ProSport a comparat performanțele actualei administrații a fotbalului românesc cu cele realizate de celelalte federații ale sporturilor de echipă și a descoperit că, în ultimii patru ani, Răzvan Burleanu a fost depășit clar de omologii săi de la baschet și handbal.
Punctul de plecare al analizei ProSport a fost afirmația președintelui FRF, repetată obsedant în ultimul timp, cum că acesta a pus pe picioare, după martie 2014, o instituție profesionistă și performantă, cu acest argument Răzvan Burleanu cerându-le votanților din 18 aprilie să îi acorde un nou mandat de patru ani. Pe 1 februarie, federația trimitea la ProSport chiar un grafic cu veniturile din ultimii ani, de unde rezulta că în 2017 s-a atins un nivel-record. Pentru a putea avea un termen de comparație, ProSport a apelat la datele publice, existente la Ministerul de Finanțe, urmărind evoluția veniturilor realizate după 2013 și de celelalte federații importante care se ocupă de sporturile pe echipe – baschet, handbal, rugby, volei – alături de fotbal.
După cum se poate vedea, în mandatul Burleanu, FRF a avut o performanță economică slabă comparativ cu alte federații de jocuri sportive. „Este o creștere sub media pieței”, a concluzionat, pentru ProSport, Sorin Pâslaru, redactor șef la publicația cu profil economic Ziarul Financiar
Burleanu la fotbal, Dedu la handbal și Păun la baschet au venit la conducere în același timp. Doi au performat, unul a perorat
Exceptând federația de volei, toate celelalte patru sporturi au avut o caracteristică în ultimii ani: și-au schimbat președinții.
> La FRF, locul lui Mircea Sandu a fost luat, în martie 2014, de Răzvan Burleanu. > La Federația Română de Baschet, Carmen Tocală i-a lăsat loc, în 2013, lui Horia Păun (acesta a fost reales în 2017). > La Federația Română de Handbal, Cristian Gațu a fost înlocuit, în 2014, de Alexandru Dedu. Acesta a fost reales în februarie acest an. > La Federația Română de Rugby a fost o vânzoleală. În 2014 era președinte Alin Petrache, dar acesta a fost ales, în 2015, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, iar în locul său a venit, la rugby, fostul internațional Harry Dumitraș. În februarie 2017, Alin Petrache a revenit în funcție. > Singura excepție se consemnează la Federația Română de Volei, unde Gheorghe Vișan este în funcție din 2004.
FRF – singura care a avut un an cu scăderi de venituri față de 2013
Marea câștigătoare a ultimilor ani este federația de baschet, care a crescut cu 133%. Cifrele din dreptul FRF conțin ajutoarele de la FIFA și UEFA, dar nu și cele 8,5 milioane de euro venite de la UEFA pentru participarea la Europeanul din 2016. Celelalte federații nu primesc bani (sau primesc sume foarte mici, de ordinul miilor sau, cel mult, zecilor de mii de euro) de la forurile internaționale.
Încă de la începutul analizei trebuie menționate două lucruri:
– vorbind de un sport dominant precum fotbalul, comparația nu se poate face în cifre absolute pentru că, evident, FRF dispune de cu totul alte resurse comparativ cu celelalte jocuri de echipă.
– din acest motiv, paralela devine relevantă dacă socotim creșterea procentuală a acestor sporturi.
Așadar, după cum se poate vedea și în graficul prezentat de ProSport, federația de fotbal este singura care, după 2013, a înregistrat o scădere a veniturilor într-un an. În timp ce schimbările de președinți au generat un impuls puternic pentru handbal și baschet, la fotbal s-a înregistrat un fenomen contrar. Se poate spune, privind cifrele, că Burleanu a performat, într-adevăr, dar numai comparativ cu el însuși din urmă cu trei ani. Performanțele obținute de FRF în 2017 sunt net mai bune decât în 2014, când președinte era tot Burleanu. Dar, dacă punem în oglindă sporurile înregistrate în acest timp de alte federații, vom vedea că baschetul și handbalul au crescut mult mai repede.
Trebuie spus că acest recul a avut loc în condițiile în care federația de fotbal este singura, dintre toate aceste federații, care primește ajutoare și subvenții masive, de ordinul milioanelor de euro, de la federația europeană și cea mondială. Nici handbalul, nici baschetul, nici voleiul, nici rugby-ul nu beneficiază de asemenea sprijin masiv, venit aproape necondiționat, an de an, de la forurile internaționale.
Horia Păun a urcat veniturile FR de Baschet, în 4 ani, de la 7 la 17 milioane de lei. Cifrele nu includ anul 2017, pentru care nu sunt încă disponibile date la Ministerul de Finanțe. FOTO: Mediafax
Nici argumentul banilor primiți de la buget de celelalte federații în afara fotbalului nu stă în picioare. FRF are, la rândul său, posibilitatea să acceseze fondurile de la Minister, la fel ca și ceilalți, și chiar a avut o tentativă să facă acest lucru în 2015, dar discuțiile s-au sistat atunci când guvernul a condiționat acordarea acestor bani de verificarea modului în care sunt cheltuiți. Răzvan Burleanu a refuzat categoric controlul MTS asupra destinației sumelor livrate de la buget. Anul trecut, FR Handbal a primit de la buget 6,2 milioane de lei, FR Baschet – 5 milioane, FR Volei – 2,1 milioane, FR Rugby – 5,2 milioane. Toate cele 4 federații acceptă ca MTS să verifice dacă banii s-au dus acolo unde fuseseră alocați.
În 2014, după venirea noului președinte la FR Fotbal, veniturile s-au prăbușit cu peste 22%, comparativ cu ultimul an al lui Mircea Sandu: 57,8 milioane de lei față de 74,1 milioane. Începând cu 2015, fotbalul a început o recuperare ușoară. În al doilea an de mandat, Burleanu a reușit să ducă veniturile la 2,5% peste 2013. În 2016 s-a realizat o creștere de aproape 4,8%, iar anul trecut – anul-record, după cum a fost el „ambalat” de președintele FRF -, 17,1%.
„Este foarte puțin. O creștere de 17% a veniturilor, în patru ani, aproape că nici nu contează, raportat la cât au crescut economia României și piața în ansamblu, din 2013 încoace”, a opinat Sorin Pâslaru, redactor șef la Ziarul Financiar, solicitat de ProSport să analizeze performanțele financiare ale FRF în mandatul Burleanu. „Gândește-te, de exemplu, că guvernul României a avut în 2013 venituri de 200 de miliarde de lei, iar în 2017 a avut peste 250 de miliarde! În același interval, a fost, deci, o creștere de 25%. Asta, ca să nu mai vorbim ce creșteri au fost, în ultimii patru ani, în sectorul privat!”, a adăugat redactorul șef de la ZF.
FRF a primit anul trecut 10 milioane de euro de la FIFA și UEFA. Ceilalți nu primesc mai nimic de la forurile internaționale
Răzvan Burleanu laudă des performanțele echipei sale, dar cifrele indică un management de slabă calitate, comparativ cu omologii săi de la sporturi infinit mai puțin mediatizate. FOTO: Mediafax
În 2014, primul său an după ce a fost ales la federația de handbal, fostul internațional Alexandru Dedu a reușit o creștere de peste 13% a veniturilor, față de ultimul an din mandatul precedentului președinte, Cristian Gațu. În toți cei patru ani, Dedu a urcat permanent și consistent veniturile FR Handbal. Anul trecut, încasările federației crescuseră cu aproape 75% față de 2013 – o performanță remarcabilă, peste media cu care a crescut economia în ultimii ani.
Și în cifre absolute progresul de la handbal a fost notabil. În 2013, federația condusă de Dedu avea încasări de 9,9 milioane de lei, de 7,5 ori mai puțin față de omologii de la fotbal.
În 2017, veniturile FR Handbal ajunseseră deja la 17,3 milioane de lei, decalajul față de fotbal reducându-se semnificativ (de numai 5 ori mai puțin).
Recordul este deținut de federația de baschet. Președintele Horia Păun a venit, în 2013, când veniturile erau de 7,3 milioane de lei. În 2016, acestea trecuseră de 17 milioane de lei! O creștere, așadar, de 133% față de momentul zero.
Deși a avut rezultate financiare foarte bune și a înregistrat profit de peste 1.000.000 de lei în fiecare an al mandatului său, Alexandru Dedu a fost cât pe ce să piardă, la începutul acestui an, alegerile în fața Narcisei Lecușanu. Cu toate că titularul postului de președinte s-a decis la handbal în turul II, la un singur vot diferență, Dedu și Lecușanu au păstrat decența și, la final, s-au felicitat reciproc. Prin comparație, la fotbal, Burleanu a declanșat o campanie furibundă împotriva principalului contracandidat, afirmând chiar, într-o emisiune, că „Lupescu sugea bani de la FRF”. FOTO: Mediafax
Deși, de asemenea, pe plus față de anul 2013, federațiile de rugby și volei au avut creșteri mai modeste. ProSport nu a reușit să facă rost și de datele financiare din 2017, dar cifrele disponibile pentru 2016 arată o situație net superioară celei de la fotbal la aceeași dată. Voleiul, cu același președinte de 14 ani, a obținut, în trei ani, o creștere a veniturilor de 24%. Rugby-ul, măcinat de tulburări și instabilitate, a urcat puternic în primii doi ani, reușind creșteri de peste 30%, pentru a înregistra un recul în 2016. Anul a fost terminat de această federație având venituri cu 15% mai mari decât în 2013. Reamintim, în ciuda injecției a 6,5 milioane de euro ajutoare de la FIFA și UEFA și a altor 3,5 milioane de euro din drepturile TV de la UEFA pentru meciurile din preliminariile Cupei Mondiale, FRF a terminat anul trecut cu o creștere de numai 17% față de ultimul an cu Mircea Sandu la butoane. În 2016, creșterea fusese de 4,8%.
Dintre cele cinci federații mari din România la sporturi pe echipă, FRF este singura care a terminat anii 2014-2016 cu deficit. În 2014, deficitul FRF a fost de peste 19 milioane de lei, dar ProSport a eliminat pierderea de 11 milioane consemnată în primele două luni, când președinte era Mircea Sandu. În tabel am trecut cele 8,3 milioane imputabile lui Răzvan Burleanu.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER