Armata română a înfrânt

Marius Șumudică și antisteliștii de clasa a treia au primit o grea lovitură: Steaua e Steaua, cum spunea o clasică tautologie din fotbalul nostru.  Nu știu dacă tautologia s-a predat la școala vieții, la Romană, unde a absolvit Șumi, dar ea rămâne valabilă în cazul Stelei și după ce Tribunalul București l-a trimis la plimbare pe haiducul de popotă Talpan, cel care stă la pândă să-i răpească lui Becali Steaua și s-o vâre din nou la cazarmă, ca pe vremea lui Stalin, Dej și nea Nicu, reperele Talpanului și ale peluzarilor de sud, de nord-est și, în general, de internet.  

Tribunalul a spus că echipa lui Becali se poate numi Steaua în continuare și to(n)ți cei care stăteau toată ziua cu fcsb-ul în gură au dat în bâlbâială. Cu această ocazie, s-au calmat și cei de la Steaua Mizil, de la Steaua Dunării Galați, care-l dădea pe Ochiroșii, de la Steaua Roșie Belgrad, care a cucerit și ea, colea, o Cupă a Campionilor Europeni și chiar și Red Star din liga a doua franceză. Cu toții au scăpat de prigoana armatei române care-și dorea substantivul ăsta să fie scos din circulație sportivă și vârât la ea în rastel.

Lovitura este dureroasă pentru ministerul care, în loc să aibă grijă să ridice armata română la un nivel decent și să nu stăm atârnați doar de nădragii americanilor cantonați care pe la Deveselu, care pe la Kogălniceanu, aleargă după beșica moștenită de la comuniști numită fosta echipă a armatei comuniste și a familiei dictatoriale ceaușiste, Steaua București. Oricum, Talpanii și Boroii nu găseau niciun individ cu bani care să le aducă fantoma la viață și Steaua de cazarmă să intre în lumea fotbalului. Au eșuat lamentabil când l-au momit pe Bumbescu cu o cinzeacă, dar când și acesta s-a trezit și-a dat seama că „proiectul” e doar un jalnic fâs. Acum, când vicecampioana României continuă, în mod oficial, să se cheme Steaua, chiar că este imposbil să mai găsești vreun nene care să treacă pe la cazarmă și să semneze un pact cu aromă de comunism nătâng prin care să ducă o echipă a armatei române din secolul 21 în Champions League.

Niște tablagii cu mintea de tablă ar putea înțelege salutarea deciziei Tribunalului București ca pe o ofrandă adusă becalismului. Becali a preluat echipa în condiții obscure. Culmea, armata nu vrea să lămurească cum s-a realizat acea preluare pentru că atunci niște ofițeri și totodată uriașe glorii ale sportului românesc precum Oțelea sau Gațu ar cam trebui să răspundă unor întrebări teribil de incomode.

Însă Steaua trebuia preluată de un Becali. Așa cereau legea, UEFA, mersul istoriei, bunul simț, realitatea înconjurătoare, adică, să zicem, cam tot ce contează. Individul care a preluat echipa DE LA ARMATĂ‚ și nu de la vreun șmenar din colțul străzii, doar dacă statul român nu e chiar un șmenar de colțul străzii, i-a asigurat continuitatea Stelei, menținerea la un nivel ridicat, i-a păstrat Stelei statutul de cea mai de succes echipă românească. Asta este Steaua, steliști, peluzari bosumflați, Șumudică, ofițeri cu mentalitate retrogradă, ministru tehnocrat, câini roșii ce venerați Dinamo, verișoara venită pe aici pe același tanc sovietic ca și Steaua. Prin cazarmele lui Talpan și Boroi doar bântuie o fantomă.