The Crew 2 Review: o cursă de o vară

Ubisoft, compania care ne-a adus trilogia Prince of Persia, jocurile Ghost Recon originale (considerate drept definiția shooterelor tactice la acea vreme) și care a inventat trăsnitul personaj Rayman, era foarte diferită de „regele” jocurilor open world din zilele noastre. Căutarea lor zadarnică de a publica un MMO de succes s-a transformat în cele din urmă în implementarea unei rețete open world în toate seriile, indiferent dacă această abordare se potrivește sau nu. De multe ori, noile francize ale companiei par să fie doar tentative de a prinde din urmă și de a profita de valul unor jocuri inovatoare de la alți producători.

Dorința de a obține profituri substanțiale a dat naștere la două exemple elocvente: Tom Clancy”s The Division, ce dorea să profite de succesul lui Destiny, și The Crew, care, indubitabil, încerca să fie o alternativă la Need for Speed. Problema cu orice formulă implementată într-o manieră industrială este că, la un moment dat, se pierde pasiunea și sufletul pus în procesul de creație. Acest sentiment l-am avut de-a lungul orelor petrecute cu The Crew 2: jocul celor de la studioul Ivory Tower îți lasă impresia unei imitații a seriei Forza Horizon a celor de la Playground Games. Una palidă și „ieftină”, parcă comandată de pe Ali Express.

Atât studioul, cât și publisher-ul, și-au propus să îndese cât mai mult conținut în The Crew 2, încercând să ne facă să uităm de existența primului joc din serie. Problema este că elementele de bază au rămas cam aceleași: o linie de evenimente forțate pe post de poveste, dialoguri stângace și personaje pe care, când le vezi, vrei să traversezi strada doar ca să le eviți. Din fericire, aproape fiecare secvență intermediară poate fi sărită, jucătorii putând să se concentreze pe curse în locul interacțiunilor cu manechinele vorbitoare. După ce-ți alegi un personaj care să te reprezinte și faci cunoștință cu cele patru echipe asociate diferitelor tipuri de curse, ți se deschide calea către o copie nu tocmai reală, dar credibilă a Statelor Unite ale Americii.

Ajungi să înțelegi cât de uriașă este harta abia când participi la o cursă care pornește din New York, având destinația San Francisco, care durează nu mai puțin de 40 de minute. Clădirile și orașele sunt mai degrabă inspirate din realitate și nu modelate exact, dar întotdeauna vei recunoaște pe unde te aventurezi. Entuziasmul de a conduce în deșertul din Nevada sau de a explora Grand Canyon este înlocuit destul de repede de un sentiment copleșitor: harta este mult prea mare. Este mult mai simplu să alegi cursele specifice din meniu, decât să conduci până la ele în lumea jocului. Un aspect pozitiv al meniurilor este că-ți oferă o vedere de ansamblu, completată de o serie de statistici, știind în fiecare moment care este reputația ta cu fiecare facțiune și ce curse sunt disponibile pentru nivelul tău.

În încercarea de a se distanța de acuzația că ar fi copiat modelul Forza Horizon, cei de la Ivory Tower au inclus, pe lângă mașini, multe alte provocări, care îți vor cere să încaleci pe două roți motorizate, să cucerești cerul din carlinga unor avioane de acrobații sau să-ți demonstrezi superioritatea pe apă pilotând cele mai rapide ambarcațiuni de curse. Accentul în continuare e pus pe bolizii care „halesc asfaltul”, iar întrecerile aeriene și cele de pe apă pot fi ignorate, singurul dezavantaj fiind creșterea mai lentă în nivel. Astfel, o durată minimă în care poate fi parcurs jocul este de aproximativ 15 ore, dar cei care vor să încerce tot ce este inclus în The Crew 2 vor investi de două ori mai mult timp.

Pentru a te putea bucura de joc cel mai bine este să ignori orice tentativă de narațiune. Tot ce trebuie să iei în considerare este existența echipelor galben, portocaliu, albastru și roz, ale căror membri sunt interesați de cursele stradale, de întrecerile off-road, de campionatele profesioniste și de provocările „free style”. Prima categorie include, pe lângă clasicele curse stradale, evenimente de drifting și curse drag. Cei mai perseverenți dintre jucători vor debloca calea și către Hyper Car, care presupune întreceri cu mașini exorbitant de scumpe și foarte rapide, în cadrul unor curse care durează între 20 și 40 de minute. A doua categorie se concentrează pe libertatea de a conduce pe teren accidentat, alături de cursele motocross și rallycross. A treia categorie are ca personaje principale monster trucks, ambarcațiunile de traversat mlaștinile și avioanele de acrobație. Ultima categorie include curse acvatice de mare viteză, un campionat cu mașini de touring și o serie de evenimente aeriene și terestre inspirate de Red Bull Racing.

Fiecare echipă are în componență un pilot controlat de AI, deosebit de talentat, care servește pe post de boss. În schimbul unui bolid special, acești boși trebuie învinși în cadrul unei serii de evenimente. Pe lângă curse în sine, fiecare cu obiective specifice și destul de diferite, creșterea reputației cu fiecare echipă necesită și îndeplinirea unor acțiuni speciale precum efectuarea unor fotografii în condiții foarte dificile. În Las Vegas, de exemplu, va trebui să te fotografiezi cocoțat pe vârful piramidei sau pilotând avionul cu capul în jos între pilonii copiei miniaturale a turnului Eiffel. Fiecare cursă poate fi parcursă atât în varianta normală, cât și într-una dificilă, cu condiții de câștig înăsprite. Faptul că poți oricând să sari de la un tip de eveniment la altul aduce varietate și, în teorie, previne plictiseala. În realitate, dacă nu ești un fan înrăit al jocurilor de curse arcade, jocul nu-ți oferă sentimentul că nu te poți dezlipi din fața ecranului.

Cei care se așteaptă la vreo urmă de simulare vor învăța repede că, în The Crew 2, folosirea frânei nu doar că este opțională, de multe ori este și contra-productivă. Un alt rezultat al naturii arcade a jocului este faptul că mașinile sunt mai indestructibile decât Superman. Pe de altă parte, în urma unei coliziuni mai puternice, chiar dacă vezi clar că ai putea continua cursa, se activează automat mecanismul de repunere pe pistă care te face să pierzi prea mult timp.

Nu lipsește nici efectul de rubber-banding: în multe dintre curse degeaba acumulezi un avans semnificativ, fără să faci greșeli, la un moment dat te vei trezi cu un oponent controlat de AI care, după ce te depășește, încetinește la viteza ta, permițându-ți să-l depășești din nou. Acest lucru devine frustrant doar când se întâmplă fix pe ultima sută de metri, dar lucrurile nu sunt la fel de enervante ca în cazul seriei Need for Speed. Pe de altă parte, AI-ul nu este tocmai strălucit, de multe ori lovindu-se de decor sau intrând sub vreun pod. Deși în majoritatea curselor scopul principal este cucerirea locului întâi, în anumite curse ajunge să te clasezi pe podium pentru a putea continua.

Design-ul curselor și al obiectelor din The Crew 2 nu se potrivește neapărat cu natura jocului. În special în orașe, se va întâmpla să rămâi blocat într-un obiect pe care conform oricărei deducții logice, trebuia să-l zbori de colo-colo sau să treci peste el fără probleme. Și, când vine vorba de cursele de 40 minute, acest aspect poate deveni deosebit de frustrant. La fel de deranjantă poate fi și lipsa de balustrade, care previn zborurile accidentale de pe poduri sau prăbușirea în prăpastii. În free driving rezultatul poate fi spectaculos, dar când trebuie să urmezi un traseu exact, rezultatul este doar frustrare.

La categoria de aspecte negative intră și performanța jocului, în cazul ediției pentru PS4. Pe lângă texturile care lasă de dorit chiar și când vine vorba de modelele de mașini, în special viteza cu care sunt afișate obiectele este deosebit de deranjantă. Când vine vorba de cursele de pe autostrăzi devine agasant faptul că trebuie să ai reflexe de ninja pentru a putea evita traficul din sens opus. Folosind camera de la bord, retrovizoarele sunt doar pentru decor, iar indicatoarele nu sunt destul de detaliate.

Din fericire, lucrurile stau mult mai bine în versiunea de PC a jocului, unde detaliile pot fi urcate până în punctul în care problemele de draw distance nu-și mai fac apariția. De asemenea, pe PC te poți întrece și la 60 de cadre pe secundă, dacă configurația sistemului deținut o permite. Spre exemplu, pe un PC echipat cu procesor i7 6700, 16GB RAM și o placă video NVIDIA GeForce GTX 1080 poți folosi detaliile maxime, în rezoluție 4K, menținând un framerate jucabil (chiar dacă nu 60fps constant).

Nici lipsa indicațiilor clare privind traseul nu ajută. Mai ales în cazul curselor de lungă durată ar fi fost utile niște săgeți semitransparente sau folosirea unei invenții larg accesibile: GPS cu redare vocală. Este imposibil conducând cu 340 km/h să fii atent și la drum și la minimap pentru a nu rata cumva vreo intersecție. Lucrurile devin și mai complicate în cazul pasajelor în care cele trei sau mai multe ieșiri duc în direcții complet diferite.

Nici oferta de mașini nu este tocmai satisfăcătoare. Deși în The Crew 2 se regăsesc cei mai populari producători, fiecare dintre ei este reprezentat de doar câteva modele. Selecția nu este tocmai rea, dar lipsesc modele legendare pe care m-aș fi așteptat să le întâlnesc. Un aspect pozitiv este însă că și modelele mai ieftine pot fi tunate pentru a face față curselor. Îmbunătățirea mașinilor se face prin intermediul pieselor aleatorii câștigate în urma curselor. Acestea sunt universale și se limitează doar la categoria de vehicule, nu și la producător. Astfel, o piesă destinată mașinilor care participă la curse de stradă poate fi montată și pe un Aston Martin, dar și pe un Mini Cooper. Rezultatul acestui sistem este posibilitatea înfrângerii bolizilor de vis cu mașini ieftine super-tunate.

Ce vei întâlni însă din abundență sunt posibilitățile de personalizare. În cadrul casei virtuale deținute de fiecare jucător (cei care au achiziționat Season Pass primesc chiar două conace), acesta poate să-și creeze propria „costumație” pentru pilot, dar și pentru bolizii preferați. Jucătorii pot alege dintr-o serie de elemente vestimentare, alături de piese pentru mașini cu un rol mai degrabă estetic decât legat de performanță.

În concluzie putem spune că schimbarea inspirației de la Need for Speed, în cazul primului joc, la Forza Horizon, în cazul lui The Crew 2, a fost o alegere bună pentru franciză. Al doilea episod este mai reușit decât primul, dar îți oferă în permanență sentimentul unui joc video lipsit de originalitate și de suflet. Grafica nu este la nivelul la care te-ai aștepta și multe decizii de design par a fi făcute la repezeală, fără să fie finisate. The Crew 2 este o alegere potrivită pentru fanii arcade care nu pot supraviețui verii fără o „liniuță” virtuală și sunt dispuși să treacă cu vederea defectele jocului. Ceilalți mai bine așteaptă toamna și își cheltuie banii pe următorul Forza Horizon.