Federația Americană de Fotbal a luat o decizie interesantă, unică la nivel mondial în acest sport: în Major League Soccer (campionatul intern) nu vor putea activa decât echipele care provin din orașe cu minimum 2.000.000 de locuitori și au stadioane de cel puțin 15.000 de locuri, anunță publicația Financial Times.
Măsura este revoluționară pentru că încalcă deliberat un principiu sfânt în istoria fotbalului: prioritatea pe care o are criteriul sportiv. Prin noile cerințe, federația plasează în prim-plan criteriul de audiență și, implicit, pe cel financiar. Se încearcă astfel mărirea popularității, a numărului de oameni interesați direct de fotbal și, evident, sporirea audienței pe stadioane și a ratingului la TV.
De neconceput în Europa, unde suporterii n-ar accepta înlocuirea criteriului valoric cu cel financiar, această nouă prioritizare este perfect posibilă și plauzibilă în America de Nord, încă un semn că Bătrânul Continent și Lumea Nouă sunt în continuare despărțite de diferențe fundamentale în privința filosofiei și principiilor de viață. MLS nu face acum decât să pășească apăsat pe urmele celorlalte sporturi foarte populare în America de Nord – baschet, baseball, hochei, fotbal American -, unde de mult timp competiția se subordonează în primul rând criteriului financiar.
Valoarea de piață a drepturilor TV pentru Major League Soccer este de 720 de milioane de dolari. Există însă și acolo opoziție și contestatari. Jeffrey Kessler, reprezentant al Ligii Nord-Americane de Soccer (echivalentul Ligii 2 în România), a declarat pentru Financial Times că „dublarea criteriului populației este o exagerare din partea federației, care încearcă să mențină monopolul Major League Soccer în fața North American Soccer League. NASL începe să devină un oponent redutabil, iar prejudiciul financiar care ni se aduce prin aceste măsuri este semnificativ. Acțiunile federației împiedică grupările să câștige bani din contracte de publicitate, firmele vor plăti bani importanți doar pentru meciurile din prima ligă indiferent de nivelul jocului sau de interesul fanilor pentru aceste partide”.
Conform noului regulament, pentru ca o echipă să poată accede în prima ligă americană trebuie ca orașul din care provine să aibă un stadion măcar 15.000 de locuri și o populație de cel puțin 2.000.000 de locuitori. Federația din SUA încearcă astfel să ridice valoarea campionatului, să crească nivelul infrastructurii și să atragă mai mulți oameni la stadion.
Dezbaterea pe tema criteriu financiar vs. criteriu sportiv se poartă, în Europa, în spatele ușilor închise
În Europa, dezbaterea pe acest subiect se poartă mai ales în spatele ușilor închise, cei care conduc fotbalul temându-se de oprobiul public în cazul în care ar aborda problema oficial. În urmă cu un an, în Italia a izbucnit un mare scandal după ce în presă a transpirat o discuție în care Claudio Lotito, președinte la clubul Lazio Roma, se plângea de posibilitatea ca echipele unor orașe mici să intre în Serie A: „Dacă vor promova… Dacă echipe care nu valorează nimic vor promova, nu vom mai avea niciun ban. M-am zbătut să vindem pe bani mulți drepturile TV. Dar, dacă în trei ani vor promova Latina, Frosinone sau Carpi, cine va mai cumpăra aceste drepturi? Nici nu știu unde e Frosinone. Sistemul e în pericol”.
AS Roma beneficiază de milioane din drepturile TV indiferent de locul din clasament datorită criteriilor combinate ale numărului de suporteri și al celui de locuitori ai orașului
Între timp, Carpi și Frosinone chiar au promovat. După două etape, cele două formații s-au instalat deja pe ultimele locuri în clasament. În sezonul 2015-2016, cele 20 de echipe din Serie A își împart 1,109 miliarde de euro. Campioana Juventus va încasa 122,8 milioane de euro, dar algoritmul pentru stabilirea grilei financiare e complicat și cuprinde criterii precum performanța din ultimul sezon (pondere 5%), performanța din ultimele cinci sezoane (pondere 15%), rezultatele obținute de-a lungul istoriei (10%), dar și – aici lucrurile devin foarte interesante – numărul de suporteri (25% pondere) și numărul de locuitori în orașul unde joacă echipa.
Acest ultim criteriu a contribuit cu 7 din cele 60,9 milioane de euro intrate în conturile echipei AS Roma. La polul opus s-a aflat Chievo, care a primit în total 28,8 milioane de euro, dar numai 600.000 dintre ei pe criteriul numărului de locuitori.
O analiză făcută pe aceeași temă de ProSport în februarie a născut o polemică aprinsă printre cititori
În februarie acest an, o analiză ProSport care remarca tendința vizibilă a fotbalului din România de a se refugia în localități mici, cu consecința sa directă – scăderea interesului în rândul publicului – a generat o dezbatere aprinsă printre cititori. Prioritatea criteriului sportiv este sfântă în Europa și la mare cinste inclusiv printre microbiștii din România, țară cu puternică tradiție în fotbal și un public cunoscător al fenomenului.
În România, singurul meci care mai face în mod constant audiență de zeci de mii de spectatori rămâne Steaua – Dinamo. FOTO: ProSport
Principalul argument adus de cei care apără întâietatea absolută a performanței sportive este acela pe care se sprijină și filosofia FIFA și UEFA: totul trebuie să se decidă pe gazon. Acesta este și secretul care a făcut din fotbal cel mai popular sport de pe pământ: posibilitatea ca o echipă, oricât de mică, să dea marea lovitură și să învingă un gigant.
Marile cluburi încearcă, de câteva decenii, să schimbe această viziune pornită din însuși principiul de bază al jocului, atunci când a fost inventat de englezi. Liga Campionilor este, de altfel, expresia acestei presiuni exercitate de granzii Europei, care au amenințat UEFA, în urmă cu aproape două decenii, că vor înființa o ligă proprie dacă nu primesc mai mulți bani. Forul continental face o echilibristică între această dorință a marilor cluburi de a încasa tot mai mulți bani din participarea în Liga Campionilor și obiectivul de a păstra și restul grupărilor – în fapt, majoritatea zdrobitoare – pe linia de plutire. Așa s-a născut algoritmul conform căruia criteriul sportiv e îmbinat cu cel de audiență, iar o parte din încasări merge către cluburile mai sărace.
Aplicarea strictă a criteriului sportiv, fără alte măsuri de siguranță, a lăsat cluburile românești pradă infractorilor și oportuniștilor
Pe de altă parte, experiența de până acum arată că această viziune generoasă și egalitaristă asupra fotbalului nu mai face față condițiilor de la începutul mileniului III. Cazul României este elocvent. Intențiile bune ale UEFA au fost folosite de diverși indivizi, unii de-a dreptul infractori condamnați în justiție, pentru a deturna banii în folos propriu. Cazul Steaua-Gigi Becali e elocvent: latifundiarul, personaj cu ani de pușcărie și trei condamnări penale la activ, recunoștea recent că, de când a preluat clubul, a încasat de la UEFA și din drepturile TV în jurul a 150 de milioane de euro. Cu toate acestea, Steaua nu a crescut ca și club.
Alte cazuri celebre în România sunt Oțelul Galați și Unirea Urziceni. Cele două formații au încasat fiecare, pentru participarea în Liga Campionilor, într-un singur sezon, aproape 20 de milioane de euro. Banii au dispărut imediat, Urziceni s-a desființat, iar Oțelul a intrat în insolvență și acum e în Liga 2, cu datorii de milioane. Doar criteriul sportiv, nedublat de alte măsuri de siguranță care să apere cluburile, a făcut ca, până la urmă, în România, fotbalul să se prăbușească valoric, financiar și ca audiență. În acest sezon, în Liga 1 activează Concordia Chiajna și FC Voluntari, formațiile unor localități cu câteva mii de locuitori. 9 din primele 15 orașe ca mărime în România nu au reprezentantă în Liga 1, ceea ce contribuie la audiențele slabe ale competiției și la interesul scăzut al suporterilor. Un suporter din Constanța, Pitești sau Sibiu va fi puțin interesat să urmărească un meci FC Voluntari – FC Botoșani sau Concordia – Viitorul.
Probabil că acordarea drepturilor TV și pe criterii cum ar fi numărul de spectatori și telespectatori și trecutul clubului ar fi apărat mai bine interesele grupărilor și ar fi împiedicat dispariția unor formații cu mulți simpatizanți precum Univ. Craiova, FC Argeș, Poli Timișoara sau Poli Iași. Conducătorii de cluburi, ai federației și ai ligii au evitat însă acest tip de criterii.
Contractul pentru drepturile TV din Liga 1 este 27,5 milioane de euro, iar reprezentanții firmei care le-a cumpărat au încercat, înainte de startul sezonului, să le diminueze la circa 20 de milioane invocând audiențele slabe. Cluburile au refuzat. Trei din cele 14 echipe din prima ligă sunt în insolvență (Dinamo București, Petrolul Ploiești și CFR Cluj). Nici la capitolul infrastructură nu stăm foarte bine. Practic, în afară de Arena Națională, stadionul „Ilie Oană” din Ploiești și Arena Cluj, stadioanele din România au rămas la nivelul anilor ”60-”80 ai secolului trecut.
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER