Ce are de gând Christoph Daum să facă pentru a-l transforma pe Chiricheș dintr-un fundaș dezordonat într-un jucător solid? Ce talent uriaș a remarcat în scurta perioadă petrecută în România? Care e potențialul adevărat al lui Nicușor Stanciu? Toate aceste întrebări s-au numărat printre temele interviului în exclusivitate acordat ProSport de noul selecționer al României. Prima parte poate fi citită aici. În rândurile următoare, descoperiți ceea ce alți antrenori numesc „filozofia” lor. „Urăsc termenul ăsta de filozofie a fotbalului”, avea să mărturisească Daum la finele interviului. El este, așa cum s-a autodenumit în timpul discuției, un „Koordinator” al echipei naționale.
Ce trebuie să facă un atacant care joacă într-o echipă antrenată de Christoph Daum? Depinde de situație, dar dacă avem un atacant nemaipomenit care vine cu o garanție de goluri, fiecare antrenor va fi fericit să-l aibă în echipă. Dar dacă ne uităm, spre exemplu la un jucător din afara României…Griezmann. L-am urmărit foarte mult la Atletico Madrid și la echipa națională. Când vezi un asemenea atacant cum aleargă pentru echipă…Vine în propriul careu, aleargă în stânga și în dreapta. Aleargă ca un câine. În același timp, își păstrează concentrarea pe partea de finalizare încât e capabil să facă diferența pentru echipa sa. E un jucător de echipă. Își ajută echipa cât poate de mult. În fotbal e foarte important să înțelegi că în unele momente ești un lider, un jucător care trebuie să ia o decizie. În alte momente, ești un urmăritor. Îi urmărești, îi ajuți pe alți. Dacă mă veți întreba din nou dacă avem un atacant de top care îți garantează goluri, toată lumea din România, nu doar eu, va spune că avem câțiva jucători. Mă uit la Andrei Ivan de la Craiova. Aveți un jucător cu un talent fantastic în spate.
Multă lume vorbește deja despre mentalitatea sa și despre faptul că pare puțin scăpat de sub control. Se vede deja o vedetă și e cu capul în nori. Da.
Asta e treaba dumneavoastră. Să-l aduceți pe pământ. Să vă dau un exemplu. Zinedine Zidane.
Un exemplu bun. Un exemplu bun. El spunea: „Sunt fericit când marchez, dar sunt și mai fericit dacă pot să dau două pase de gol”. Asta este pentru a-i înțelege ideea despre munca în echipă.
A împărți cu alții. Da. A ajuta, a fi uniți. E posibil să fii pe teren cu 11 jucători, dar apoi trebuie să vezi cum lucrează împreună, cum luptă unul pentru altul, cum se protejează reciproc, cum se motivează reciproc, cum se ghidează împreună. Nu mă refer la antrenorul de pe margine, ci la antrenorul din teren. Cred că asta trebuie să dezvoltăm împreună cu toți jucătorii. Trebuie să-i explicăm fiecăruia în parte cât de important este. Chiar dacă nu este mereu printre titulari.
Cum puteți face asta? Să-i explicați unui jucător că este cel mai important om în momentul respectiv pentru echipă? Vrei să devii antrenor principal? Îmi vrei slujba? (râde)
Nu, sunt doar foarte curios. Pe calea comunicării. Dacă vorbim despre motivație sau despre altceva, totul presupune un anume mod de comunicare. O comunicare deschisă. Trebuie să găsești un sens în orice faci. Trebuie să înțelegi sensul și îți va da ceva în plus pentru tine însuți, pentru oamenii din jurul tău și pentru toată România. Dacă înțelegi acest sens, atunci îți vei depăși limitele. Cred că fiecare are șansa de a-și părăsi zona de confort, dar dacă jucătorul decide altceva, eu nu pot motiva un jucător într-o direcție pe care nu o simte din interior.
Ați avut cazuri de jucători din trecut cărora le era teamă de dumneavoastră? Care v-au spus după o perioadă de timp: „Domnule Daum, mi-a fost frică de dumneavoastră pentru că am crezut că sunteți o persoană rece?”. Nu, le-a fost frică doar de disciplina mea. Uitați asta că sunt o persoană rece. Da, uneori le-a fost frică din cauza disciplinei. Disciplina e un lucru esențial pentru succes. Disciplina construiește succesul. Trebuie să înțelegem asta. Nu e treaba că-mi place disciplina, e un lucru normal în compania ta sau în altă companie. Sau într-o echipă de fotbal. Pentru că disciplina le oferă tuturor orientare. Te simți protejat, îți dă siguranță. Nu e vorba doar de a avea disciplină doar de dragul disciplinei. Ok, s-ar putea ca unii jucători să aibă probleme la început până să învețe disciplina de unii singuri.
Dar disciplina este un cuvânt nepământesc în România…Probabil nu știți asta. Tu ești disciplinat acum? Sau tu?
E o disciplină boemă. Tu ești disciplinat, el e disciplinat. E o disciplină de jur împrejur, deci devine un cuvânt comun.
Cum se pupă disciplina cu creativitatea? Cu partea boemă? Sunt ca yin și yang. Sunt complementare, nu? Cum se potrivesc în viziunea dumneavoastră? Împreună se vor potrivi. Yin nu poate trăi fără yang. Trebuie să înțeleg că yin nu e mai bun decât yang. Nu. Împreună ne dau acea încredere, sănătate și așa mai departe. Trebuie să lucrăm la toate aspectele disciplinei. Vă garantez că în vremurile boeme, dacă unii oameni nu aveau disciplina să picteze sau să facă alte lucruri creative, nu puteau să le producă fără o disciplină ieșită din comun. Vă uitați la rezultat, dar nu vă uitați în spatele cortinei. Cât timp a necesitat, câtă gândire. Creativitatea are nevoie de o anumită disciplină. Uitați. Spun acum că mă duc o oră sau două într-un loc doar pentru a mă concentra. Ok, nu fac nimic. O să spuneți ce legătura are asta cu disciplina? Ă‚sta e un element cheie. Să te concentrezi, să te asculți pe tine însuți. Încotro vreau să merg? Ce vreau să realizez? Pentru asta, uneori am nevoie de liniște. Să fiu singur cu mine însumi. Cred că până și boemii au nevoie de asta. Toți zic că boemii au o viață lejeră, ok. Dar pe de altă parte…Am fost des la Praga, un centru al boemilor, la Paris, un alt centru al boemilor. Dacă te uiți la perioada de acum 120-150 de ani, acei oameni înțelegeau când trebuie să-și păstreze disciplina și când să fie relaxați.
„Stanciu e un jucător bun, dar poate deveni excepțional”
La conferința de presă, am vorbit despre lipsa de meciuri resimțită de românii din străinătate. Aveți acum o imagine mai clară asupra acestei probleme? Am aceeași imagine ca și tine. Adun informații. Cred că trebuie să ne uităm la performanțele actuale. Am văzut la Campionatul European. Să vorbim despre Germania. Despre Gotze al tău (n.r. – Ovidiu Iordan purta un tricou cu Mario Gotze). E un mare admirator.
Un zeu al fotbalului. Da, da…În mod normal, el n-ar trebui convocat. Are poate patru meciuri și vreo șase-opt ca și rezervă intrată pe teren pentru câteva minute.
Îmi rupeți inima. Nu, vorbesc despre o realitate, dar îți permit să visezi. E ok.
Visele devin realitate. Daaaa, se întâmplă destul de des. Nu vreau să-ți distrug imaginea.
A fost doar un copil minune care a dat o singură lovitură? Să sperăm că nu. Vreau să spun doar că a avut câteva meciuri, asta era întrebarea noastră, și a fost convocat la echipa națională. Uitați-vă la alți jucători. Nu vreau să intru în detalii. E foarte important care este nivelul de performanță al unui jucător în momentul respectiv. Cum interacționează din punct de vedere tactic. Dacă se obișnuiește cu ceilalți jucători nu contează că nu a jucat de mult timp. Se va adapta imediat în echipă. Pot să vă spun că ne vom uita atent la fiecare jucător. Fiecare antrenor știe, fiecare jucător știe că e cel mai bine dacă un jucător joacă frecvent. Dar nu avem nicio garanție că asta se va întâmpla. Va trebui să luăm mereu decizia dacă-l vom selecționa sau nu pe un jucător anume și dacă nu-l convocăm va trebui să avem o alternativă. E foarte ușor să-i spui unui jucător: „Ești scos din lot!”. Dar care e alternativa? Trebuia să avem asta mereu în minte. Ar fi diferit dacă România mi-ar spune – acum visez eu – : „Uite, ai patru ani la dispoziție să faci o echipă!”? Asta ar fi diferit? Nu! O să vedeți la meciul cu Muntenegru. Vom fi sub o presiune incredibilă. Toți. Mai întâi trebuie să avem rezultate. Sunt două direcții pe care trebuie să mergem. Prima e să reîmprospătez echipa națională, a doua e să am rapid rezultate.
V-ați proiectat deja meciul cu Muntenegru în minte? Nu.
E prea departe. Nu e prea departe. Dar momentan sunt alte lucruri la fel de importante. Vă garantez că, de la sfârșitul acestei săptămâni, toate concentrarea mea va fi dedicată meciului cu Muntenegru și echipei noastre. Trebuie să-mi pun gândurile în ordine într-un timp scurt, dar sunt obișnuit să muncesc sub presiunea timpului. Întotdeauna. Pentru mine nu e nimic nou. Am adunat o anumită experiență din munca sub presiunea timpului și cred, dar nu vă pot garanta, că vom construi o echipă nouă fantastică, evident cu ajutorul antrenorilor din Liga 1. Dacă nu primesc ajutor, ok, o să găsesc o cale de unul singur și poate că voi învăța să iau decizii mai bune. Experiența și cunoștințele antrenorilor din prima ligă sunt foarte importante acum. În ce-i privește pe stranieri, o să comunic cu directorii tehnici, cu antrenori echipelor lor pentru a primi feedback. Evident, o să folosesc toate posibilitățile de scouting și de a aduna informații pentru ca la începutul lui august să am lucrurile în cap. Ok , în momentul ăsta am niște piese. E ca un puzzle pe care trebuie să-l rezolv. Acum nu am această imagine de care îmi spuneți, dar am multe piese din puzzle în cap.
Știu că nu dați sfaturi jucătorilor prin intermediul jurnaliștilor, dar fanii români nu-l înțeleg uneori pe Chiricheș care e un talent fantastic. Vreau să vă întreb, trebuie să vă întreb ce intenționați să faceți pentru a pune ordine în stilul lui de joc și în modul lui de a gândi. În ce-i privește pe fani. Vreau să spun… Știți ce a făcut echipa în Franța (n.r. – e vorba de amicalul cu Italia și de tragedia de la Colectiv)? Bonusul pentru un meci a fost donat pentru un proiect de caritate. Indiferent cine a fost în acea echipă a arătat o formă de identificare cu oamenii din România care au nevoie ajutorul nostru. Au adunat primele și le-au dat oamenilor. Asta vreau să o facem mai des pentru a ajunge la un sentiment de identitate comună între fani, echipă, jucători. Știți că nu e stilul meu, de a discuta în detaliu despre un jucător. Trebuie să-i ascult pe jucători. Poate că au unele griji, poate că sunt lucruri pe care trebuie să le facem mai bine. Jucătorul poate să-și atingă limitele dacă îi asigurăm toate lucrurile de care are nevoie și care sunt necesare echipei. Atunci poate să dea totul pentru echipă și pentru succesul fotbalului.
Important nu e ceea ce poate face echipa pentru tine, important e ceea ce poți tu face pentru echipă!”, astfel sună una dintre cele trei-reguli-de-aur-marca-DAUM! Să luăm – de exemplu – un jucător precum STANCIU, numărul 10, urmașul lui Hagi – să spunem – pe care dumneavoastră vi l-ați dorit – din păcate fără succes – la echipele pe care le-ați antrenat! Vă referiți la Nicolas, la Nicolae?
Da, exact la el! Deci, ce poate face mai mult – mult mai mult – talentatul Stanciu pentru Naționala de Fotbal a României în următorii 2 ani – sub bagheta magică a lui Christoph Daum, firește – pentru ca într-adevăr să ajungă să facă diferența? Nicolas are talent enorm. Este tema și răspunderea noastră, a tuturor celor implicați în șlefuirea, în cizelarea lui, ca el să devină ceea ce trebuie, ca el să-și atingă maximum de potențal. Este tema lui însuși, în primul rând, atât fizic cât, mai aels, psihic, apoi este tema lui Reghe și apoi este a mea.
Yin și Yang, dumnneavoastră și Reghecampf! Da! Reiau ideea. Acum Stanciu e un jucător bun, dar poate doveni un jucător de excepție! Diferența dintre bun șie excepțional poate fi foarte mică, insesizabil de mică. E vorba de o nuanță, de un declick. Iar aceste detalii fac diferența. Uitați-vă la Formula 1 de exemplu! Pilotul aflat în pole-position merge cu 300 km la oră, în timp ce al doilea clasat cu 297! Diferența pare infimă la acest nivel, dar fix acești 3 km fac diferența între a fi bun și a fi cel mai bun. Nu e de ajuns să dai 95%, 97%, trebuie 100%! Pentru tine și pentru echipa ta! Este vital să facem din super-individualitățile noastre o mare supra-individualitate – echipa României!
Le veți da jucătorilor de la echipa națională programe individualizate de antrenament pe care să le facă la echipele lor de club sau în timpul lor liber? Nu voi face niciodată un program fără permisiunea antrenorului lui de la club. Dacă aș fi antrenor de club și antrenorul de la națională i-ar da unui jucător de-al meu un program, aș pune imediat mâna pe telefon: „Ascultă, tu nu știi programul meu!? E jucătorul tău sau al meu?” Ți-am împrumutat acest jucător pentru o anumită perioadă de timp, dar e jucătorul nostru, e plătit de noi și așa mai departe. Cred că aceasta este calea corectă. Dacă vom da anumite sfaturi unor jucători, va trebui să le informăm antrenorii și să găsim o cale de a ne înțelege cu ei. Așa lucrez eu, nu fac nimic în spatele cortinei. Sunt deschis, transparent și dau informații tuturor. Știu că dacă oamenii sunt informați, dacă primesc informații bune, se vor identifica și ei cu echipa națională. Nu am nimic de ascuns, sunt deschis.
Aveți de gând să-i cereți președintelui FRF să formeze o națională România B pentru a vedea fețe noi pentru prima echipa? Într-un anumit sens, echipa noastră B este naționala sub 21 de ani. Trebuie să analizăm dacă are sens formarea unei astfel de echipe. În Germania am avut această echipă secundă, dar sincer nu a funcționat. E mult mai important să ai cei mai buni jucători tineri la dispoziție, să-i iei. Dacă mă întrebați acum, nu am niciun gând legat de o echipă secundă. Dar de fiecare dată când scriu ceva în baza paginii, spun așa: „E posibil să existe modificări făcute de Christoph Daum”.
Articol realizat de Ovidiu Iordan și Costin Ștucan
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER