Meciul dintre Chindia și Rapid, oficiat de Andrei Chivulete, a fost cel mai controversat al etapei până în acest moment. Avem nu mai puțin de trei situații în care arbitrii au luat decizii capitale, cu impact direct asupra desfășurării jocului.
De fiecare dată, după cele mai importante meciuri ale etapei, în cazul de față a 15-a, voi explica fazele discutabile pentru ca iubitorii fotbalului să înțeleagă mai bine ce se întâmplă pe gazon și cum judecă arbitrii români cele mai importante faze.
Nu vreau să fiu apostolul dreptății, nu trebuie să-mi dați dreptate. Dacă v-am pus pe gânduri, înseamnă că mi-am atins scopul. Acela de a vă pune în locul arbitrilor și de a judeca rapid. Știu că nu e ușor.
Chindia Târgovişte a remizat, vineri seară, pe teren propriu, scor 2-2, cu echipa FC Rapid, într-un meci din etapa a 16-a a Ligii 1, în care a reuşit să înscrie două goluri deşi avea doi jucători eliminaţi.
Fapte: În min. 33 la un atac al echipei Rapid, Albert Stahl, jucătorul echipei bucureștene, scapă spre poarta adversa la limita suprafeței de pedeapsă unde este ținut de către Laurențiu Corbu. Arbitrul acordă lovitură liberă directă și cartonaș roșu.
Analiză: În analiza fazei mă voi referi la trei lucruri importante pentru a înțelege exact procesul decizional:
1. Locul abaterii: fiind o fază la limita suprafeței de pedeapsă este important de analizat unde se petrece greșeala. Fiind vorba de o ținere, legile jocului menționează că o astfel de greșeală care începe în afara și se termină în interiorul suprafeței de pedeapsă se va sancționa cu penalty.
Este foarte greu de determinat din reluările existente unde anume se încheie ținerea lui Corbu iar protocolul colaborării dintre arbitru și asistent spune că în aceasta situație, dacă arbitrul nu este sigur, trebuie să se consulte cu colegul de brigada de pe acea parte. Este evident din gestica arbitrului că locul abaterii i-a fost comunicat de la margine. Din acest punct de vedere nu putem decât să dăm credit brigăzii de arbitri.
2. Sancțiunea disciplinară: În primul rând trebuie determinat dacă atacantul rapidist se afla într-o situație clară de a marca un gol. Arbitri trebuie să judece exact în momentul în care se produce faultul și după cum putem vedea și din captura foto, jucătorul rapidist era singur cu portarul, avea controlul asupra balonului iar fundașul aflat în dreapta atacului nu mai putea ajunge pentru a opri faza.
Indiferent unde se produce ținerea, în afara sau în interiorul suprafeței de pedeapsă, acest gen de fault trebuie sancționat cu cartonaș roșu, deoarece nu are legătură cu jucarea mingiei.
3. Managementul fazei: felul în care arbitri comunică la această fază este un exemplu pe care l-aș încadra la categoria “așa nu”. Arbitrul Chivulete face gesturi evidente prin care arata că s-a consultat cu asistentul, arată chiar către margine, gest prin care transmite că i-a fost indicat locul de către Mircea Grigoriu, asistentul aflat pe acea parte.
Apoi urmează un minut în care are loc un dialog între abritri. Chivulete pune mâna la gură pentru a ascunde ce comunică, gest interzis de către CCA, motivul fiind că arbitri nu trebuie să aibă nimic de ascuns. Faptul că cere informații suplimentare mă face să cred că arbitrul nu știa ce sancțiune disciplinară să acorde deși era foarte bine plasat pentru a analiza singur care este decizia corectă. Pe viitor recomand comunicare mai rapidă și mai discretă.
Fapte: în minuntul 47 jucătorul Chindiei, Ionut Căpușa, face un fault cu brațul la mijlocul terenului și primește al doilea galben, fiind eliminat.
Analiza: Atacurile cu brațul sau cu cotul au constituit întotdeauna o problemă pentru arbitri. Pentru a depista exact diferența dintre un simplu fault, fault și galben și eliminare direct, arbitrul trebuie să analizeze atât gestul făcut de către jucătorul vinovat cât și mișcarea celui lovit.
În faza din acest meci Căpușă are brațul întins dar nu face nici un gest către adversar, urmărește mingea cu privirea fără intenția de a face rău sau de a lovi. Adversarul este cel care prin mișcarea capului, inițiază un contact cu brațul adversarului. În această situație lovitură liberă ar fi fost suficient, fară sancțiune disciplinară.
Faza care a generat cele mai mari discuții, golul egalării din minutul 90, este și cea care este cel mai simplu de analizat, ofsaidul fiind evident. Ceea ce merită analizat este comunicarea dintre arbitru și Sebastian Gheorghe, asistentul de pe acea parte. În momentul centrării, nici un jucător rapidist nu se afla în poziție de ofsaid. Urmează o deviere a lui Sapunaru, moment în care atacantul rapidist care înscrie se afla un metru în afara jocului.
În asfel de situații arbitrul este obligat să comunice colegului de brigadă că a avut loc o deviere pentru a putea judeca corect ofsaidul.
Din imaginile oferite putem vedea că a avut loc o astfel de comunicare, concluzia fiind că asistentul a decis că nu este ofsaid nici în momentul în care Sapunaru atinge mingea. Decizia corectă ar fi fost ofsaid și anularea golului.
De ce s-a greșit desi este o fază simplă? Aici revin la ceea ce am spus de atâtea ori: lipsa responsabilității arbitrilor români care merg în Liga Campionilor și prioritizarea de către CCA a meciurilor internaționale în detrimentul campionatului intern.
Adică exact invers de cum ar trebui să fie. Arbitrii trebuie să înțeleagă că pentru ei, Liga 1 este pe primul plan și concentrarea pe care o au când merg în Europa trebuie să fie aceeași și la meciurile interne, indiferent de echipele pe care le arbitrează.
În încheiere am să vă prezint un profil de arbitru, că tot vorbim de introducerea tehnologiei în fotbalul modern: “arbitrul robot”.
Este acel arbitru care nu înțelege fotbalul, acordă cu ușurință cartonașe galbene și roșii, care are acoperire regulamentară, care nu comunică cu jucătorii, care nu aplică deloc prevenția și care înțelege greșit rolul pe care trebuie să îl joace în teren.
Astfel “arbitrul robot” își asumă rolul de “polițist”, sancționând și cele mai mici greșeli ale jucătorilor, fiind mulțumit că aplică la sânge regulamentul. Impasibil la proteste și lipsit de empatie “arbitrul robot” nu va încercă să prevină, nu îl vă interesa deloc spectacolul fotbalistic și va ieși aproape la fiecare meci în evidență.
Faptul că este acoperit regulamentar îi oferă un sentiment fals de împlinire iar CCA are un rol important în a îi explica unui asfel de arbitru unde greșește, în loc să îl laude că a aplicat litera legilor jocului în detrimentul spiritului.
Puteți identifica printre arbitrii din Liga 1 vreunul care corespunde acestui profil?
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER