În ultima vreme, producătorii japonezi au început să facă eforturi considerabile pentru ca jocurile lor să fie accesibile unei public cât mai numeros, acestea fiind adaptate cerințelor și pretențiilor actuale. Bandai Namco Entertainment nu face excepție și, după un excelent Tekken 7, niponii revin cu un nou fighting game cu tradiție: Soul Calibur VI.
Avem de-a face cu un nume strâns legat de Dreamcast (cea din urmă consolă a companiei SEGA), platformă pe care și-a făcut apariția primul Soul Calibur, însă care își trage originile din mult mai vechiul joc Soul Edge, lansat la mijlocul anilor ”90 pentru PlayStation și cabinete arcade. Și, pentru că tot am amintit despre cum companiile japoneze încearcă să se adapteze situației actuale, Soul Calibur VI marchează o premieră pentru serie, fiind primul său titlu care beneficiază și de o versiune pentru PC, lansată simultan cu cele de console.
Astfel, este lesne de înțeles motivul pentru care mulți dintre gamerii din România (care au crescut cu jocurile pentru PC) nu sunt extrem de familiarizați cu această serie. Și nici nu trebuie, Soul Calibur VI fiind conceput, din punct de vedere narativ, drept un soi de reimaginare a evenimentelor ce au dat startul poveștii inițiale. Ca gameplay, Soul Calibur VI este un joc de lupte cu mișcare tridimensională, în care personajele se pot deplasa și în „adâncimea” planului prezentat de cameră. Nu în ultimul rând, încă de la debut, seria a pus accentul pe confruntările cu arme albe, fiecare personaj fiind înzestrat cu o sabie, un topor, o suliță sau cine știe ce altă variație a acestor teme.
De altfel, dacă tot a venit vorba de originile seriei și de personajele incluse, Soul Calibur VI se concentrează în principal pe o distribuție formată din luptători clasici, extrem de familiari pentru fani, cum ar fi Siegfried, Kilik, Nightmare sau Yoshimitsu, alături de câteva apariții noi precum Grøh sau Azwel. Seria și-a făcut deja o tradiție din a împrumuta personaje-invitate din alte jocuri sau produse media, de această dată acest rol fiind jucat de Geralt of Rivia, eroul seriei The Witcher potrivindu-se cum nu se poate mai bine în universul medieval din Soul Calibur. De altfel, cei de la CD Projekt și Bandai Namco au o relație de colaborare strânsă, publisher-ul ocupându-se de distribuția The Witcher III în Europa, aceasta fiind evidențiată și de modul plin de atenție la detaliu în care Geralt a fost implementat în acest joc, cu toate mișcările specifice la locul lor, acompaniate armonios de magiile bazate pe simbolurile specifice witcherilor.
Și, deși sistemul de luptă propriu-zis din Soul Calibur VI ascunde o profunzime care mai mult ca sigur că va gâdila orgoliile pasionaților acestui gen de jocuri, titlul celor de la Bandai Namco reușește să fie extrem de accesibil și atrăgător și pentru începători, regulile și atacurile de bază fiind foarte ușor de înțeles și utilizat. Mai mult, conceptul de Ring Out (aruncarea oponentului în afara suprafeței de luptă) poate schimba mult strategia confruntărilor, transformând defensiva într-o tactică pe cât de înșelătoare, pe atât de eficientă în anumite cazuri.
Per total însă, marele merit al lui Soul Calibur VI este modul în care elementele sale, pornind de la personaje, mișcare, voci, acțiune și culminând cu reprezentarea vizuală a loviturilor speciale, reușesc să recreeze acele sentimente de „spectacol” și fluență caracteristice titlurilor rulate pe cabinatele arcade.
Și pentru că tot am amintit mai devreme de personajele incluse în Soul Calibur VI, producătorii au mers mai departe, oferind jucătorilor posibilitatea de a-și crea proprii eroi, cu un nivel de personalizare demn de invidiat, cel puțin la nivel vizual. Aceste personaje unice pot fi apoi folosite într-o varietate de moduri de joc, cum ar fi Training, Versus sau Arcade. Mai mult, eroii astfel creați pot fi utilizați și în modurile ranked sau casual Online, desfășurarea meciurilor, conform experienței noastre, fiind decentă. Totuși, cei care aspiră la perfecțiune în Soul Calibur VI ar trebui să se limiteze la confruntările multiplayer locale, pe același sistem.
Pentru pasionații de experiențe single player, Soul Calibur VI aduce nu unul, ci două moduri de joc bazate pe poveste: Soul Chronicle și Libra of Souls. Din păcate, niciunul dintre acestea nu reușește să se ridice la nivelul oferit de concurență prin jocuri precum Mortal Kombat X sau Injustice 2. Cel mai mult se apropie Soul Chronicle, care încearcă să redea firul narativ prin intermediul unor dialoguri, acompaniate de un slide show de artwork-uri și portrete decent realizate, piperate de inevitabilele lupte. Pe lângă povestea principală, fiecare personaj (inclusiv Geralt) beneficiază de de o mini-campanie proprie, întregind astfel narațiunea.
Mai complex se dorește a fi Libra of Souls, o combinație de pen and paper RPG, dialoguri text aproape interminabile și lupte scurte. Inexplicabil, deși acest mod de joc are în prim plan un personaj custom, nu pot fi folosiți eroii creați pentru celalalte moduri, jucătorii fiind nevoiți să creeze alți luptători special pentru aventura din Libra of Souls. Depedența de dialogurile prea lungi, redate doar în mod text, fără voci, precum și modul relativ neatractiv în care este prezentat progresul, prin intermediul unei hărți bidimensionale împânzite de icoane, transformă Libra of Souls în cel mult un bonus oarecum superficial, fără prea mare greutate într-un astfel de joc orientat către acțiune și efecte vizuale spectaculoase.
Grafic, Soul Calibur VI se prezintă foarte bine, personajele bucurându-se de o realizare detaliată, cu multă atenție oferită în special armurilor pe care acestea le poartă. Animațiile sunt fluente, iar întregul joc ruleaza la un framerate constant de 60 de cadre pe secundă, indiferent de platforma aleasă. Din păcate, la nivel tehnic, cei de la Bandai Namco nu au reușit să tragă prea multe învățături de pe urma dezvoltătorii lui Tekken 7, joc ce folosește același motor grafic precum Soul Calibur VI (Unreal Engine 4), neajunsurile primului fiind evidente și de această dată: versiunea pentru Xbox One rulează într-o rezoluție ridicolă de numai 720p (1280×720), în timp ce jocul abia atinge 1080p (1920×1080) și 1440p (2560×1440) pe consolele PlayStation 4 Pro, respectiv Xbox One X.
Probabil că de vină sunt decorurile foarte detaliate și iluminarea acestora ce se schimbă de la o rundă la următoarea, însă tot este dezamăgitor în raport cu performanțele atinse de alte jocuri de gen. La capitolul audio, lucrurile stau mult mai bine, cu muzică excelentă și voci bine alese, în special cea a „crainicului”, care prezintă, într-o manieră dramatică, până și arenele de luptă înainte de fiecare confruntare.
Totuși, lăsând la o parte aceste mici inconveniente de ordin tehnic, precum și modul minimalist în care au fost implementate cele două moduri bazate pe poveste, Soul Calibur VI rămâne un fighting game spectaculos, ce oferă acel feeling specific cabinetelor arcade, ușor de „prins” pentru începători și un veritabil „must play” pentru veteranii genului.
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER