 de centre de unde se pot închiria biciclete, câte unul la fiecare 300 de metri, zilnic înregistrându-se între 40.000 și 120.000 de călătorii cu astfel de mijloace de transport.
Anual, prin Velib se închiriază biciclete de peste 20 de milioane de ori, fiecare dintre acestea deplasându-se pe o distanță de 10.000 de kilometri, de 40 de ori mai mare decât cea pe care s-ar deplasa în mod normal o bicicletă privată.
Spaniolii merg, în medie, 15 minute cu o bicicletă închiriată
Sistemul spaniol de închiriere de biciclete Bicing a fost lansat tot în anul 2007 și le pune la dispoziție celor circa 1,6 milioane de locuitori ai Barcelonei, capitala Cataloniei și al doilea cel mai mare oraș al statului, 6.000 de biciclete și 4.520 de centre pentru închirieri amplasate la fiecare 300 de metri, respectiv la cel mult 200 de metri în zona centrală.
În medie, o călătorie cu o bicicletă închiriată durează aici circa 15 minute, persoanele care aleg acest mijloc de transport putând să se deplaseze pe piste cu o lungime totală de 200 de kilometri.
Bicing înregistrează zilnic, în medie, 39.500 de călătorii cu bicicleta și are în total 120.000 de abonați pe termen lung, potrivit datelor obținute de Federația Europeană a Bicicliștilor.
Austriecii, pionieri în domeniu: 1.900 de biciclete de închiriat, 1.222 de kilometri de piste
Austriecii pot fi considerați pionieri în ceea ce privește implementarea sistemelor europene de închiriere de biciclete.
Serviciul City Bike, lansat în anul 2003 în Viena, le punea anul trecut la dispoziție locuitorilor 1.200 de biciclete și 92 de centre de unde ele puteau fi închiriate, amplasate la cel mult 700 de metri distanță unul de celălalt.
Sursă foto: Wikimedia Commons
O călătorie cu o bicicletă închiriată durează în Viena, în medie, 27 de minute, conform datelor publicate de FEB.
Vienezii pot circula cu bicicleta la ora actuală pe piste special amenajate cu o lungime totală de 1.222 de kilometri.
Care este situația centrelor de bike-sharing din București
În București s-a încercat, de-a lungul timpului, dezvoltarea a două sisteme de tip bike-sharing la o scară mult mai mică decât în alte capitale europene.
Primul dintre acestea – Cicloteque, înființat de Asociația MaiMultVerde și de UniCredit Țiriac Bank, cuprindea cinci centre deschise la Facultatea de Drept, în zona Pieței Romane și în Parcurile Tineretului, Herăstrău și Titan.
Timp de 4 ani, 32.000 de persoane au închiriat de aici biciclete pentru o durată totală de peste 130.000 de ore.
FOTO: Facebook
În 2013, coordonatorii Cicloteque nu au mai reușit să obțină avizele necesare din partea autorităților locale, iar centrele de bike-sharing au fost închise.
Ulterior, a fost deschis un alt centru pentru închirieri de biciclete la Pullman Bucharest World Trade Center, aflat în apropierea Parcului Herăstrău. Reprezentanții Asociației MaiMultVerde spun că stația va fi deschisă și în următoarele săptămâni, în măsura în care vremea va permite acest lucru.
Al doilea sistem de tip bike-sharing – I’Velo, cuprinde la ora actuală trei centre în București, aflate în zona Arcului de Triumf (la ceas), la intrarea de la stația de metrou Aviatorilor (Piața Charles de Gaulles) și în Parcul Tineretului (intrarea Gheorghe Șincai) care dispun în total de 330 de biciclete.
FOTO: Octav Ganea/Publimedia
Acestea sunt deschise până la sfârșitul lunii octombrie între orele 11:00 – 20:00 (ultima închiriere se face la ora 19:00) în timpul săptămânii și între orele 10:00 – 20:00 în weekend (ultima închiriere se face la ora 20:00). Centrul de la Arcul de Triumf va avea program restricționat și va funcționa doar vinerea, sâmbăta și duminica.
Tariful pentru închirierea unei biciclete este de 4 lei/oră sau de 15 lei/24 de ore. Pentru pensionari și pentru elevi accesul la acest serviciu este gratuit.
Rute pentru ciclism pe malul românesc al Dunării, prin rețeaua EuroVelo
Două dintre traseele cuprinse în rețeaua europeană de rute destinate iubitorilor de ciclism – EuroVelo ar putea trece, pe viitor, și prin România.
În prezent, turiștii străini care vor să viziteze țara noastră „pe două roți” pot alege ruta EuroVelo 13, cunoscută și sub numele de „traseul Cortinei de Fier”.
Ruta le oferă bicicliștilor posibilitatea de a vizita peste 20 de state, inclusiv 14 membre ale Uniunii Europene, are o lungime totală de circa 10.500 de kilometri, pornește de la Marea Barents și are ca punct de sosire litoralul Mării Negre.
Rutele rețelei europene EuroVelo care includ România (Click în galeria foto pentru a mări)
În acest moment, iubitorii de ciclism pot parcurge prin România pe EuroVelo 13 doar 165 de kilometri, între Naidăș și Orșova, pe malul Dunării.
Cel de-al doilea traseu pe care s-ar putea deplasa, pe viitor, străinii care ajung în țara noastră ar putea fi cuprins pe ruta EuroVelo 6.
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER