„Bursucul” juca de aproape trei ani în Divizia A când Emeric Ienei l-a botezat în cazanul cu mir și patimi al echipei naționale de seniori. Pe 29 martie 1989, Dan Petrescu a debutat contra Italiei, la Sibiu, într-un meci cu Italia lui Azeglio Vicini. Peninsularii au venit în România cu o trupă de vedete, Zenga (în poartă), Bergomi, Baresi, Ferarra, Donadoni, De Napoli, Vialli, regretatul Borgonovo, Maldini, Baggio, cei care anul următor, la Mondialul din Italia, aveau să cucerească medaliile de bronz.
Italia a plecat învinsă de la Sibiu prin golul marcat de Ioan Ovidiu Sabău în minutul 48, dar nu puțini au fost cei care au remarcat jocul impecabil al tânărului fundaș dreapta de la Steaua, deși echipa României era înțesată de nume uriașe.
Au urmat alte 94 de meciuri, multe dintre ele memorabile, pentru că s-au suprapus cu cea mai frumoasă perioadă a naționalei de fotbal a României. Dan Petrescu a jucat la Mondialele din 1994 și 1998, cu două goluri decisive – în meciul cu SUA (1994) și cel cu Anglia (1998), a marcat golul cu numărul 800 al echipei naționale, tot în 1998, cu Republica Moldova. În total, a adunat 12 goluri la prima reprezentativă (mai multe decât unii atacanți veritabili), dar niciodată nu a uitat vorbele lui Emeric Ienei: „Te duci, ataci, centrezi, șutezi, dar nu uita că ești fundaș și scopul tău este să nu iei gol”. Și întotdeauna și-a ținut bine partea.
Dan Petrescu și-a luat adio de la echipa națională în 2000, tot într-un meci cu Italia. S-a întâmplat la câteva luni după turneul final al Campionatului European din Belgia și Olanda. În primul meci din preliminariile CM 2002, naționala României a întâlnit Italia în deplasare, la Milano, iar peninsularii s-au impus cu 3-0. Dan Petrescu a fost schimbat în minutul 46, fiind înlocuit de Cosmin Contra, iar imediat după acel meci și-a luat adio de la națională.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER