Pe 14 aprilie 2013, la trei și jumătate dimineața, chinuit de durerile unei grave accidentări, Kobe Bryant oferea, involuntar, una dintre cele mai bune definiții pentru social media.”Care este rolul social media dacă nu acela de a spune lucrurile exact așa cum sunt? Mă simt eliberat acum că am zis tot ce am pe suflet”, explica baschetbalistul de 35 de ani într-o postare emoționantă pe contul de Facebook, care, în doar câteva ore, strângea peste 16 milioane de like-uri și mii de reacții de la fani sau sportivi de talie mondială.
Transcript din postarea lui Kobe Bryant din aprilie 2013 „Toate orele de antrenament și toate sacrificiile făcute au zburat pe fereastră după doar un pas! Un pas pe care l-am mai făcut de milioane de ori. Frustrarea este insuportabilă. Nervii se transformă în furie. De ce s-a întâmplat asta? Nu are sens! Și acum trebuie să îmi revin și să fiu același jucător sau chiar mai bun la 35 de ani? Cum Dumnezeu o să pot să fac asta? Nu am nici cea mai mică idee. Oare o să am voința să pot să trec peste accidentarea asta? Poate că ar trebui să renunț. Poate că așa mi-a fost scris și așa trebuia să se termine. Poate că timpul m-a învins. Sau poate nu! E 3:30 AM, nu-mi simt piciorul și capul mi se învârte din cauza calmantelor”.
Dincolo de emoția mesajului, modalitatea prin care Kobe Bryant, un simbol al baschetului, a ales să își dezvăluie trăirile scoate în evidență importanța pe care o are social media în prezent.
Un sondaj dat publicității în iulie 2013, în Statele Unite, arată impactul pe care îl are social media asupra societății. Câteva exemple: 50% dintre americani află știrile momentului de pe platformele de socializare, 67% dintre polițiștii din Statele Unite consideră că social media îi ajută să-și rezolve mai repede cazurile – în 2011 Poliția din New York a înființat un departament de urmărire pe Twitter pentru a aresta infractorii care s-au lăudat cu faptele lor în mediul virtual – și unu din șase șomeri din America își caută locul de muncă pe platformele social media.
În sport, platformele de socializare – Facebook, Twitter, Google + sau Instagram – au devenit cele mai bune mijloace de legătură între sportivi și fani și, mai mult, au fost transformate în surse de venit pentru entitățile sportive. Un sondaj realizat în Statele Unite în rândul pasionaților de sport arată cum un simplu „like” pe Facebook poate ajunge să genereze venituri pentru cluburi. Realizând potențialul pe care îl are social media, numeroase cluburi din străinătate au înființat departamente speciale pentru acest segment de activitate. Iar cazul Facebook este cel mai relevant, întrucât rețeaua fondată de Mark Zuckerberg are aproximativ 1,2 miliarde de utilizatori. În România, Facebook-ul e folosit de 34,79% din populația țării, aceasta fiind, de departe, cea mai populară platformă de social media.
În ciuda statisticii încurajatoare din țară, exploatarea potențialului pe care îl are social media pare să rămână în continuare o necunoscută pentru oamenii din sportul românesc.
Două branduri autohtone în topul românilor Conform cehilor de la socialbakers.com, doar două branduri autohtone din sport se află într-un top zece întocmit în urma preferințelor românilor pe acest segment: Steaua București (922.399 de like-uri), care ocupă și prima poziție în acest clasament, și Lucian Bute (408.597). Pe Facebook, peste 400.000 de utilizatori din România urmăresc conturile oficiale ale unor echipe celebre precum Barcelona, Real Madrid sau ale unor sportivi de talie mondială cum ar fi Messi sau Ronaldo. Lipsa de forță a brandurilor românești pe rețelele de socializare relevă și dintr-o comparație simplă: fără Steaua, un caz aparte, toate celelalte 17 echipe din Liga I nu adună împreună nici jumătate din numărul de fani pe care Cristiano Ronaldo îi atrage pe Facebook din țara noastră. Dinamo, Petrolul, U Cluj și celelalte formații din campionatul intern au împreună aproximativ 276 de mii de fani pe paginile oficiale, în timp ce vedeta lui Real Madrid are, doar din România, aproape 600 de mii de fani.
Steaua sau „cum am făcut primul milion” Clasamentul Ligii I pe Facebook seamănă izbitor cu situația fotbalistică întâlnită sezonul trecut în primul eșalon al țării. Așa cum s-a întâmplat și pe teren, Steaua domină fără rival competiția pe site-ul de socializare, cu 922 de mii de fani, în timp ce restul echipelor reușesc să adune împreună doar 30% din totalul echipei lui Reghecampf. Succesul steliștilor pe Facebook vine să mascheze însă o problemă majoră pe care aceștia au avut-o până recent în ceea ce privește relația cu fanii. În urmă cu aproape un an, ofițerul de presă al Stelei nu putea accesa site-ul oficial al echipei din cauza unei datorii pe care echipa din Ghencea o avea față de administratorul paginii web. Contul de Facebook a devenit atunci principala sursă oficială de informare pentru suporterii steliști și, așa cum era de așteptat, a înregistrat și o creștere substanțială pe rețeaua de socializare. De la începutul lui 2014, contul oficial de Facebook al Stelei a reușit să adune aproximativ 100.000 de noi fani.
Dinamo neoficial peste Dinamo oficial Locul secund în clasamentul pe Facebook din Liga I este ocupat de rivala tradițională a steliștilor, Dinamo. În cazul „câinilor” apare și o anomalie! Două dintre paginile neoficiale ale dinamoviștilor, create de suporteri, au mai mulți fani decât are pagina oficială pe care clubul o administrează. Situația de la Dinamo este întâlnită și în cazul altor echipe din Liga I, cum ar fi FC Brașov sau Oțelul. Din cauza faptului că oficialii formațiilor s-au preocupat foarte puțin ceea ce înseamnă social media, fanii au preluat inițiativa și, în mod logic, paginile create de aceștia au ajuns să aibă mai mult succes decât conturile oficiale ale cluburilor.
Ultimul loc în clasamentul Ligii I este ocupat de nou-promovata Corona Brașov, care pe contul oficial de Facebook are puțin peste 70 de fani!
Echipă din Liga a V-a, peste 60% din Liga I Faptul că oamenii care conduc cluburile din Liga I au alte priorități decât social media poate să reiasă și din următorul exemplu. O formație din Liga a V-a, Ripensia Timișoara, are pe contul oficial de Facebook mai mulți fani decât au 60% dintre cluburile care evoluează în primul eșalon. Bănățenii au 8.700 de fani, cu mult peste echipe ca ACS Poli Timișoara (6.907), Concordia Chiajna (1.361), Viitorul (4.625) sau Gaz Metan (3.726). Pe Twitter, doar două echipe din Liga I au conturi oficiale: Steaua, cu 2.440 de „followers”, și CFR Cluj, cu 1.400 de „followers”. Alte echipe, cum ar fi Dinamo, au conturi de Twitter făcute de suporteri. Cel mai popular cont al „câinilor” pe Twitter este și cel mai urmărit din categoria echipelor de sport, cu 2.687 de fani. Cifrele mici sunt explicate de faptul că pe această platformă de social media, în România, există doar 40.000 de utilizatori.
Creștere de 400% la FRF. Rezultatul: 200 de fani pe Facebook. În cazul Federației Române de Fotbal lucrurile stau și mai rău decât în cazul echipelor din Liga I. Lipsa de preocupare a federalilor pentru ceea ce înseamnă imaginea, lucru criticat în dese rânduri în ultimii ani, reiese și din modul în care forul suprem din fotbalul românesc se prezintă pe site-urile de socializare. Pe Facebook, FRF are abia 200 de fani, dar prezintă semne vizibile de creștere, după ce în urmă cu trei săptămâni în dreptul contului oficial al federalilor figurau puțin peste 50 de fani. Pe Twitter, cont pe care federalii îl prezintă pe site-ul oficial, FRF are 39 de „followers” și 0 în dreptul activității pe această platformă social media.
Problema imaginii Federației este tratată în programul lui Gică Popescu, unul dintre candidații pentru președinția forului. Fostul internațional își dorește ca în primele șase luni de mandat contul FRF de Facebook să aibă peste 500.000 de fani, „ca urmare a unor acțiuni concrete”. Acestea, conform programului prezentat de Gică Popescu vor fi: postări ale jucătorilor în preajma meciurilor, postări ale antrenorilor, comentarii live ale meciurilor sau cantonamentelor prin postările unui fost jucător al echipei naționale.
2014, anul schimbărilor la LPF
Plecarea lui Dumitru Dragomir de la LPF și venirea echipei conduse de Gino Iorgulescu a adus, cel puțin la nivel declarativ, o preocupare legată de imaginea pe care o are Liga în rândul fanilor. Pentru acest lucru, Iorgulescu l-a adus la LPF pe Robert Pongracz, un neamț de origine română care a lucrat și pentru UEFA. În urmă cu șase zile, pe 10 februarie, LPF a intrat în comunitatea Facebook cu o pagină oficială care a strânsă aproape 200 de fani. Cei ce au ales să urmărească activitatea Ligii pe rețeaua de socializare pot fi însă dezamăgiți, întrucât până în acest moment nu există nicio postare pe acest cont, lucru remarcat de unul dintre fani: „Bună ziua, domnilor. Văd că nu prea aveți activitate pe pagină. Nu se ocupă nimeni sau nu e pagina oficială?”.
73,5 milioane de fani are contul oficial de Facebook al lui Cristiano Ronaldo
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER