De multă vreme n-au mai fost ”tricolorii” într-o poziție atât de bună la mijlocul unei campanii de calificare! Fără înfrângere după patru meciuri, trei în deplasare!, cu o ”dublă” pe teren propriu care poate cântări enorm în ecuația grupei și un program complet favorabil până la finalul preliminariilor.
Iar o victorie cu Israelul, rivalul pentru locul doi, poate aduce o diferență de patru puncte în clasament, dificil apoi de surmontat de trupa din Orientul Apropiat. Iordănescu junior a luat datele ca atare, le-a amestecat în bolul de la Mogoșoaia și a trimis pe teren o echipă în stil comando. Singura surpriză: titularizarea lui Sorescu pe postul de mijlocaș/extremă dreapta în dauna lui Moruțan, mizând pe dinamica și pe fizicul superioare ale fostului dinamovist.
A ieșit o primă repriză în care Israelul a pus stăpânire pe minge, dar într-un stil de șah etern, fără să creeze pericol la poarta lui Horațiu Moldovan. Iar România a răspuns cu un joc de reacție, căutând în special mingi pe laterale, către Sorescu și Coman. Au lipsit însă acțiunile mai legate, doar Stanciu a dat drumul la combinații, blocate însă mereu de defensiva organizată a oaspeților.
Și, totuși, căpitanul va sta până la urmă la baza fazei-cheie a mitanului. Coman l-a deschis în stânga pe Alibec, Denis a întors la Stanciu, care a tras puternic de la 20 metri. Glazer a respins în față, iar Alibec a îndeplinit formalitatea.
Era minutul 27, iar Arena Națională dădea tonul viselor către Germania 2024. Dar emoția va dura detul de puțin, pentru că, după pauză, România iese parcă topită de la vestiare. Iar primul semn că se clatină ”galbenii” vine de la Gloukh, care egalează în minutul 53 după ce apărarea noastră a adormit și i-a permis mijlocașului de la Salzburg să-și așeze lejer balonul și să finalizeze în cross.
Selecționerul simte momentul sensibil și, în două ture, schimbă liniile: intră Moruțan, Mihăilă, Olaru și Pușcaș, ies Sorescu, Coman, Alibec și M. Marin. Sunt patru mutări care nu modifică nimic esențial în ADN-ul echipei. Tot Israelul vine în valuri, cu același Gloukh la un pas de dublă după ce a ”dansat” printre fundașii noștri și a lipit apoi mingea de bară.
Un singur flash apare dinspre ”tricolori”, cu o pasă superbă pe culoar a lui Stanciu către Pușcaș, dar atacantul de la Genoa încheie faza ca la liga județeană, cu un balon trimis spre văzduh.
În apărare revenim în genunchi, Bancu e la un pas de autogol, blocat de intervenția perfectă a lui Moldovan. Terminăm ca o echipă sleită și șifonată, căzută, în fața unui adversar care se poate plânge că n-a plecat cu trei puncte de la București.
Ratăm șansa de a ne desprinde de trupa lui Solomon, iar peste trei zile, cu Kosovo, ne paște un meci crâncen!
Care e cel mai bun atacant al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER