2005, Câmpina. Poiana, formația din al doilea eșalon, condusă de omul lui Mircea Sandu în Comitetul Executiv, Dan Chițu, era un fel de Gloria Bistrița în Divizia A. Făcea și desfăcea.
Decedat în 2019, Dan Chițu învârtea cam tot la Divizia B, care atunci avea trei serii de 18 echipe. Omul de fotbal, care a condus clubul din 1991, avea relații peste tot, împrumutase și doi fotbaliști de la Steaua, Răzvan Avram și Marius Roman, dar prin filiera FRF, era prieten cu toată lumea.
Mulți dintre cavalerii fluierului se temeau de el, alții, parte din Cooperativa acelor vremuri, se autoinvitau la meciuri. Dar personajul nu voia să promoveze, ci doar să fie puternic și respectat. Și, spun arbittrii vremii, avea o plăcere nebună să terorizeze „fluierașii”. Evident dacă lucrurile nu mergeau cum era planificat.
Pe banca tehnică era tânărul antrenor Ștefan Nanu, care încă mai juca. Avea atunci 37 de ani. Care s-a băgat la treabă, iar după câteva luni când a cerut să fie plătit, i s-a transmis sec: „Deocamdată ești tânăr, mai ai de muncit. Vrei și bani acum?”.
Problemele financiare erau la ordinea zilei, fotbaliștii nu primeau banii așá cum se convenise, deși fuseseră și perioade mai bune. Nu pățea nimeni ceva pentru că nimeni nu făcea scandal la FRF, ca azi, ori să meargă la AFAN, să-i reclame pe patroni sau pe președinți. Și dacă făcea scandal vreun jucător, apărea prin presă, tot degeaba. Așa erau vremurile pe care le glorifică Mitică Dragomir azi.
Cei doi fotbaliști enumerați mai devreme, unul azi secund la CS Afumați și celălalt antrenor de copii în Germania, au plecat sâmbătă după meci acasă, urmând să revină luni dimineața la primul antrenament.
Ajunși în Gara de Nord, la începutul săptămânii, nu aveau mulți bani în buzunar. Asta după ce s-au oprit la Mc Donalds că le era foame.
Le-a fost frică să meargă cu nașul, că puteau fi dați jos din tren la Ploiești. Au vorbit cu mecanicul de locomotivă, căruia i s-a făcut milă de cei doi după ce aceștia au spus în ce situație sunt.
„Credeam că e ușor să conduci o locomotivă, dar e al naibii de greu. Mi-a plăcut mult de tot experiența asta”, povestea, peste ani, Răzvan Avram, fostul junior din Ghencea, care are peste 120 de meciuri în Divizia A, cele mai multe la Gaz Metan Mediaș.
Un oficial al Câmpinei îi căuta cu privirea, la sosirea în gară, prin geamurile vagoanelor. Nu-i găsea. Credea că n-au mai venit la echipă din cauza restanțelor financiare. Cam așa se proceda atunci.
Cei doi au coborât din locomotivă, cu gențile în spate, și au luat-o „perpedes” spre cochetul stadion. Anunțați că nu vor ajunge la echipă, ei s-au prezentat în stil mare, povestind episodul coechipierilor.
Legenda spune că în Giulești, fieful Rapidului, au fost fotbaliști care au fost alergați, după rezultate slabe, de fani pe șina de tren.
Dar iată că există și jucători, e adevărat, la liga secundă, care n-au parcat autoturismul la stadion, ci au folosit calea ferată. Nu au mers cu „nașu”, nu cu bani plătiți pe bilet, ci s-au întrebat pe drum, o oră și jumătate, dacă fotbalul este chiar cea mai frumoasă și bine plătită meserie.
Cel de pe locomotivă era fericit față de cei doi: avea un salariu bun și nu întârziaseră cei de la CFR cu avansul și cu lichidarea nici măcar 24 de ore.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER