Federațiile sportive din România prezente la JO de la Soci cu 24 de sportivi s-au bazat în ultimul ciclu olimpic pe un buget provenit aproape în totalitate din subvenția de la stat, de opt ori mai mic decât cel al echipei de schi a Elveției, dintr-un singur an.
La Jocurile Olimpice de iarnă s-au cristalizat două categorii de națiuni participante: una reprezentată de statele cu tradiție în domeniu, care își asigură o mare parte din venituri din contribuții provenite din mediul privat, și un al doilea grup format din țări precum România, rămase parcă în vechiul bloc socialist, în care statul este principalul finanțator.
Secretarul general al Federației Română de Bob și Sanie, Florian Țicu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu mai puțin de 90 la sută din bugetul anual al instituției este reprezentat de subvenția de la stat. „Pentru noi sunt foarte importante fondurile care vin de la minister. În general, sumele de la MTS reprezintă cam 90 la sută din bugetul anual al Federației Române de Bob și Sanie, așadar acești bani sunt extrem de importanți pentru activitatea noastră”, a declarat Țicu.
La ediția Jocurilor Olimpice de la Soci, România va fi reprezentată de trei federații, Federația Română de Schi și Biatlon (nouă sportivi), Federația Română de Bob și Sanie (14 sportivi) și Federația Română de Patinaj (un sportiv). Conform unor calcule realizate de MEDIAFAX, în cei patru ani scurși de la Jocurile Olimpice de la Vancouver, cele trei federații s-au bazat în mare parte pe un buget total de aproximativ 4,3 milioane de euro, bani proveniți din subvenții din partea statului. Astfel, Federația Română de Bob și Sanie a încasat în cei patru ani 5,1 milioane de lei (1,13 milioane de euro), Federația Română de Schi și Biatlon 11,6 milioane de lei (2,6 milioane de euro), iar Federația Română de Patinaj a primit 2,75 milioane de lei (0,6 milioane de euro) în trei ani, în 2013 fondurile de la minister fiind blocate din cauza neregulilor din federație.
Secretarul de stat din Ministerul Tineretului și Sportului, Carmen Tocală, a precizat pentru MEDIAFAX că sponsorizărle lipsesc în acest domeniu, din cauza faptului că România nu organizează competiții de anvergură. „Bugetul unei ramuri de sport se socotește așa: suma acordată de stat (n.r. – de MTS federațiilor), suma dată prin MTS către COSR, bugetul dat de noi (n.r. – MTS) către cluburile sportive care au ramuri de specialitate, bugetul către direcțiile județene (- n.r. – dat tot de MTS) și bugetul pe care îl are administrația locală către aceste ramuri de sport. În ceea ce privește sponsorii, federațiile sunt private, ține de dorința și plăcerea românilor de a sponsoriza acea ramură de sport. Dar noi nu am avut până acum nici pârtii de schi, nici trambulină pentru sărituri, nici patinoare, iar numărul de practicanți a fost foarte mic”, a declarat Tocală.
Multe dintre națiunile cu tradiție și palmares la Jocurile Olimpice de iarnă au găsit însă metode diferite de finanțare, sportivii fiind susținuți în principal din fonduri private. Spre exemplu, Federația Elvețiană de Schi a avut în sezonul 2012-2013 un buget de 45 de milioane de franci (36,8 milioane de euro), din care doar 1,2 milioane de franci elvețieni (aproape un milion de euro) au reprezentat subvenții publice, ceea ce înseamnă mai puțin de 3 la sută. Cea mai importantă sumă de care a beneficiat schiul elvețian în sezonul trecut a provenit din publicitate, aproximativ 33 de milioane de franci (circa 27 de milioane de euro).
Cu astfel de fonduri, rezultatele schiul elvețian nu lipsesc, la ultima ediție a JO, de la Vancouver sportivii din Țara Cantoanelor cucerind șase medalii de aur și două de bronz.
În contrapartidă, istoria participărilor schiorilor români la Jocurile Olimpice arată că poziția cea mai importantă ocupată vreodată a fost un loc 5, prin Gheorghe Vilmoș, la ediția din 1964, de la Innsbruck, în proba individuală de biatlon.
Rămânând la schi, este de menționat faptul că echipa feminină de sărituri cu schiurile a SUA are un buget anual de 500.000 de dolari, în condițiile în care această disciplină apare pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă anul acesta, la Soci.
Franța, care a cucerit 11 medalii (două de aur, trei de argint și șase de bronz) la ultima ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, investește și ea serios în schi, federația de specialitate primind anual din partea statului aproximativ patru milioane de euro. De menționat faptul că Federația Franceză de Schi beneficiază de cea mai mare sumă dintre toate asociațiile sportive franceze, datorită faptului că are cel mai mare număr de sportivi legitimați.
Federația Sporturilor de Iarnă din Franța, care reunește celelalte discipline prezente la JO, primește anual o sumă de doar două milioane de euro.
În schimb Federația italiană a Sporturilor de Iarnă a avut un buget imens în anul 2011, an postolimpic, de peste 20 de milioane de euro, dintre care șase milioane primiți de la Comitetul Olimpic Italian (CONI).
Iar pentru a observa nivelul la care se găsesc sporturile de iarnă din România trebuie amintit cazul sportivului Dorin Velicu, care participă la JO de la Soci cu un skeleton împrumutat de la prieteni, după cum a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX, neavând la dispoziție o sumă de 5.000 de euro pentru achiziția unuia nou.
O altă comparație elocventă pentru descrierea poziției României este cea dintre echipa de bob a țării noastre și cea a Germaniei. Conform declarațiilor secretarului general al Federației Română de Bob și Sanie, Florian Țicu, România s-ar afla printre primele șase clasate la JO, dacă ar avea un bob precum naționala Germaniei. Adică sportivii noștri au un start la fel de bun precum câștigătorii medaliilor, numai că pierd timp prețios pe traseu din cauza boburilor. Iar Germania este recunoscută în lumea sportului alb ca una dintre națiunile care investesc masiv în cercetarea și dezvolatrea boburilor, săniilor și skeletoanelor. De altfel toate produsele sunt destinate exclusiv echipelor naționale ale Germaniei, neputând fi comercializate.
Un motiv de invidie pentru echipa de biatlon a SUA o reprezintă bugetul de care beneficiază sportivii ruși. Bugetul Federației Americane de Biatlon este de 1,6 milioane de dolari anual. Dar cu toate astea, americanii au ajuns să invidieze echipa Rusiei, care se află din 2008 sub aripa protectoare a miliardarului rus Mihail Prokorov, proprietarul echipei de baschet Brooklyn Nets. Președintele Federației Americane de Biatlon, Max Cobb, a declarat de curând că estimează că bugetul rivalilor ruși ar fi de cel puțin zece ori mai mare decât al echipei sale.
Prokorov a cheltuit în ultimii ani sume considerabile cu echipa de biatlon a Rusiei, pe care le-a ținut însă secrete, a pus la dispoziție delegației patru avioane private cu care sportivii se deplasează la competiții, și totul cu un singur obiectiv: „mândria națională este mai presus de orice”. El a promis că în cazul în care echipa pe care o susține nu va aduce cel puțin două medalii de aur la cea mai scumpă scumpă ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă va demisiona din funcția de președinte al federației.
Rusia, campioana absolută de până acum în materie de cheltuit bani pentru sporturile olimpice, a găsit o modalitate inedită de finanțare a sporturilor albe. Nu se cunoaște exact dacă din spirit național și dragoste pentru „mama Rusie” sau la solicitarea președintelui Vladimir Putin 15 oligarhi au constituit Fundația Olimpică Rusă, pentru sprijinirea sportivilor olimpici. Conform Forbes, averea celor 15 membri ai fundației se ridică la peste 132 de miliarde de dolari. Mulți dintre ei ocupă funcții importante în federațiile sportive participante la Soci.
De altfel, la dispoziția președintelui Vladimir Putin fiecare federație participantă la Jocurile Olimpice de iarnă a fost preluată de către un oligarh rus. Andrei Bokarev, un miliardar din industria minieră, a preluat federația de freestyle schi, Alexei Kravstov, care conduce una dintre cele mai mari companii de IT din țară, este președintele federației de patinaj, iar președintele Lukoil, Vagit Alekperov, a devenit sponsor principal al echipei de schi fond.
Lucrurile stau ușor diferit și în statele din apropierea României. Dacă spre exemplu, patinatorii români nu au parte de nicio susținere de la Ministerul Tineretului și Sportului, care a sistat din 2013 finanțarea către federația de profil din cauza scandalurilor interne, vecinii din Ungaria vor beneficia până în 2020 de o subvenție de peste 10 milioane de euro.
Anul acesta, ungurii, care vor avea nouă reprezentanți în competițiile de short track de la JO de la Soci, însă niciunul la patinaj artistic, vor beneficia de o finanțare de 1,84 milioane de euro. Ministrul Sporturilor din Ungaria, Istvan Simicsko, a declarat în presa maghiară că federația de patinaj devine prioritară pentru instituția pe care o conduce, urmând ca în perioada 2015-2020 să fie finanțată cu alte zece milioane de euro. Aportul substanțial al ministerului de resort vine ca urmare a găzduirii de către Budapesta a Campionatelor Europene de patinaj artistic din acest an, fapt ce a adus o expunere masivă pe plan internațional, iar sponsorii au început deja să bată la ușă.
Dacă ungurii vor beneficia de la stat de peste trei miliarde de forinți (zece milioane de euro) în următorii șase ani, nu același lucru se poate spune și despre români, care în perioada 2010-2012 au fost finanțați de MTS cu 2,75 milioane de lei (617.000 de euro). Acest fapt a condus la situații jenante, singurul patinator român calificat la Jocurile Olimpice, Zoltan Kelemen, fiind nevoit să achite din propriul buzunar costurile de deplasare la competițiile internaționale la care concura sub steagul românesc.
„Tot ce fac eu costă bani și nu am nicio susținere. Federația Română de Patinaj nu mă ajută deloc. Situația este catastrofală. Încercăm să tragem cât putem, să mai facem câte ceva, dar în condițiile astea nu mai pot. Păi până nu m-am calificat la Jocurile Olimpice nu am primit niciun ban. Am ajuns în atenția COSR după calificare, ei ce au mai mișcat ceva, au trimis ceva bani, dar în limita lor. Costurile pregătirii nu s-au acoperit. Dar tot e bine decât nimic. Din partea federației nu am primit nimic”, declara la finalul lunii ianuarie, pentru MEDIAFAX, Kelemen.
Secretarul de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, Carmen Tocală consideră că România poate atrage sponsori în sporturile de iarnă doar în cazul în care reușește organizarea unor competiții de prestigiu. „De abia de anul trecut, după FOTE, putem vorbi de dezvoltarea acestor sporturi. Dacă nu organizezi competiții internaționale, e foarte greu să găsești sponsori, pentru că produsele le vând în România, nu în străiniătate. De abia de acum încolo putem vorbi de bani privați veniți în aceste discipline. Din cuantumul de 3 la mie din cifra de afaceri a unei companii pe care noi o putem accesa ca sponsorizare, statistica arată că noi nu am accesat nici banii aceștia. Dar nu i-am accesat pentru că nu am avut competiții, evenimente în România care să-i atragă pe sponsori”, a declarat Tocală pentru MEDIAFAX.
Pentru atragerea de noi fonduri pentru sporturile de iarnă Tocală consideră că România are nevoie și de modificarea legislației. Ea precizează că este greu de modificat proporția de 3 la mie din cifra de afaceri, conform Legii Sponsorizării, atât timp cât nici acești bani nu au fost accesați: „Va trebui să lucrăm pe două fronturi, organizarea competițiilor de mare anvergură și modificarea legislației la momentul în care noi accesăm banii. Pentru că Ministerul de Finanțe are o statistică exactă, cât din cei 3 la mie din cifra de afaceri a fiecărui privat e accesată. Deocamdată nu facem dovada. Propunerea noastră de modificare a Legii Sponsorizării a fost de 3-5 la sută din cifra de afaceri, în loc de 3 la mie. Deci va trebui să pregătim fenomenul sportiv să acceseze banii care sunt, să facem un memorandum că i-am accesat și că vrem mai mult. Neaccesându-i, ei (n.r. – Ministerul Finanțelor) ne întreabă: «Dar i-ați accesat?». Se lucrează în sensul acesta, să vedem cum putem să creștem valoarea evenimentelor pentru a putea atrage sponsorii.”
Conform Legii Sponsorizării, persoanele fizice sau juridice române, care efectuează sponsorizări în limita a 3 la mie din cifra de afaceri, beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizarilor.
Cum statul român, deocamdată cel mai important sponsor al sportulurilor de iarnă, nu se poate compara nici cu marile puteri ale lumii și nici cu mediul privat din statele mult mai dezvoltate care investesc masiv în acest domeniu, este greu de crezut că unul dintre cei 24 de sportivi tricolori va reuși să obțină o medalie olimpică la Soci. O medalie la Soci ar fi a doua din istorie pentru Români, după izbânda echipajului de bob două persoane format din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe, la ediția din 1968 de la Grenoble (Franța), care a câștigat bronzul.
Mediafax
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER