ACTE | Raportul interzis: trădătorii din Armata română. Comandantul CSA anunța șefii MApN, în 2001, că afaceriști, politicieni și ofițeri complotează să fure echipa de fotbal. Generalul Roșu spune că s-a urmărit nimicirea totală a clubului Steaua: „Domnule, le-au dat tot!”

Autor: Matei Udrea Publicat: 28 Nov. 2016, 08:20 Actualizat: 28 Nov. 2016, 18:54 Special

Foștii miniștri ai apărării Victor Babiuc și Sorin Frunzăverde, generalii Traian Pigui și Eugen Bădălan, coloneii (deveniți și ei, între timp, generali) Dorel Siminiuc și Cătălin Zisu fac parte din gruparea de politicieni și ofițeri ai Armatei române care a conspirat la păgubirea statului prin înstrăinarea gratuită a echipei de fotbal Steaua și distrugerea CSA Steaua. Acestea sunt acuzațiile pe care colonelul Laurențiu Roșu (acum general în retragere), comandant al CSA Steaua în perioada mai 2000 – iulie 2003, le-a formulat într-un raport din 2001 destinat opiniei publice, dar blocat și înlocuit de conducerea de atunci a MApN.

Documentul, intrat în posesia ProSport prin bunăvoința autorului său, este uluitor: 10 pagini în care acesta sintetiza povestea trecerii gratuite a celei mai galonate echipe de fotbal din istoria României din proprietatea statului în mâna unor afaceriști.


Foștii miniștri ai Apărării Frunzăverde (stânga sus) și Babiuc (dreapta sus) și generalii Zisu (stânga jos) și Bădălan (dreapta jos) sunt patru dintre oamenii acuzați explicit de fostul comandant al CSA Steaua că au trădat interesele Armatei și ale statului român pentru a favoriza afaceriștii care voiau să pună mâna pe echipa de fotbal. FOTO: Mediafax

Textul asumat de ofițer este, fără nicio exagerare, cutremurător. Fostul comandant al CSA Steaua nu ezită nici azi, la 15 ani distanță de la întocmirea respectivului act, să afirme deschis că „s-a urmărit distrugerea completă a Clubului Sportiv, pentru ca baza din Ghencea să fie preluată gratuit de cei care puseseră mâna pe echipa de fotbal”.

Documentul scris de colonelul Laurențiu Roșu a fost o „informare” neobișnuită pentru un cadru militar – erau acuzați cu nume și prenume superiori în grad. 

Așa cum veți citi mai jos, comandantul CSA Steaua solicita încă din 2001, explicit, ca FC Steaua să nu mai folosească numele „Steaua” și „să plătească despăgubiri pentru că invocă ilegal o tradiție și o istorie care nu îi aparțin”.


Pe 6 noiembrie 2001, jurnalistul Liviu Chiriță publica în ProSport un scurt interviu cu colonelul Laurențiu Roșu care afirma: „Acolo sunt cu putere de decizie doar trei persoane: Păunescu – Becali – Pițurcă. (…) Pe noi, Armata, ne-au scos din calcul, de parcă echipa nu ar fi fost înființată de Ministerul Apărării. Ei nu au istorie și nici tradiție, iar numele lor nu se leagă în niciun caz cu performanțele și gloria aduse de steliștii adevărați. (…) Poartă ilegal emblema clubului cu însemnele MApN. Sigla este doar a Armatei și este înregistrată la OSIM. (…) Să fie clar, ei s-au născut în 1998 și se numesc printr-o întâmplare FC Steaua. (…) Ceea ce se întâmplă acum la echipa de fotbal nu mai are nimic în comun cu spiritul Stelei, cu civilizația impusă de-a lungul anilor în Ghencea. De aceea vom încerca să facem distincție între clubul MApN și niște persoane care debitează numai prostii. Vom lua măsuri și îi vom da în judecată pentru că acești indivizi nu au dreptul să se folosească de simbolul și imaginea clubului sportiv al Armatei”. Acest proces avea să înceapă abia câțiva ani mai târziu.

„Informarea” incendiară a colonelului Roșu, înlocuită cu un comunicat de trei pagini presărat cu laude la adresa conduceriii ministerului

Autorul raportului (al cărui titlu inițial, din 2001, era „Clubul Sportiv Central al Armatei Steaua – în pragul falimentului”) va publica documentul integral, împreună cu alte mărturii importante, în volumul de memorii pe care se pregătește să îl tipărească și care se va numi „Clubul din inima mea”. Generalul a acceptat ca fragmente din această „informare” rămasă la sertar 15 ani să fie date publicității, în premieră, prin intermediul ProSport.

Citiți, așadar, cum perla coroanei fotbalului românesc a fost „privatizată” după schema prin care a fost „privatizată” și industria României după 1989. Laurențiu Roșu descrie cum un activ foarte valoros și profitabil, o veritabilă matriță de bani, a fost cedat gratis unor apropiați ai puterii, cu complicitatea funcționarilor statului și a politicienilor. 


„Marca de identificare a Asociației Fotbal Club Steaua București este cea înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, conferind asociației dreptul asupra mărcii, dobândit și protejat prin Legea nr. 84/15.04.1998″.
Punctul 10 al Protocolului dintre MApN și AFC Steaua, încheiat în 1999. Prevederea avea să fie anulată prin Hotărâre de Guvern, în 2003


Textul de mai jos poate vi se va părea greoi și complicat, însă așa a fost și situația de la Steaua în perioada în care echipa a trecut de la stat la proprietari privați. ProSport a încercat să sintetizeze, pentru dumneavoastră, un raport stufos, plin de date, de cifre și de fapte concrete, în condițiile în care autorul său, ofițerul Laurențiu Roșu, a dorit să nu fie redat integral. 

Proiectul inițial, ca echipa de fotbal Steaua să funcționeze autonom, ca asociație fără scop patrimonial, sub tutela și controlul MApN, a fost modificat succesiv de reprezentanții Armatei, până când noua entitate – cu tot profitul său uriaș – a fost transformată într-o societate comercială și mutată „în privat”.


Sub semnătura jurnalistului Grigore Cartianu, ProSport publica pe 10 mai 2001 un text intitulat „Gașca fărădelegii”, unde era descris modul în care se organizaseră alegerile pentru conducerea clubului de fotbal

Când veți citi cele de mai jos, trebuie să țineți cont, tot timpul, că acest document a fost întocmit oficial, înaintat pe scară ierarhică de comandantul CSA Steaua către superiori și văzut de conducerea Armatei și – foarte probabil – de miniștrii MApN.
În locul acestui raport, care ar fi aruncat în aer încă din 2001 relațiile dintre suporterii Stelei și noii ei stăpâni, dar ar fi atras și atenția justiției, oficiul de presă al MApN a redactat și dat publicității un alt document, trei pagini în care acuzațiile colonelului Roșu erau înlocuite cu complimente la adresa conducerii ministerului.


„Ce legătură este între faptul că, prin Protocolul M-21, MApN asigură pentru FC Steaua cazarea sportivilor și a arbitrilor în hotelurile și căminele militare de garnizoană (…) și faptul că șeful Serviciului de asigurare logistică a MApN (care are în subordine aceste cămine și hoteluri) – colonelul Cătălin Zisu – este membru al aceluiași consiliu director al FC Steaua?”
colonelul Laurențiu Roșu, comandantul CSA Steaua, în „Informarea” înaintată șefilor săi în 2001


Pretextul: niște adrese de la FRF și LPF

Situația actuală, de confruntare dintre Armată și Gigi Becali, își are originile în 1998 (latifundiarul a preluat efectiv clubul în 2003, de la Viorel Păunescu, dar tensiunile începuseră deja la acea dată). Mai întâi LPF (în februarie și, din nou, pe 21 mai 1998), apoi FRF (pe 22 mai 1998) au anunțat Ministerul Apărării că e obligatoriu ca echipa de fotbal Steaua să fie profesionistă. În adresa LPF se menționa explicit: „Calitatea de membru al LPF o are clubul profesionist prin care, în sensul prezentului statut, înțelegem: clubul de fotbal, secția de fotbal din cadrul clubului sportiv polivalent sau asociația sportivă, organizate ca persoane juridice fără scop lucrativ sau societăți comerciale care acționează în Divizia Națională (Divizia A, Liga 1) și au obținut licența profesionistă”.

Soluția găsită de MApN: secția de fotbal, organizată într-o asociație fără scop patrimonial, rămânea sub umbrela și controlul Armatei, dar devenea autonomă și profesionistă, se autofinanța. În acel moment, ca și acum, sursele de venit nu reprezentau o problemă pentru Steaua. Echipa dominase cu autoritate ultimul deceniu al secolului trecut. În 1998, ultimul sezon ca secție la clubul Armatei, Steaua câștiga pentru a șasea oară consecutiv titlul de campioană (record neegalat după 1945 de nimeni). Participase de trei ori consecutiv (1994-1996) în grupele Ligii Campionilor, avea cotă bună în Europa, vindea fotbaliști pe sume importante în străinătate, juca în Ghencea cu tribunele pline chiar și la meciuri banale de campionat. Panduru, Prodan, Adi Ilie, Filipescu, Gâlcă, Vlădoiu, Doboș, Sabin Ilie sunt doar câteva dintre vedetele vândute pe milioane de dolari (în fotbal nu se vehiculau încă sumele de acum).


„Ce-a obținut domnul Viorel Păunescu prin toate aceste manipulări (puternica lui influență în sferele înalte ale MApN fiind deja demonstrată)? (…) O echipă de jucători de fotbal pe care nu a plătit niciun leu; un nume pentru această echipă; o imagine favorabilă pe baza acestui nume și a asocierii cu valorile militare; o istorie care nu-i aparține (vezi Sevilla ”86) și la care n-avea dreptul să facă niciun apel (istoria FC Steaua începe în anul 1999).”
concluzie din textul pe care colonelul Laurențiu Roșu, comandantul CSA Steaua, l-a înaintat conducerii MApN în 2001


Steaua era atât de rentabilă, încât din banii încasați se finanțase reconstrucția tribunei oficiale, se înfruptaseră pe săturate oficialii clubului, se susținuse campania electorală a PSDR (actualul PSD) pentru alegerile din 1996.

Pe 9 aprilie 1998, în Adunarea Generală a membrilor fondatori, s-au pus bazele Asociației fără scop patrimonial FC Steaua București. Pe scurt, AFC Steaua, club care rămânea sub pulpana Ministerului Apărării. „Amănuntul” era prevăzut explicit în statut, la punctul 6: „Asociația se află sub autoritatea MApN, MTS și respectă regulamentele FRF, LPF, FIFA și UEFA”. Erau numiți trei ofițeri care aveau calitatea de membri ai Consiliului de Administrație al AFC Steaua, unul dintre ei exercitând și supravegherea și controlul din partea Armatei.

Lucrurile erau clare prin precizările făcute de generalul Constantin Stănășilă, șeful Direcției Construcții și Domenii Militare: „Potrivit Legii 41/1990 cu privire la organizarea și funcționarea MApN, la Art. 11 se prevede: MApN poate avea în subordinea sa regii autonome, cluburi, asociații sportive (…). Fiind asociație sportivă și funcționând în subordinea MApN, regimul juridic al sediului său este același cu sediul CSA Steaua (…)”.

În acest moment apare o parte esențială în continuarea poveștii noastre. În statutul inițial al AFC Steaua avizat de șeful Direcției Construcții și Domenii Militare apărea următoarea precizare: „Patrimoniul imobiliar al CSA Steaua a fost și rămâne în continuare în administrarea acesteia. Nu s-a pus problema unui transfer din patrimoniul imobiliar al CSA Steaua la ASFC Steaua (…)”.

Condamnarea la moarte a CSA Steaua

Doar că lucrurile s-au schimbat imediat după constituirea AFC Steaua, cu Viorel Păunescu în rol de președinte. Colonelul Roșu nota negru pe alb, în 2001: „Se pare însă că pentru președintele CA al FC Steaua – domnul Viorel Păunescu – acesta n-a fost decât un pas către punerea în aplicare a unui proiect mult mai ambițios decât o asociație patronată de MApN, care săși desfășoare activitatea în curtea sau pe moșia CSA Steaua, adică a Armatei, ca administrator de drept”.

Urmează acuzații frontale făcute de comandantul în exercițiu al CSA Steaua, la acel moment: „(…) Păunescu a început operațiunea de primenire a Consiliului de Administrație, atrăgând de partea sa persoane cu funcții cheie în structura militară. Rezultatul? După niciun an de zile, avea să apară celebra Hotărâre de Guvern nr. 66 din 04.02.1999, privind abilitatea Ministerului Apărării Naționale de a transmite dreptul de folosință gratuită pentru spațiile și terenurile destinate activităților sportive aflate în administrarea sa de către Asociația Fotbal Club Steaua București pe o perioadă de 20 de ani (!!). Un fel de condamnare la moarte pentru CSA Steaua„.

Semnele de exclamare îi aparțin ofițerului Laurențiu Roșu.

Guvernul dădea gratuit către FC Steaua nu doar 24 de jucători campioni ai României și stadionul, dar și baza hipică

Iată bunurile de patrimoniu ale statului român care, în urma HG 66/1999, propusă de Armată prin vocea ministrului Victor Babiuc și întocmită sub comanda generalului Traian Pigui, șeful Direcției de Domenii și Infrastructuri a MApN, treceau gratuit la AFC Steaua pe 20 de ani:
– tot stadionul „Steaua”,
– parcările de la tribuna oficială,
– toate terenurile de antrenament,
– terenul de minifotbal,
– terenul dintre tribuna I și fabrica de confecții,
– parcările betonate,
– garajul din tablă ondulată,
– clădirea centrului de copii și juniori (parțial),
– baza hipică (!).



Textul Protocolului semnat între Victor Babiuc, ministrul Apărării din 1999, și Viorel Păunescu, președintele AFC Steaua. Atenție la punctul 10 al textului (rândul de jos, pagina din mijloc), unde scrie că este cedată gratuit și marca Steaua

Laurențiu Roșu semnala: „Prin această HG, CSA Steaua rămânea fără principala posibilitate de a-și asigura – pe baza chiriei pentru spațiile și terenurile respective – venituri extrabugetare absolut necesare în susținerea activității de performanță a tuturor celorlalte secții sportive. Toate acestea în contextul în care desprinderea secției de fotbal a lăsat în urmă nu doar un gol ci și niște datorii uriașe pentru club”.

FC Steaua oferea o lojă și 20 de locuri la tribuna oficială. Primea, în schimb, nenumărate facilități și, mai ales, MARCA!

Generozitatea statului român cu „investitorii” nu s-a oprit aici, conform afirmațiilor cuprinse în raportul întocmit de colonel: printr-un Protocol din 7 martie 1999, încheiat de Armată cu AFC Steaua pentru aplicarea HG 66/1999, ministerul punea la dispoziția asociației lui Păunescu alte facilități uluitoare:
– folosirea bazelor sportive de la Săftica, Snagov și Forban,
– accesul personalului de la FC Steaua pentru tratament și recuperare în spitalele militare, policlinicile militare și sanatoriile aflate în administrarea MApN,
– cazarea sportivilor și arbitrilor în hotelurile și căminele militare de garnizoană din București și din alte garnizoane,
– cazarea echipelor de fotbal din țară și din străinătate pentru organizarea de turnee și jocuri,
– asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru desfășurarea activității,
închirierea, de către FC Steaua, a spațiilor și terenurilor primite prin protocol de la Armată. „Cu alte cuvinte, să scoată niște bani de pe ceva ce a primit în mod gratuit”, semnala comandantul CSA Steaua.

Conform Protocolului, statul român a primit în schimb o lojă și 20 de locuri la tribuna 0 a stadionului Steaua.


Textul Amendamentului la Protocol: conducerea Armatei acorda noi facilități pentru AFC Steaua

Cu alte cuvinte, Armata ceda gratuit un întreg club de fotbal, cu lot de 24 de seniori care tocmai câștigase titlul (a cărui vânzare ar fi adus, la prețurile de atunci, minimum 20 de milioane de dolari, o sumă colosală pentru fotbalul românesc al acelor vremuri), cu echipe de juniori și aproape toată baza sportivă Steaua, primind la schimb permisiunea ca oficialii ai MApN să vadă meciurile de la tribuna oficială. 

Comandantul CSA Steaua scria, în raportul secretizat din 2001: „(…) respectiva hotărâre de guvern aduce un mare deserviciu economic clubului militar. Și, ceea ce este și mai curios, proiectul ei a fost elaborat și înaintat chiar de către MApN! (…) Poate membrii militari ai Consiliului de Administrație să fi reprezentat mai bine interesele FC Steaua în interiorul MApN decât invers, cum era normal?”.

Deși Protocolul ar fi trebuit să vizeze norma de aplicare a Hotărârii de Guvern care dădea baza sportivă către FC Steaua, la punctul 10 era strecurată o veritabilă bombă: „Marca de identificare a Asociației Fotbal Club Steaua București este cea înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, conferind asociației dreptul asupra mărcii, dobândit și protejat prin Legea nr. 84/15.04.1998″.

Dacă acest Protocol ar fi rămas în vigoare, astăzi nu ar mai fi avut niciun rost discuția despre marca Steaua. Numai că, în 2003, guvernul a anulat HG 66/1999 și, implicit, Protocolul care a decurs de aici. În plus, marca nu a fost preluată de Societatea Comercială Steaua în 2003, atunci când s-a făcut transferul jucătorilor de la AFC Steaua.

„Inițiativa șefului SMG s-a lovit de opoziția noului ministru al apărării, Sorin Frunzăverde”

Textul raportului din 2001 cuprinde, în continuare, acuzații foarte grave la adresa unora dintre ofițerii care conduceau atunci Armata română. Prin Protocolul dintre MApN și AFC Steaua, aceasta din urmă se obliga să preia datoriile făcute de fosta secție de fotbal. Numai că, pe drum, au dispărut cele mai importante două creanțe. „Din Convenție au fost «omise» (poate să creadă cineva că neintenționat?) două mari datorii ale CSA Steaua, legate tot de secția de fotbal: datoria către AVAB (…) în valoare de 21,6 miliarde de lei și datoria către antreprenorul general SC Tehnorob SRL, în valoare de 25 de miliarde de lei”, scrie pe pagina 4 a raportului lui Laurențiu Roșu.

Așadar, colonelul afirma explicit, în 2001, că generalii păgubiseră deliberat Armata și statul acceptând ca bugetul României să preia pasive de 46,6 miliarde de lei vechi (peste 1 milion de euro), pentru a-i da lui Păunescu doar activele echipei de fotbal.


„Să se solicite FC Steaua plata sumelor corespunzătoare transferului de jucători de la CSA Steaua la AFC Steaua; să i se interzică asociației de fotbal folosirea denumirii Steaua, să i se solicite plata sumelor corespunzătoare dreptului de folosire a numelui și imaginii clubului militar; să cheme în instanță FC Steaua pentru atribuirea ilegală a unor valori istorice și imaginii clubului militar în scopuri publicitare (…)”
colonelul Laurențiu Roșu, comandantul CSA Steaua, le cerea  oficial comandanților Armatei, în 2001, să interzică echipei lui Păunescu și Becali dreptul de a folosi numele Steaua 


Din lectura raportului rezultă că s-a dus o luptă crâncenă în interiorul MApN. „Abia după schimbarea conducerii Armatei problema celor două mari datorii a putut fi pusă din nou pe tapet”, scria comandantul CSA Steaua.

Șeful Statului Major General din acel moment, generalul Mircea Chelaru, a inițiat un amendament la Protocol prin care FC Steaua să fie obligată să preia cele două datorii în valoare de 46,6 miliarde de lei, dar și proiectul unei noi Hotărâri de Guvern care să anuleze prevederile HG 66/1999 (cea promovată de Babiuc și prezentată mai sus). Doar că propunerea generalului Chelaru a fost blocată pe linie politică. „Proiectul a murit în fașă, inițiativa șefului SMG lovindu-se de opoziția noului ministru al apărării, Sorin Frunzăverde”, reclama Laurențiu Roșu.


„În 2001 nu mai eram ministrul Apărării. Vă mulțumesc, la revedere!”
Sorin Frunzăverde, ministrul Apărării în perioada martie-decembrie 2000, a pus capăt discuției cu ProSport când a auzit despre ce este vorba, invocând faptul că nu mai era ministru în 2001, deși faptele de care-l acuza colonelul Roșu se petrecuseră în 2000, în mandatul său la MApN


Lucrurile nu s-au oprit aici. Amendamentul la Protocolul dintre Armată și AFC Steaua, prin care noul club de fotbal urma să-și asume cheltuielile făcute tot în beneficiul echipei lui Păunescu și, de-acum, Becali (acesta apăruse în peisaj în 1999), „a fost întocmit defectuos din punct de vedere juridic, oferind în continuare o portiță prin care FC Steaua să amâne plata datoriei către Tehnorob”. Firma construise tribuna oficială și acum cerea banii din contract.

Responsabili pentru erorile de redactare care făceau scăpată de la plată FC Steaua erau indicați de Laurențiu Roșu, din nou, ca fiind generalul Traian Pigui, șeful Direcției Domenii și Infrastructură din MApN, și colonelul Dorel Siminiuc, șeful Direcției Juridice a MApN, care a dat avizul pe forma finală a textului.


Până la urmă, datoriile către Tehnorob au fost plătite de Gigi Becali, care a cumpărat la licitație nocturna și tribuna a II-a a stadionului „Steaua”. FOTO: Mediafax

Datoriile echipei de fotbal au fost fie omise la întocmirea actelor, fie menționate defectuos, astfel încât FC Steaua să se poată sustrage de la plată

Pe scurt, povestea – așa cum a fost ea relatată de generalul Laurențiu Roșu – continuă așa:

Deoarece FC Steaua nu voia să plătească datoriile către Tehnorob, care reparase stadionul și reconstruise tribuna oficială, această firmă a dat în judecată CSA Steaua și MApN, în solidar. Pe 19 aprilie 1999 s-a încheiat o convenție prin care FC Steaua prelua (conform înțelegerii inițiale) nota de plată a cheltuielilor făcute pentru echipa de fotbal, „dar datoria către Tehnorob era iarăși «omisă»”. Tribunalul București decide că MApN și CSA Steaua, în solidar, trebuie să plătească 25 de miliarde de lei vechi (care ulterior, prin penalități, vor deveni peste 40 de miliarde).

În urma sentinței se semnează un nou amendament la Protocolul inițial, pe 11 septembrie 2000, care obligă FC Steaua să preia atât datoria către AVAB, cât și cea către Tehnorob. Documentul „avea să fie însă defectuos întocmit juridic de către Direcția Domenii și Infrastructuri și avizat în această formă de Direcția Juridică, conducând astfel la acordul șefului SMG și la aprobarea ministrului Apărării Naționale – FC Steaua prevalându-se de acele greșeli intenționate în refuzul de a prelua datoriile”, acuza comandantul CSA Steaua.

Cu aceasta, se intra în linia dreaptă a planului de distrugere a CSA Steaua, așa cum era el descris în raportul ascuns opiniei publice. Proprietarii echipei de fotbal pierdute gratis de Armată trebuia să primească toată baza MApN din Complexul Ghencea și nu numai – afirmă colonelul Roșu.


„Ce legătură există între faptul că cele trei documente favorabile intereselor FC Steaua menite să distrugă clubul militar au fost întocmite de către Direcția Domenii și Infrastructuri a MApN și faptul că șeful direcției – generalul Traian Pigui – este vicepreședintele consiliului director al FC Steaua?”
De ce a avizat colonelul Dorel Siminiuc – șeful Direcției Juridice a MApN – un document întocmit defectuos juridic, care oferea posibilitatea FC Steaua să refuze preluarea datoriei către Tehnorob?”
colonelul Laurențiu Roșu, comandantul CSA Steaua, în „informarea” din 2001


Conform amendamentului la Protocol, AFC Steaua a virat în contul ministerului banii pentru taxele judiciare de timbru necesare recursului în procesul cu Tehnorob. Numai că Armata, în loc să lupte mai departe în instanță, cere scoaterea din cauză invocând lipsa calității procesuale active. „Curtea de Apel admite excepția și obligă la plata datoriei către Tehnorob numai CSA Steaua. (…) După ce a lăsat clubul militar singur într-o luptă care nu era a lui, MApN nu numai că n-a virat către CSA Steaua banii primiți de la FC Steaua pentru a merge mai departe în proces, ci îi returnează acesteia din urmă”, se consemnează în raportul secretizat.

Operațiunea pusă la cale de grupul de politicieni, ofițeri și afaceriști – conform spuselor lui Roșu – a fost, în 2001, pe punctul de a reuși: „CSA Steaua nu a putut nici să continue lupta juridică (în lipsa banilor necesari), dar nici să oblige în vreun fel FC Steaua la plata datoriei conform Amendamentului nr. 1, deoarece acesta fusese încheiat între FC Steaua și… MApN!

Consecințele: în prezent este obligat la plată doar CSA Steaua – hotărâre definitivă și irevocabilă. (…) Cu alte cuvinte, din acest moment CSA Steaua nu mai poate funcționa nici ca unitate sportivă, nici ca unitate militară, aflându-se în situație de faliment (desființare)”.

Întrebări fără răspunsuri


Viorel Păunescu și Gigi Becali pe vremea când, umăr la umăr, conduceau FC Steaua. FOTO: Mediafax

Documentul din 2001 a cuprins și 17 întrebări cărora nu le-a răspuns nimeni, niciodată, în acești 15 ani scurși de la întâmplări. Absolut toate punctele vizează personaje cu funcții înalte în interiorul Armatei, oameni care – unii dintre ei – încă mai ocupă posturi-cheie și au fost chiar promovați în grad și funcție.


„În lumina marilor interese personale puse în joc, se poate trage concluzia că CSCA Steaua este o cantitate neglijabilă pentru domnul Viorel Păunescu și FC Steaua. (…) În fața unor scopuri meschine, cincizeci și patru de ani de istorie pot fi călcați în picioare cu ușurința cu care strivești un muc de țigară.”
colonelul Laurențiu Roșu în documentul scris în 2001
 


Iată o parte din întrebările puse de comandantul CSA Steaua în 2001:

„> De ce nu a rămas FC Steaua în continuare sub autoritatea MApN, cum era prevăzut inițial?

> Cum a fost posibil ca patrimoniul clubului militar să fie scindat printr-o Hotărâre de Guvern inițiată chiar de MApN?

> De ce s-a oferit dreptul de folosință de către FC Steaua a stadionului de fotbal și celorlalte terenuri în mod gratuit pe 20 de ani, când plata chiriilor corespunzătoare ar fi fost vitală pentru bugetul clubului?

> Ce legătură aveau «terenul viran dintre Tribuna I și fabrica de confecții», ca și «baza hipică» cu «obiectul propriu de activitate» al FC Steaua?

> De ce jucătorii echipei de fotbal au fost cedați gratuit AFC Steaua, deși la data emiterii HG 66/1999 ei aveau statut de profesioniști?

> Ce legătură există între faptul că cele trei documente favorabile intereselor FC Steaua menite să distrugă clubul militar (proiectul HG 66/1999 privind folosința gratuită a bazei, Protocolul din care au fost omise datoriile, Amendamentul nr. 1 întocmit defectuos juridic, cu greșeli intenționate) au fost întocmite de către Direcția Domenii și Infrastructuri a MApN și faptul că șeful direcției – generalul Traian Pigui – este vicepreședintele consiliului director al FC Steaua?

> De ce a avizat colonelul Dorel Siminiuc – șeful Direcției Juridice a MApN un document întocmit defectuos juridic, care oferea posibilitatea FC Steaua să refuze preluarea datoriei către Tehnorob?

> Ce legătură este între faptul că, prin Protocolul M-21, MApN asigură pentru FC Steaua cazarea sportivilor și a arbitrilor în hotelurile și căminele militare de garnizoană (…) și faptul că șeful Serviciului de asigurare logistică a MApN (care are în subordine aceste cămine și hoteluri) – colonelul Cătălin Zisu – este membru al aceluiași consiliu director al FC Steaua?

> De ce a avut MApN interesul ca CSA Steaua să nu meargă mai departe în procesul cu Tehnorob?

> De ce ministrul apărării Sorin Frunzăverde s-a opus inițiativei generalului Chelaru de a înainta proiectul unei noi HG, care să anuleze prevederile HG 66/1999?

> Care este rolul celor trei cadre din structurile de vârf ale MApN ca membri ai consiliului director al FC Steaua (generalul Traian Pigui – vicepreședinte, generalul Eugen Bădălan și colonelul Cătălin Zisu)?

> Aducerea în stare de faliment a CSA Steaua nu reprezintă și o altă modalitate, indirectă și nedeclarată (dar sigură), de desființare a sa? Cine și ce interese are în acest caz?”.

„Au obținut o istorie care nu le aparține și la care n-aveau dreptul să facă niciun apel”

Comandantul CSA Steaua creiona, în finalul raportului, și planul pe care considera că gruparea de ofițeri, împreună cu politicienii și afaceriștii, îl elaboraseră în operațiunea de preluare ostilă a echipei de fotbal:

„(…) ce-a obținut domnul Viorel Păunescu prin toate aceste manipulări (puternica lui influență în sferele înalte ale MApN fiind deja demonstrată) perfect susținute legal și ce-ar mai putea obține în continuare, sau unde vrea să ajungă? (…)

Ce-a obținut? O echipă de jucători de fotbal pe care nu a plătit niciun leu; un nume pentru această echipă; o imagine favorabilă pe baza acestui nume și a asocierii cu valorile militare; o istorie care nu-i aparține (vezi Sevilla ”86) și la care n-avea dreptul să facă niciun apel (istoria FC Steaua începe în anul 1999); un stadion și o mulțime de spații și terenuri adiacente în folosință gratuită pe 20 de ani, prin lege; dreptul de a obține bani prin închiriere, publicitate etc de pe aceste spații; bunuri mobile din dotarea clubului militar; o serie de facilități din partea MApN etc.

Ce urmărește în continuare? (…) cum ar putea deveni domnul Viorel Păunescu proprietar pe stadionul aflat în prezent în proprietatea statului și în administrarea MApN? (…) O hotărâre de guvern – inițiată tot de MApN, desigur – prin care Armata să primească în proprietate stadionul de fotbal. Ca orice proprietar, MApN-ul va avea atunci posibilitatea să-l vândă cui dorește – adică la FC Steaua. (…) Nimeni n-ar putea reproșa vreodată faptul că respectiva hotărâre de guvern ar fi un demers întreprins în mod special în întâmpinarea intereselor domnului Păunescu”.

„(…) Falimentarea clubului militar este o consecință directă a acestor demersuri. (…) În lumina marilor interese personale puse în joc, se poate trage concluzia că CSCA Steaua este o cantitate neglijabilă pentru domnul Viorel Păunescu și FC Steaua. Ce contează că aici s-a scris istoria sportului românesc? Ce contează că în clădirea imaginii și numelui de Steaua au trudit atâți sportivi, recunoscuți, iubiți și respectați pe toate meridianele globului. În fața unor scopuri meschine, cincizeci și patru de ani de istorie pot fi călcați în picioare cu ușurința cu care strivești un muc de țigară. (…)

Dispariția Clubului Sportiv al Armatei Steaua corespunde intereselor domnului Viorel Păunescu din cel puțin două motive: în primul rând, n-ar mai avea cine ridica în interiorul MApN vreo pretenție asupra bazelor sportive adjudecate de FC Steaua și, în al doilea rând, poate că falimentarea clubului militar ar oferi posibilitatea cumpărării acestuia pe nimic (…)”.

Aceste previziuni asupra finalizării planului descris de Laurențiu Roșu nu s-au concretizat.

Ultimele rânduri sunt foarte importante. Colonelul Laurențiu Roșu cerea, în 2001, un set de măsuri care a fost pus în practică abia 15 ani mai târziu: „Demersurile care ar putea îndrepta această situație gravă constau în: (…) să se solicite FC Steaua plata sumelor corespunzătoare transferului de jucători de la CSA Steaua la AFC Steaua; să i se interzică asociației de fotbal folosirea denumirii Steaua, să i se solicite plata sumelor corespunzătoare dreptului de folosire a numelui și imaginii clubului militar; să cheme în instanță FC Steaua pentru atribuirea ilegală a unor valori istorice și imaginii clubului militar în scopuri publicitare (…)”.


Ultima pagină (10) a raportului incendiar întocmit, în 2001, de colonelul Laurențiu Roșu. Penultimul paragraf este explicit: se cerea ca Ministerul să interzică echipei de fotbal să mai folosească numele Steaua și să plătească despăgubiri pentru folosirea ilegală a numelui și imaginii. Conducerea Armatei a înlocuit raportul inițial cu un comunicat de presă pe care vi-l prezentăm mai jos:

Cine sunt și ce mai fac personajele principale ale raportului întocmit de colonelul Roșu în 2001

Viorel Păunescu: e președinte de onoare la FC Steaua. A pierdut, în 2003, bătălia cu Gigi Becali pentru club. Afaceristul în vârstă de 81 de ani îl susține acum – așa cum a dezvăluit ProSport – pe Ciprian Marica în candidatura pentru șefia FRF. ProSport vă va prezenta în scurt timp un amplu interviu cu Viorel Păunescu pe tema evenimentelor la care face referire raportul colonelului Laurențiu Roșu din 2001.

Gigi Becali: este patronul din umbră al FC Steaua, pentru că în acte figurează ca acționari niște interpuși de-ai săi. A fost condamnat în trei dosare penale la un total de 8 ani de închisoare pentru diverse infracțiuni, ispășind însă, în urma unor jonglerii avocățești și a prevederilor legii din România, numai 1 an și 10 luni după gratii. Printre cele trei condamnări se numără și aceea a mituirii lui Victor Babiuc, ministrul Apărării din 1998, pentru ca acesta să aprobe un schimb terenuri păgubos pentru Armată și statul român. În acest moment, luptă în justiție cu MApN pentru dreptul de a folosi numele „Steaua” și de a păstra locul echipei sale în prima ligă. Armata îi cere despăgubiri de 37 de milioane de euro pentru folosirea ilegală, timp de 10 ani, a brandului Steaua.

Eugen Bădălan: a fost condamnat definitiv, în 2012, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru afacerea „Anvelopa”. Alături de alți ofițeri, generalul Bădălan a girat tranzacții între MApN și firma SC Tofan, în urma cărora Armata a vândut tehnică militară dezmembrată la preț subevaluat contra anvelope la prețuri supraevaluate.


Traian Pigui: a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 24 mai 2016, în dosarul „case pentru generali”, în care fusese acuzat de infracțiunile de abuz în serviciu și participare improprie la fals intelectual. Alături de fostul ministru al Apărării Corneliu Dobrițoiu (condamnat în același dosar) și alți nouă colonei și generali, Pigui fusese trimis în judecată de DNA, în 2013, pentru atribuirea, în condiții nelegale, a unor locuințe de serviciu, pentru a fi cumpărate la preț subvenționat, de către cadre militare cu funcții de conducere în MApN. „Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1999-2005, Traian Pigui, în calitate de șef al Direcției Domenii și Infrastructuri din Ministerul Apărării Naționale, s-a implicat în atribuirea, în condiții nelegale, a unor locuințe de serviciu, (dintre care unele preluate de la RAPPS), pentru a fi cumpărate la preț subvenționat, în baza Legii 562/2004, de către beneficiari – cadre militare cu funcții de conducere din MApN. Traian Pigui ar fi întocmit nelegal adrese de repartiție a unor locuințe de serviciu și ar fi acordat avize de repartizare ce nu erau în concordanță cu legea, prin care i-a indus în eroare pe membrii comisiilor de auditare formate în vederea vânzării în regim subvenționat a acestor locuințe. Prin urmare, membrii comisiilor respective au întocmit, în fals, mai multe documente oficiale, în baza cărora s-au vândut locuințele în regim subvenționat inculpaților Floarea Șerban, Francisc Radici, Constantin Năstase, Sergiu Tudor Medar și Gheorghe Rotaru”, conform Mediafax. „Vânzarea în regim subvenționat a acestor locuințe a fost de natură să aducă Ministerului Apărării Naționale un prejudiciu cumulat de 962.330,37 lei, inculpatul Traian Pigui înlesnind obținerea de foloase materiale injuste pentru titularii contractelor de cumpărare în regim subvenționat”, notaseră procurorii în rechizitoriu.

Dorel Siminiuc: alături de Eugen Bădălan și alți ofițeri, a făcut parte, conform investigațiilor făcute de „România liberă”, din comisia care l-a avansat „peste rând” pe Gabriel Oprea la gradul de general de brigadă.

Cătălin Zisu: a continuat să avanseze în grad, azi fiind general și comandantul Comandamentului Logistic Întrunit.

Epilog. Un răspuns neașteptat

Așa cum știm astăzi, CSA Steaua a fost salvată, până la urmă. În 2003, după venirea lui Ioan Mircea Pascu în postul de ministru al Apărării, s-a emis o nouă Hotărâre de Guvern (HG 128/2003) prin care era abrogată decizia din 1999. Aceasta, pentru că în februarie 2003 echipa de fotbal fusese mutată de pe AFC Steaua pe nou-înființata SC FC Steaua București SA, unde acționar majoritar devenise Gigi Becali.

Despăgubirile stabilite de instanță față de firma Tehnorob, ajunse, cu tot cu penalități, la peste 40 de miliarde de lei vechi, au fost achitate, până la urmă, de Gigi Becali, care a cumpărat la licitație nocturna și tribuna a II-a a stadionului „Steaua”, executate silit, în contul datoriei.

Colonelul Laurențiu Roșu a fost demis din funcție în vara lui 2003, fiind acuzat de abuz în funcție. Superiorii i-au imputat tocmai semnarea unui contract cu Gigi Becali, prin care CSA Steaua îi închiria acestuia, în primăvara acelui an, stadionul și alte zone din complexul sportiv Ghencea, după cum ne-a povestit chiar ofițerul. „Încă de atunci nu se mai dorea o înțelegere cu clubul lui Becali. Acesta venise cu cererea să închirieze baza încă din primăvară, dar cei de la MApN întârziau răspunsul. În cele din urmă, mi-am asumat eu această responsabilitate, de a semna contractul, pentru că echipa trebuia să prezinte la FRF și la UEFA dovada că are stadion unde să joace și bază de pregătire. Pentru că am semnat contractul cu Becali, am fost schimbat din funcție”, a declarat Roșu.

În loc de încheiere, un fragment din dialogul jurnaliștilor cu generalul:
ProSport: A primit actuala echipă de fotbal marca, dreptul să joace pe locul clubului Steaua?
Laurențiu Roșu: Domnule, LE-AU DAT TOT!

Replica lui Viorel Păunescu – omul de afaceri face dezvăluiri și acuzații surprinzătoare – este publicată de ProSport aici: http://www.prosport.ro/sport-life/special/interviu-viorel-paunescu-acuzatia-impreuna-politicieni-ofiteri-furat-steaua-perioada-1998-2003-prostii-colonelul-rosu-era-bara-bara-becali-cei-24-jucatori-fusesera-evaluati-10-2-milioane-dolari-16008206 

 

 

Autor: Matei Udrea Publicat: 28 Nov. 2016, 08:20 Actualizat: 28 Nov. 2016, 18:54 Special
Pe aceeași temă
Surpriză: cine este miliardarul care vrea să cumpere PRO TV
Surpriză: cine este miliardarul care vrea să cumpere PRO TV
VIDEO Momentul în care nevasta îşi prinde soţul în maşină cu amanta chiar în timpul unei partide de amor. „Eşti înfocată de... Nu îţi dau nicio haină“
VIDEO Momentul în care nevasta îşi prinde soţul în maşină cu amanta chiar în timpul unei partide de amor. „Eşti ...
Taxe uriaşe pentru a traversa Capitala, pentru orice şofer. Care sunt maşinile iertate
Taxe uriaşe pentru a traversa Capitala, pentru orice şofer. Care sunt maşinile iertate
SCANDALUL înregistrărilor cu prezidenţiabili. Ramona Bruynseels, după convorbirile făcute publice în care îl critică pe Dan Voiculescu: Voi discuta cu avocaţii
SCANDALUL înregistrărilor cu prezidenţiabili. Ramona Bruynseels, după convorbirile făcute publice în care îl critică ...
Au spus TOT! Dezvăluirile escortelor cumpărate de milionari! Ce spun fetele care știu secretele INTERZISE și ce ‘salarii’ lunare primesc
Au spus TOT! Dezvăluirile escortelor cumpărate de milionari! Ce spun fetele care știu secretele INTERZISE și ce ‘salarii’ ...
O soţie din Gorj îşi surprinde soţul cu amanta, goi, în maşină, şi i-a filmat. Ce i-a făcut femeii(VIDEO)
O soţie din Gorj îşi surprinde soţul cu amanta, goi, în maşină, şi i-a filmat. Ce i-a făcut femeii(VIDEO)
Permis uitat acasă, permis suspendat, fără permis: Ce păţeşti dacă eşti prins la volan în fiecare din cazuri
Permis uitat acasă, permis suspendat, fără permis: Ce păţeşti dacă eşti prins la volan în fiecare din cazuri
Lovitură de teatru. Vom avea un nou super brand în Liga 1? ”Va ocupa locul Stelei”
Lovitură de teatru. Vom avea un nou super brand în Liga 1? ”Va ocupa locul Stelei”
Este OFICIAL! O nouă minivacanţă! Urmează o nouă sărbătoare legală şi mai MULTE ZILE LIBERE în România!! !
Este OFICIAL! O nouă minivacanţă! Urmează o nouă sărbătoare legală şi mai MULTE ZILE LIBERE în România!! !
BREAKING NEWS: Fiscul vă dă BANI. Finanţele schimbă TOTAL REGULILE. Vedeţi aici care sunt condiţiile
BREAKING NEWS: Fiscul vă dă BANI. Finanţele schimbă TOTAL REGULILE. Vedeţi aici care sunt condiţiile
Blonda sexy se relaxa pe plajă, când CEVA i-a atras atenţia, lângă ea. A avut un ŞOC când a şi-a dat seama ce e - VIDEO
Blonda sexy se relaxa pe plajă, când CEVA i-a atras atenţia, lângă ea. A avut un ŞOC când a şi-a dat seama ce e - VIDEO
FURIOS și IUTE la MÂNIE după ce i-a fost lovită mașina de lux. Adrian Enache a răbufnit la o CUCOANĂ în centrul Bucureștiului!
FURIOS și IUTE la MÂNIE după ce i-a fost lovită mașina de lux. Adrian Enache a răbufnit la o CUCOANĂ în centrul Bucureștiului!
Bătaie de joc uluitoare! Ce funcție importantă i-a oferit Viorica Dăncilă deputatei Andreea Cosma! Este plătită regește din banii statului
Bătaie de joc uluitoare! Ce funcție importantă i-a oferit Viorica Dăncilă deputatei Andreea Cosma! Este plătită regește ...
Bombă în televiziune! Antena 1, DECIZIE radicală după eșecul X Factor
Bombă în televiziune! Antena 1, DECIZIE radicală după eșecul X Factor
Cum arată noul GOLF 8. Poze reale cu mașina de pe linia de producție. FOTO
Cum arată noul GOLF 8. Poze reale cu mașina de pe linia de producție. FOTO
Prezidenţiabilul ADN: Interesul lui Iohannis, un guvern şi un comisar agreat de Germania. Mureşan va ajunge premier | VIDEO
Prezidenţiabilul ADN: Interesul lui Iohannis, un guvern şi un comisar agreat de Germania. Mureşan va ajunge premier | ...
O femeie din Gorj și-a prins bărbatul în timp ce o înșela, așa că i-a filmat amanta și a lăsat-o fără haine! Răzbunarea ei a devenit virală
O femeie din Gorj și-a prins bărbatul în timp ce o înșela, așa că i-a filmat amanta și a lăsat-o fără haine! Răzbunarea ...
Prima zi din weekend aduce certuri serioase în cuplu! Atenție mare daca esti Berbec, Gemeni, Rac dar și…
Prima zi din weekend aduce certuri serioase în cuplu! Atenție mare daca esti Berbec, Gemeni, Rac dar și…
Gestul deplasat al lui Mihai Mitoseru dupa ce a divortat oficial de Noemi! Ce a dezvaluit din casnicia lor
Gestul deplasat al lui Mihai Mitoseru dupa ce a divortat oficial de Noemi! Ce a dezvaluit din casnicia lor
Kate Middleton, însărcinată cu gemeni? Cum s-a dat de gol Ducesa de Cambridge
Kate Middleton, însărcinată cu gemeni? Cum s-a dat de gol Ducesa de Cambridge
Un Duster pe care nu-l vei găsi niciodată în reprezentanţă. Costă 35.000 de euro şi sigur îl vei remarca pe stradă - GALERIE FOTO
Un Duster pe care nu-l vei găsi niciodată în reprezentanţă. Costă 35.000 de euro şi sigur îl vei remarca pe stradă ...
Anamaria Prodan şi-a pierdut casa la casino! A dat în patima jocurilor de noroc
Anamaria Prodan şi-a pierdut casa la casino! A dat în patima jocurilor de noroc
Nicoleta Luciu are 39 de ani şi nu mai apare la TV! Cum a ajuns să arate fosta vedetă, care făcea ravagii în revistele pentru bărbaţi. FOTO
Nicoleta Luciu are 39 de ani şi nu mai apare la TV! Cum a ajuns să arate fosta vedetă, care făcea ravagii în revistele ...
Scandal uriaș la Vocea României! Chirilă și Brenciu s-au certat infernal. Ce i-a putut spune Tudor
Scandal uriaș la Vocea României! Chirilă și Brenciu s-au certat infernal. Ce i-a putut spune Tudor
Prințul Harry nu s-a împăcat încă cu moartea prințesei Diana
Prințul Harry nu s-a împăcat încă cu moartea prințesei Diana