INTERVIU A venit cu gantera să-l „răstoarne” pe Răzvan Burleanu. Omul de fotbal și-a anunțat candidatura la președinția FRF și a dezvăluit primele 3 schimbări pe care le va face: „Nu mi-aș dori să conduc și eu un Mercedes?”

Pe 18 martie 2026 au loc alegerile pentru președinția FRF și pentru Comitetul Executiv al FRF. Primul om care și-a anunțat candidatura a fost chiar actualul șef, Răzvan Burleanu.

Dacă în 2022 Răzvan Burleanu a candidat singur la șefia FRF, în 2026 lucrurile s-au schimbat. Ilie Drăgan, președintele clubului de fotbal 3 Kids Sport, și-a anunțat candidatura în cadrul unui interviu pentru ProSport.

A venit cu gantera să-l „răstoarne” pe Răzvan Burleanu. Omul de fotbal și-a anunțat candidatura la președinția FRF și a dezvăluit primele 3 schimbări pe care le va face: „Nu mi-aș dori să conduc și eu un Mercedes?”

Ilie Drăgan a mai candidat o dată pentru postul de președinte al Federației Române de Fotbal în anul 2018, însă n-a obținut niciun vot.

Acum, Ilie Drăgan a dezvăluit într-un interviu pentru ProSport cum vrea să câștige voturi împotriva actualului șef al FRF, ce ar face dacă ar deveni președintele Federației și de ce e convins că mulți membri afiliați nu vor să voteze împotriva lui Răzvan Burleanu.

Vezi galeria foto
7 poze

– Bună ziua, domnule Ilie Drăgan! Sunteți primul om care și-a depus dosarul pentru a candida la președinția FRF în 2026 împotriva lui Răzvan Burleanu. Făceți-vă o caracterizare pentru oamenii care nu vă cunosc.
– Bună ziua, domnule Grigore! Sper să nu fiu singurul candidat, sper să vină mai mulți candidați la președinția FRF. Sunt un om pasionat de fotbal, un om muncitor și cu intuiție în luarea anumitor decizii în ceea ce privește activitatea mea. Pot spune chiar că aș avea o viziune, în sensul că de-a lungul timpului am fost cu un pas înaintea altor cluburi de nivelul meu, mă refer la calitatea mea de președinte de club. Sunt un om care nu renunță, eram bun la rezistență când eram legitimat. În prezent sunt președintele clubului de fotbal 3 Kids Sport, l-am fondat împreună cu alte persoane în 2008.

– Ce v-a determinat să candidați din nou la șefia FRF, după episodul din 2018, când n-ați obținut niciun vot?
– Din perspectiva mea și nu cred că doar mea, nu există o îmbunătățire reală a condiției fotbalului românesc. Cam ăsta-i principalul și singurul obiectiv care ar trebui să stea la baza unei implicări. Spun chestia asta ca președinte de club, care 5 ani a participat în competițiile FRF. Am și muncit în Federația Română de Fotbal între iulie 2014 și 15 februarie 2016. În această perioadă am văzut cum funcționează lucrurile în FRF și care e abordarea Federației față de fotbalul din România. Decizia de a mă despărți de FRF a venit înainte de 15 februarie, însă a fost luată pentru că nu mă regăseam în ceea ce se întâmplă în Federația Română de Fotbal. Eram referent, cam asta era titulatura mea, în Școala Federală de Antrenori. Mă ocupam mai exact de Licența C pe țară, într-un an și jumătate am fost în 22 de județe. Am văzut exact cu ce se confruntă cluburile din țară. Am considerat că nu prea ajutăm cu adevărat fotbalul românesc. Sau eu, cel puțin, nu ajutam.

Julia Sauter, record istoric la Jocurile Olimpice de iarnă! Niciun sportiv român nu a mai reușit asta

00:00

Reacție de milioane a Juliei Sauter după ce a intrat în istoria sportului românesc: „Sunt copleșită de emoții!”

23:56

„Lipsa de comunicare, principalul reproș”

– Care este principalul reproș pe care-l aveți față de actuala conducere?
– Da, bună întrebare! Lipsa de comunicare. Fix ceea ce spune Răzvan Burleanu că va promova. În aceste zile chiar am lăsat deoparte activitatea clubului și familia și urmăresc ceea ce se întâmplă. Am urmărit discursul lui Burleanu din 2014, când a ieșit președinte. A spus atunci „mă voi consulta cu membri afiliați”. În primul rând, consultarea nu e metoda cea mai bună. Dezbaterea, apoi votul sunt metodele care ar trebui luate. Ăsta-i principalul lucru pe care i-l reproșez lui Răzvan Burleanu. Faptul că a implementat consultarea și a rămas la nivel de consultare. N-a trecut la următoarea etapă, adică la dezbatere, apoi la vot. Când un membru afiliat vine cu o propunere și consideră că trebuie discutată, președintele FRF sau oamenii de lângă el nu-i cheamă pe toți cei interesați de această problemă pentru a o dezbate și pentru a găsi soluții. Există democrație, dar la momentul actual consider că e un stil autocrat, directiv, în care lucrurile nu merg cu dezbatere. Cei care-și asumă nu sunt membri afiliați, ci un grup de oameni. Cine suferă de pe urma acestor decizii? În primul rând, suferă cluburile, AJF-urile, părinții, suporterii, mass-media. Cine ia deciziile? Doar cei de la conducerea FRF.

– Dacă ar fi să formulați în 30 de secunde mesajul central al campaniei dumneavoastră, care ar fi acesta?
– Sincer, nu m-am gândit foarte clar la acest lucru. Răzvan Burleanu folosește tot timpul cuvântul „împreună”. „Împreună suntem o familie”, „împreună suntem mai buni”. Am avut și eu chestia asta, dar să folosim mesaje fără substanță, fără a fi puse în practică, ar fi o problemă. Nu cred că mesajul e important, ci ceea ce facem. Aș putea spune „unitate”. Și poate „suferim împreună” ar putea fi un slogan. Cei de la conducerea FRF nu suferă împreună cu fotbalul românesc. Sunt două lucruri total separate. Federația Română de Fotbal care într-adevăr o duce foarte bine dacă ne uităm la ce Mercedesuri sunt acolo și la cum arată clădirea Federație pe interior. Averea celor care conduc FRF. Și fotbalul românesc care se destramă pe zi ce trece.

„Sunt conștient că șansele sunt aproape nule”

– V-au convins și aceste Mercedesuri să candidați la președinția FRF?
– Nu! Bineînțeles că mi-aș dori. Sunt ipocrit. Nu mi-aș dori să conduc și eu un Mercedes? Mi-aș dori să conduc un Ford, e o mașină de teren foarte tare. Mi-aș dori! Dar nu astea sunt cele care mă conving să candidez la președinția FRF. Sunt conștient că șansele sunt aproape nule.

– Dosarul dumneavoastră este făcut, este trimis, este aprobat?
– Încă nu e finalizat. Mai am nevoie de o propunere de candidatură, am până acum 4. Mai am 5-6 oameni care mi-au spus că-mi vor da candidatura și mă voi vedea cu dânșii zilele următoare. Mi-au promis, acum sper ca măcar unul dintre ei să se țină de cuvânt. Personal, nu cred că vor fi probleme cu încă o propunere de candidatură. N-aș vrea să am doar 5, aș vrea să am 8-9 propuneri, că mă pot aștepta la orice. Mi-am plătit amenzile personale și pe club. Eu am fost amendat cu 2.500 de lei când am ieșit anul trecut pe vremea asta în social media și am spus niște lucruri care nu mi-au convenit și am fost sancționat. Eram foarte, foarte revoltat. Mi s-a spus că am adus atingere imaginii FRF și fotbalului românesc pentru că i-am făcut incompetenți. Acum nu-i fac, sunt ok. La momentul respectiv i-am făcut proști, incompetenți, pentru că au luat decizii care am crezut că nu sunt concludente.

De ce a candidat singur Burleanu la alegerile FRF din 2022

– În 2022, Răzvan Burleanu a candidat singur la președinția FRF. De ce s-a ajung la această situație?
– Pentru că n-am candidat eu (n.r. râde)! Mai în glumă, mai în serios, când a candidat Burleanu în 2014, eu eram mai mult antrenor decât conducător. Eram pe teren cu copiii. Eram foarte fericit când am auzit că a ieșit Răzvan Burleanu președinte în 2014. Scuze că nu răspund direct la întrebarea ta, dar au legătură cumva. Eu l-am susținut în 2014. Aveam 29-30 de ani. M-am bucurat. Însă, fără să-l judec pe Mircea Sandu, că nu știu cum erau lucrurile atunci, dar am văzut cum au funcționat lucrurile când am fost eu la FRF. Apoi, în 2018 am candidat pentru că am simțit că trebuie să fac un pas în direcția asta, să spun lucrurile pe nume. În 2022, din cauza faptului că Burleanu a câștigat categoric alegerile cu Ionuț Lupescu, cei cu notorietate știau că n-au nicio șansă. Dacă Ionuț Lupescu, fost jucător în Generația de Aur, care are experiență în management, care a fost la UEFA, un om influent și cunoscut, un om care posibil să fi fost și el ajutat la nivel politic, n-a reușit să fie aproape de Răzvan Burleanu, atunci au zis că nu vor candida în 2022. M-am gândit să candidez în 2022, dar am zis că nu, pentru că Răzvan Burleanu trebuie să vadă că este cumva o organizație care nu poate să-și schimbe… încerc să fiu cumva diplomat, că apoi iar primesc o amendă. Prin forma de organizare nu se poate schimba conducerea. Asta s-a întâmplat în 2022. Nu a fost un contracandidat, e normal ce s-a întâmplat la momentul respectiv. Ar trebuie ca cei care tânjesc la conducerea FRF să-și facă o campanie de 4-5 ani, să meargă în teritoriu. Oamenii trebuie să vadă că ești aproape de ei. N-ai nicio șansă dacă crezi că ești un nume în fotbalul românesc. Trebuie să ne uităm cine votează. Cei care votează sunt prinși în sistem. Sunt președinți de AJF-uri. Sunt 42 de Asociații Județene care votează. În 2018 s-a votat și cu Lupescu, dar ce s-a întâmplat cu ei după aceea este o altă problemă.

– Ce s-a întâmplat?
– Unii au fost observatori de joc sau de arbitri, iar ulterior n-au mai fost. La momentul actual, peste jumătate dintre președinții de AJF-uri, sunt observatori de joc și observatori de arbitri. Ei votează. Ar mai risca ei să voteze cu altcineva, știind că e posibil să le fie periclitată poziția de observator și să piardă niște bani?

– Sunt cazuri concrete care s-au întâmplat?
– Putem să ne uităm în arhivă. Vedem în 2017-2018 ce observatori de arbitri erau și apoi ne uităm în 2018-2019 cine a mai rămas. Putem spune că a fost examen și nu au luat examenul. Ok. Cumva președinții de AJF-uri nu vor să fie acuzați de ceva. Discuțiile între membri afiliați sunt că Burleanu a știut cine cu cine a votat în 2018.

Ilie Drăgan, zero voturi la alegerile FRF din 2018!

– În 2018 ați obținut zero voturi. Nu v-ați votat nici dumneavoastră.
– Eu nu aveam cum să mă votez. Acum mă pot vota. Dar în 2018 nu eram membru afiliat FRF. Eram doar afiliat la AMFB. De 5 ani sunt membru afiliat FRF. Acum am un vot în Adunarea Generală.

– Deci plecăm de la un vot la alegerile din 2026.
– Da, minimum un vot, dar eu cred și sper că vor fi mai multe. E foarte important. Burleanu a spus că el știe că 80-90% dintre membrii afiliați sunt de acord cu el și cu politica lui. Dacă aș lua 10% dintre voturi ar fi o mare problemă pentru Răzvan Burleanu. Dacă aș lua 20%, 30% ar fi dezastru pentru Răzvan Burleanu. El chiar are impresia că oamenii îl susțin. Dar pur și simplu oamenilor le este teamă. Nu vor să fie luați la ochi. Am și sunat oameni și mi-au spus că nu vor să se expună. Lumea nu știe. M-ați chemat cumva să spun niște lucruri pe care eu le știu.

Ilie Drăgan // Foto ProSport

„Să ne dea câte două bilete la meciurile României”

– Tocmai de aceea vă ascultăm.
– Da, mulțumesc! Secretarul General al FRF trimite mail-uri către toți membrii afiliați, AJF-uri și cluburi să facă propuneri pentru ordinea de zi. Eu am făcut propuneri și anul trecut și anul acesta. A fost supusă dezbaterii vreunul dintre punctele pe care eu le-am propus? Nu!

– Ce ați propus?
– Încep cu ultimul. Să nu mai dea câte un bilet reprezentanților de cluburi. Noi când mergem la meciurile naționalei ne dau câte un bilet. Să ne dea câte două. Te duci singur la meci? Noi trebuie să vorbim între noi, îți dau eu biletul acum și tu data viitoare. Sau mai suni la cineva din Federație, cumva să te apropii de Federație să-ți mai dea un bilet. Și cumva te consideri dator Federației. Cele mai importante propuneri au fost să-l înlocuim pe Octavian Goga, vicepreședintele FRF. Să se supună la vot. Și Cătălin Cighir trebuie înlocuit pentru că nu ne-a reprezentat. Niciodată n-a făcut o întâlnire pentru a sta de vorbă despre problemele de la copii și juniori. La momentul actual fotbalul românesc este într-un procentaj foarte mare susținut de stat. Cum ne ducem noi la Guvern să vedem cum implicăm privatul să bage bani în fotbal, astfel încât să existe sustenabilitate, că ăsta-i cuvântul lui Răzvan Burleanu, și să nu mai avem problemele financiare de acum. Am mai făcut propunere să fie înlocuit Felix Grigore, am făcut multe propuneri care vizează membrii afiliați.

Cum ar trata Ilie Drăgan cazul promovării CSA Steaua în Superliga

– Pentru că tot vorbeați despre banii statului, cum vede candidatul la președinția FRF, Ilie Drăgan, situația de la CSA Steaua, care nu poate promova din cauza regulamentelor?
– Cred că acest caz CSA Steaua este doar un exponent al problemei generale cu care se confruntă fotbalul românesc. La momentul actual CSA Steaua este un club departamental, la fel ca CS Dinamo. Cluburile departamentale nu au voie să participe în Liga 1, ligă profesionistă de fotbal. Liga Profesionistă nu se poate schimba, ăsta trebuie să fie formatul, așa a venit de la UEFA. Cu alte cuvinte, ce trebuie făcut? Trebuie schimbată forma de organizare a CSA Steaua. Secția să rămână, dar să se ocupe doar la nivel de fotbal de masă sau fotbal amator. Însă dacă există oameni pasionați și dornici să păstreze suporterii, tradiția, palmaresul, trebuie să fie preocupați și să atragă oameni privați care să țină Steaua în viață. Dar trebuie să fii dispus să o cedezi. Altfel, dacă nu se poate duce în Liga 1, Federația nu poate să zică „ok, treceți”. Astea sunt regulile impuse de UEFA. Bineînțeles că FRF se poate implica, poate fi un arbitru. Eu asta aș face. De multe ori, Răzvan Burleanu este spectator. El nu iese în față. Președintele Federației Române de Fotbal trebuie să fie implicat, trebuie să fie arbitru, trebuie să-și asume ceva. Când vine vorba de clubul Steaua sau despre cluburi de tradiție, trebuie să se implice. Fotbalul românesc are o problemă la acest nivel. Cluburi de tradiție dispar și reapar. Dacă e să analizăm fotbalul românesc la ce nivel este, cel mai bun indicator este reprezentat de cluburile care s-au desființat. În 2014-2015, în cupele europene aveam Steaua, Pandurii Târgu Jiu și Astra. Și s-au desființat sau și-au redus activitatea. Au mai fost și alte cluburi care ar fi trebuit să se aibă mai mare grijă de ele. Cred că Federația ar fi trebuit să se implice astfel încât aceste cluburi să aibă continuitate.

– Bun, și dacă luăm cazul concret CSA Steaua. Dacă nu vrea să-și schimbe forma de organizare, nu credeți că n-ar mai trebui investiți atât de mulți bani din bugetul statului? Cumva să se formeze o echipă care să promoveze fotbalul de masă, juniorii.
– Partea bună la CSA Steaua este că mai promovează juniorii. Trebuie văzut exact dacă sunt pe pierdere sau sunt pe…

– Mă gândesc la CS Dinamo. CS Dinamo n-a avut niciodată gândul să promoveze în prima ligă, se știe ce este acolo, este un grup de tineri, vor să rămână în Liga 2 și vor să crească jucători cu ideea de a ajunge la echipa Dinamo din Liga 1. Asta e ideea din spatele proiectului de la CS Dinamo. S-ar putea face o așa numită pepinieră și la CSA Steaua?
– Da, ar trebui să gândească lucrurile de felul acesta, dar dacă-și permit din punct de vedere al bugetului. Dacă bugetul CSA Steaua este un buget de promovare, atunci e o problemă. Eu nu știu care este bugetul lor la nivel de echipă de Liga 2. Bugetul ar trebui să fie unul de mijloc sau mai jos. Să reziste la nivelul Ligii 2 și să promoveze copii. Nu trebuie atenția orientată către promovare în Liga 1, ci doar către menținere.

Evaluarea directă a lui Burleanu după 3 mandate ca șef al FRF: „Mediocru!”

– Cum îl evaluați pe președintele Răzvan Burleanu după mai multe mandate?
– Mediocru! Din punctul meu de vedere, este un președinte mediocru. Nu spun slab, pentru că la nivel de imaginie stă foarte bine. L-aș angaja pe promovare și pe marketing. Dacă aș fi președintele Federației, l-aș păstra pe Răzvan Burleanu. Serios vorbesc. La nivel financiar, Federația stă foarte bine. La nivel de fotbal, că pe el îl frustrează atunci când îi spune cineva că nu se pricepe la fotbal, el a făcut practică de management la FRF. A făcut Centrele acelea de Excelență care s-au desființat. A fost proiectul lui Răzvan Burleanu. De ce n-au rezistat? A fost practică a domnului Burleanu, însă la parte de promovare stă bine. La parte de fotbal, ne uităm ce fotbaliști avem la nivel internațional, ce cluburi participă în cupele europene și cum e România poziționată față de alte echipe naționale, avem o mare problemă. Ne țâțâie fundul când jucăm cu echipe pe care înainte le băteam fără probleme. Am ajuns să avem probleme și cu Gibraltar.

– Cel mai mare eșec și cel mai mare succes din era Răzvan Burleanu la FRF?
– Nu m-am gândit. Eu încerc să mă gândesc la mine. Nu-mi place să analizez pe alții. Când spunem eșec oamenii se gândesc efectiv la lucruri punctuale. Din punctul meu de vedere, alegerea lui de a adopta un stil autoritar de conducere, asta cred că ar fi eșecul lui. Faptul că el crede că e cel mai deștept, el și ceilalți oameni de lângă el se cred cei mai deștepți. Trebuie să-și asume împreună cu cei afiliați. Succesul este că Federația Română de Fotbal stă bine din punct de vedere financiar, dar ea nu a stat niciodată rău. Ce primă are Răzvan Burleanu? Ce primă a avut la Campionatul European? E adevărat că a avut 90.000 de euro? Ăsta e cel mai mare succes al lui.

– V-ar plăcea să aveți și dumneavoastră o primă de 90.000 de euro?
– Cui nu i-ar plăcea? În cadrul clubului 3 Kids Sport sunt 12 angajați. Dacă eu aș fi vrut să câștig mulți bani, aș fi avut 3-4 grupe și câștigam poate 5.000 de euro pe lună. Dar eu nu mă apropii de 2.000 de euro. Când m-am apucat de partea asta de management nu câștigam nimic. Dacă clubul prosperă, prosperi și tu. Așa ar trebui să fie și în fotbalul românesc. Dar în momentul în care noi suntem cu chiloții în vine, avem probleme reale, vorbim de Ceahlăul, Poli Iași, Oțelul și Petrolul care au probleme financiare. Lui Răzvan Burleanu și conducerii FRF le este bine. Știu că le e bine. Ce diurnă are Răzvan Burleanu acum? Are 500 de euro sau 1000 de euro pe zi?

Fondul de salarii, o mare problemă pentru fotbalul românesc!

– De ce nu cere Federația un fond de salarii pentru fiecare club, iar la începutul fiecărui sezon să existe acest fond de salarii pentru a nu mai exista probleme cu salariile jucătorilor pe parcursul întregului sezon?
– Eu ar trebui să răspund ceea ce ar trebui să răspundă Răzvan Burleanu. De ce nu se fac acum lucrurile? E o problemă. Ar trebui să vină Burleanu să ne spună de ce nu se face? Eu dacă aș fi președintele FRF aș încerca, aș da cărțile pe față. Aș veni și aș spune că nu se poate pentru că… Dacă sunt 16 cluburi și doar 6 respectă asta, eu zic să vină și să spună. Dacă acum avem 60% români, poate dacă ar fi doar 10 echipe în Liga 1 ar scădea numărul românilor. Asta ar fi una dintre probleme.

– Un fond de salarii dacă ar exista ar duce la împuținarea numărului de fotbaliști români în România?
– Ar duce la cluburi care nu se mai înscriu, nu mai iau licența pentru Liga 1.

– Nu ne gândim că poate ar exista cluburi care nu vor mai plăti jucători străini pe bani grei și vor alege să aibă jucători români, poate mediocri, pe salarii mai mici?
– Eu sunt de acord. Varianta asta ar trebui încercată. Măcar dezbătută. Soluția este dezbaterea. Este o perspectivă sănătoasă din care putem privi lucrurile. De ce nici măcar nu dezbat problema asta? Poate fi și problema votului. Poate Federația s-ar pune rău cu votanții. Probabil cei care-l votează nu sunt de acord cu asta.

Cum ar trebui să trateze FRF cazul Cătălin Sărmășan

– Tot legat de un caz concret petrecut în perioada aceasta în România, vreau să vorbim despre cazul Cătălin Sărmășan. ProSport a dezvăluit că Sărmășan în ultimii ani jucat peste 2 milioane de euro la pariuri și FRF l-a suspendat pentru un an și i-a dat o amendă de 30.000 de euro. Ce ar trebui să facă mai departe FRF după această sancțiune dată lui Sărmășan? Considerați că FRF ar trebui să iasă public și să prezinte meciurile pariate, să spună câți bani s-au pariat și câți bani s-au câștigat, dacă s-au câștigat? Adică să facă o transparență în acest caz.
– FRF ar trebui să știe toate aceste detalii. Normal ar trebui să le prezinte, să fie totul transparent. Unde este transparența? Eu aș face-o. Cărțile pe față. Eu cred că știu de ce nu se face. Vai de capul meu! Știți care e chestia? Cine susține fotbalul românesc la momentul actual? Majoritatea cluburilor din Liga 1 sunt susținute de casele de pariuri.

– Corect! Sunt niște businessuri binevenite în orice țară, dacă sunt făcute în mod corect.
– Noi nu contestăm faptul că aceste case de pariuri nu-și fac treaba legal. Ei sunt super ok. Însă dezvăluirea probabil unor astfel de detalii ar pune într-o lumină neagră activitatea asta de a paria. Să duci până la a denigra un om în halul ăsta, să-l arăți cu degetul. Tinerii ar zice că asta li s-ar putea întâmpla și lor. Probabil ar suferi imaginea activității de a paria.

– Pe de altă parte, oamenii din fotbalul românesc au interzis la a paria. De ce ar spune tinerii din fotbalul românesc că ar fi defăimați sau denigrați? Ei ar trebui să aibă cultura de a nu paria, pentru că nu au acest drept. La fel și impresarii, și angajații cluburilor.
– Da, dar nu dă bine. Cel mai mare plus al lui Răzvan Burleanu este imaginea fotbalului românesc. Ei au contract cu Casa Pariurilor. Ei nu sunt conflictuali. Fotbalul românesc e foarte frumos, lucrurile merg de minune. Copiii se schimbă în vestiare de ultimă generație. Avem echipamente (n.r. arată o ganteră de 16 kg primită de la FRF). E nevoie de o revoluție spre evoluție. Federația vrea să păstreze o bulă, că fotbalul românesc e foarte frumos, că arată foarte bine și nu poate spune lucruri rele despre aceste cazuri prea mult. Federația spune cât să nu dispară și sponsorii pe care îi are. De câte ori l-ați auzit pe Răzvan Burleanu că a luat o decizie greșită? Nu cred că a spus vreodată. Și s-au cam luat decizii greșite în FRF. Doar dacă ne gândim la selecționerii pe care i-a avut. Și n-a ieșit o dată să spună că-și asumă. Mereu a spus „Comitetul Executiv a decis” sau „Comisia Tehnică a decis”. El nu-și asumă. Nu-l văd ieșind în față.

Ilie Drăgan a venit cu gantera de 16 kg pe care i-a oferit-o FRF // Foto ProSport

– Care este treaba cu această ganteră?
– După cum se observă, eticheta n-a fost dată jos pentru că n-a fost folosită. Noi am primit niște gantere de la Federația Română de Fotbal în 2022. Federația a avut și proiecte bune. Intenția lor este una bună, dar nu se pricep. Și nu-și asumă. În dorința de a aduce materiale cluburilor cu activitate exclusivă de copii și juniori, Federația ne-a dat materiale. Au fost și materiale bune precum saltele, mingi sau porți de fotbal. Dar au venit și aceste gantere. Gantera asta are 16 kg și e foarte grea. Noi la clubul nostru avem copii până în 19 ani. Cei mai mari au 18-19 ani. Acolo e o mare problemă. În toată țară, la vârsta asta foarte mulți se lasă. Poate pentru un U19 s-ar putea folosi această ganteră. Am primit 20 și ceva de gantere, cu diferite greutăți. Nu ai cum să folosești așa ceva la antrenament. Să faci genuflexiuni cu ea în brațe, nu știu. Poate culturiștii să facă. Știți care e principala problemă a jucătorului român de fotbal? Luarea deciziilor. Nu avem curaj. Nu știm când să pasăm, când să driblăm, când să tragem la poartă. Această ganteră o voi da înapoi Federației și să-mi dea niște mingi și porți mici. Pentru filosofia clubului meu, această ganteră nu ne ajută. Noi am primit o pereche de porți în 5 ani. Dar am înțeles că e mai bine din punctul ăsta de vedere decât pe vremea lui Mircea Sandu. A mai fost un buget în care s-au dat la un moment dat 7.000 de euro. Dar știți când s-au dat? În apropierea alegerilor din 2022. Mă gândeam că poate mai prindem și noi ceva anul ăsta.

Primele 3 măsuri pe care Ilie Drăgan le-ar lua ca președinte al FRF

– Care ar fi primele 3 măsuri concrete pe care le-ați lua în primele 100 de zile de mandat la FRF?
– În primul rând, organizarea unor ședințe, întâlniri, dezbateri pe compartimente și ulterior Adunare Generală în care să se supună la vot subiectele și soluțiile găsite. Sunt foarte multe probleme în fotbalul românesc. Toate dezbătute. Apoi, o întâlnire cu angajații FRF. Eu cred că sunt unii dintre angajații FRF care pot fi mai bine puși în valoare. Vă dau și un exemplu concret. Miodrag Belodedici. El apare doar când se organizează un eveniment. Aș mai aduce lângă FRF și alți oameni din teritoriu care au aceeași pasiune ca mine. Vă spun și un nume pe care nu-l cunosc personal. Nu știu dacă ați auzit de Oana Vădeanu. Știe foarte multe despre fotbal, în special despre fotbalul sud-american.

– Cum l-ați pune în valoare pe Belodedici?
– L-aș întreba, în primul rând, ce vrea să facă. Belodedici e dublu câștigător al Cupei Campionilor. L-aș lăsa o lună să vină unde vrea și să se gândească unde se vede mai util.

– Credeți că sistemul din FRF este controlat și greu de penetrat pentru un outsider?
– Da! Eu mi-am notat pe telefon câteva chestii. Sistemul din FRF sau cum se votează în FRF sunt președinții de AJF-uri și reprezentanții cluburilor. Avem în Comitetul Executiv doi reprezentanți la Liga 1, doi la L2, doi la L3, un reprezentant la copii și juniori, unul la futsal, unul la fotbal feminin. Toți acești oameni iau niște bănuți, vreo 2000 și ceva de lei. Oamenii ăștia au o legătură foarte strânsă cu cluburile. Oamenii ăștia având influență știu cum merge treaba și în teritoriu, ei nu vor vota niciodată împotriva conducerii Federației. Ei iau prime. Sunt referenți zonali și scouteri puși de FRF. Oamenii ăia vin din cluburi sau au apropiere de cluburi. Vor vota oamenii ăia împotriva conducerii FRF? Sunt membri în Comisia Tehnică. La fiecare chestie este câte o comisie. Oamenii ăia băgați în seamă de FRF, vor vota altceva? La cursurile de perfecționare ne țin cursuri cluburi ale academiilor din țară. Bineînțeles că sunt și remunerați.

– Și ce le transmiteți acestor oameni care, din perspectiva dumneavoastră, nu ar vota cu altcineva în afară de actuala conducere a FRF?
– Vă mai spun o chestie și gata, voi răspunde. Se mai fac și terenurile prin CNI sau din banii UEFA. Atenție! Banii nu sunt de la FRF. Dar se duce cineva de la FRF și taie panglica acolo. Apoi oamenii ăia care beneficiază de terenurile alea se simt datori față de FRF. Lucrurile astea trebuie să fie transparente. Legat de întrebarea ta. Nu am ce să le transmit, pentru că îi înțeleg. Viața e dificilă și orice venit contează. E complicat să-i zici omului să se lupte ca mine. Eu consider că dacă acum nu sunt în fotbal pot face oricând altceva. Celorlalți oameni, care n-au beneficii, le spun ceva.

– Transmiteți-le un mesaj de final.
– Le spun că e important să fie voturi și împotriva actualei conduceri, pentru că sunt anumite lucruri care nu le convin nici lor. Credeți că președinților de AJF-uri le-au convenit că le-au fost luat competițiile de U13, U14, U15, U16 și să le organizeze FRF? Au pierdut transferuri, legitimări, bani. Competiția a avut de suferit la nivel de județ. Credeți că sunt ok președinții aceia de AJF-uri? Nu sunt ok! Ar trebui să pună pe primul plan interesul comun. Dacă nu trag un semnal de alarmă, să dea voturi unui candidat împotriva lui Burleanu, Răzvan Burleanu nu va înțelege că el face și greșeli. Lucrurile vor continua la fel, iar dacă mâine-poimâine AJF-urile nu mai sunt să nu se aștepte să vină cineva și să le spună măcar „îmi pare rău”. S-au desființat foarte multe cluburi și nu știu să fi venit conducerea Federației să-i fi ajutat în acest sens. Oamenii trebuie să privească pe termen lung. Acesta este mesajul meu pentru ei.

– Mulțumesc frumos, domnule Drăgan! Îi aștept aici și pe următorii contracandidați ai lui Răzvan Burleanu.
– Doamne ajută! Sperăm să fie cât mai mulți. Cu cât mai mulți cu atât mai bine.