Situația noilor stadioane din România: întâlnire crucială pentru Dinamo, Piteștiul este cel mai avansat, la Constanța mai e nevoie de bani, blocaj în instanță la Timișoara. EXCLUSIV

ProSport vă prezintă o analiză la zi în legătură cu situația proiectelor legate de construcția noilor stadioane din România după ce Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență privind cofinanțarea lucrărilor.

Noile stadioane din România, tur de orizont: Dinamo, Pitești, Constanța, Timișoara, Oradea, Bistrița, Hunedoara, Slatina

La începutul luni octombrie, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea actelor normative prin care au fost stabilite măsurile legate de implementare a programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, printre care și construirea noilor stadioane.

„În condițiile noului OUG, viitoarele arene sportive se vor realiza numai cu participarea autorităților locale la finanțarea acestora, prin convenții de cofinanțare, în cuantum de 25% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi proiecte nu vor începe până pe 1 ianuarie 2027, decât dacă se finanțează din cuantumul contribuției proprii a beneficiarului”, este specificat în comunicatul Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice.

Vezi galeria foto
5 poze

În aceste condiții, stadioanele din Constanța, Pitești, Timișoara și „Arena Multifuncțională Dinamo” trebuie să găsească, prin beneficiarii lucrărilor, sursă de cofinanțare care să suporte 25% din valoarea investiției.

ProSport vă prezintă, în cadrul unui amplu articol, care este situația pentru cele patru arene menționate mai sus.

„Arena Multifuncțională Dinamo”. Urmează o întâlnire între CNI și reprezentanții CS, respectiv MAI 

La Dinamo situația creată de noul OUG pare a fi cea mai ciudată. Cum beneficiarul este Ministerul Afacerilor Interne, care face parte din structura centrală- Guvernul României-, reprezentanții CS Dinamo/MAI, clubul care va administra viitorul stadion, trebuie să caute soluții de cofinanțare. Și, din dezvăluirile ProSport, se pare că aceasta a fost găsită. Este vorba de Primăria Sectorului 2 pe raza căreia se află Complexul Sportiv Dinamo, astfel că între PS2 și CS Dinamo a fost semnat un contract de asociere prin care administrația condusă de Rareș Hopincă poate cofinanța lucrările.

Lionel Messi e campion cu Inter Miami! A câștigat primul titlul din istoria echipei lui David Beckham

00:58

Panduru l-a nimicit fără milă după FCSB – Dinamo: „Dă, bă, gol!”

00:52

12 milioane de lei pentru demolare. Banii vin de la MAI

ProSport a aflat că pentru începerea lucrărilor de demolare în „Ștefan cel Mare” urmează ca, în această săptămână, să aibă loc o întâlnire între reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, ai Clubului Sportiv Dinamo, respectiv conducerea Companiei Naționale de Investiții. În acest sens, pentru început, MAI trebuie să asigure banii necesari pentru demolare, este vorba de 12 milioane lei cu tot cu TVA. Autorizația de demolare este emisă.

Împreună cu CNI va fi întocmit un grafic de plăți și, cel mai important, constructorul- Bog’Art ar putea începe lucrările de demolare chiar din această toamnă.

Pentru următorul pas, cel al construcției, prima mișcare este legat de aprobarea în Consiliul Local al Primăriei Sectorului 2 a contractului de asociere, în care vor fi trecute exact sumele și lucrările din proiect susținute din banii administrației locale. În cazul Arenei Multifuncționale Dinamo există beneficii pentru Spitalul de Urgență Floreasca, vorbim de construcția unui heliport, dar și întărirea structurii de rezistență a spitalului.

• 33 de metri urmează să măsoare heliportul care va fi ridicat la peluza sud, în zona în care în prezent se află statuia lui Cătălin Hîldan

Pe partea de construcție, CNI și beneficiarul trebuie să parafeze convenția de cofinanțare, aproape 40 milioane de euro ținând cont că vorbim de cel mai scump stadion construit până acum în România, cu o valoare totală inițială de 172.000.000 euro cu TVA. Și aici va fi nevoie de o nouă schemă/grafic de finanțare avizat de CNI, în baza căruia să știe exact suma pe care, lunar, beneficiarul trebuie să o vireze pentru desfășurarea lucrărilor.

Pe partea birocratică, Primăria Sectorului 2 a emis Certificatul de Urbanism, iar în acest moment mai este nevoie de avizul Arhitectului- Șef al Capitalei pentru Autorizația de Construcție.

SURSĂ: Facebook

Piteștiul este cu un pas în față, Consiliul Local a aprobat cofinanțarea 

Demolat de aproape doi ani, proiectul stadionul din Pitești pare a fi cel mai avansat în vederea începerii lucrărilor, după ce Consiliul Local a aprobat, la data de 16 octombrie, cofinanțarea cu suma de 20 de milioane de euro pentru arena care ar urma să aibă o capacitate de 15.200 de locuri. Astfel, următorul pas este legat de semnarea convenției cu CNI, iar lucrările pot începe chiar în acest an.

Constanța: Autoritățile locale trebuie să găsească bani pentru mai bine de 10% din cofinanțare

La Constanța, demolarea vechiul stadion a început în vara anului 2023. Aici, situația este puțin diferită față de Pitești sau Dinamo, după ce, încă de la început, autoritățile locale s-au angajat să suporte o cotă din valoarea lucrărilor. Este vorba de un procent de 12-14% (65 milioane lei, sumă care ar trebui aproape dublată, până la 120 milioane lei, din costul total al lucrărilor de 480.490.000 lei). Astfel a fost semnat contractul de cofinanțare cu CNI și mai este nevoie de un act adițional care să acopere fondurile până la cota de 25% prevăzută în ultimul OUG.

• 18.190 locuri va fi capacitatea noului stadion de la Constanța

Timișoara. Demolarea se apropie de final, blocaj în instanță

La Timișoara, demolarea stadionului se apropie de final, însă veștile legate de continuarea proiectului pentru o nouă arenă în valoare de peste 140 milioane euro și 32.000 de locuri nu sunt cele mai bune. Consiliul Județean Timiș s-a angajat să acopere 20% din costurile estimate, bani care provin dintr-un credit bancar, astfel că după publicarea OUG-ului de la începutul lunii, valoarea cofinanțării trebuie mărită cu încă 5%. Din păcate pentru bănățeni, licitația pentru desemnarea constructorului de către CNI a fost contestată. Și cum un necaz nu vine niciodată singur, greva judecătorească ține pe loc parcursul proiectului. În total vorbim de o întârziere de aproape o jumătate de an.

Aceeași situație neplăcută a contestațiilor bântuie și la Hunedoara, Bistrița, Oradea sau Slatina, acolo unde proiectele sunt blocate în instanță.