Mircea Lucescu va rămâne una dintre bornele fotbalului românesc, fiind printre puținii jucători de top din țara noastră care au reușit în cariera de antrenor.
Cazurile sunt puține – poate Beckenbauer, Cruyff sau Zidane la nivel de mari naționale ale lumii – dar pentru România rezultatele sale nu pot fi contestate.
Au fost și eșecuri, și neîmpliniri, însă ProSport a extras 10 momente de neuitat dintr-o viață dedicată fotbalului.
Numele Mircea Lucescu merită mai mult decât o reverență într-un moment trist care se suprapune cu neparticiparea la turneul final al Campionatul Mondial din 2026.
1. Participarea ca fotbalist la turneul final Mexic 1970, România ajungând la Mondiale după 32 de ani
Mircea Lucescu a jucat de 70 de ori în prima reprezentativă a ţării. În 1966, debutează în prima reprezentativă ca jucător în liga secundă. Este, apoi, unul dintre fotbaliștii de bază şi căpitan al reprezentativei noastre participantă la CM din Mexic – 1970 şi la CE din 1972, când tricolorii s-au calificat în sferturile de finală. În 1974, a doborât recordul celor 48 de prezențe în echipa națională (deţinut, timp de 35 de ani, din 1939, de Iuliu Bodola), ajungând la 70 de prezențe în prima reprezentativă.

2. Crearea frumoasei echipei Corvinul Hunedoara, unde a activat ca jucător – antrenor.
Lucescu a debutat ca antrenor în 1979 la Corvinul Hunedoara, echipă la care timp de trei ani a activat în paralel și ca jucător. A avut 360 de prezențe în prima divizie, marcând 78 de goluri.
În toamna anului 1981, se retrage din postura de fotbalist, după care începe activitatea de antrenorat la Corvinul Hunedoara. A reușit, chiar din primul an, promovarea în Divizia A cu această echipă, pentru ca în anii următori să se claseze pe locul 3 în clasament, ceea ce i-a permis participarea în cupele europene.
3. Calificarea tricolorilor la Euro 1984 în urma victoriei cu 1-0 împotriva Italiei, campioană mondială
A fost antrenorul echipei naţionale a României (1981-1986), cu care a reuşit calificarea la Campionatul European de fotbal din Franţa – Euro ’84. A condus echipa naţională în 59 de partide. Memorabilă rămâne partida cu campioana mondială Italia, scor 1-0, pe 16 aprilie 1983, pe fostul 23 August.

Peste 80.000 de oameni au asistat la succesul care avea să-i ducă pe elevii pe atunci foarte tânărului selecționer Mircea Lucescu la turneul final al CE din Franța 84. Laszlo Boloni a înscris în minutul 24, un șut după o lovitură liberă executată de Ilie Balaci, pasă în lateral, a pus practic capăt carierei legendarului Dino Zoff.
A fost înlaturat printr-o decizie controversată, îndelung dezbătută, după victoria cu 4-0 de la Bucureşti împotriva Austriei, în 1986. Mircea Lucescu, cel care o antrena în paralel şi pe Dinamo, făcea pereche pe bancă alături de Emeric Ienei.
4. Formarea echipei Dinamo, semifinalistă a Cupei Cupelor sezonul 1989-1990, cea care a învins în toamna lui 1989 în Ghencea, 3-0 cu Steaua lui Hagi și Lăcătuș
În sezonul 1989-1990, echipa Dinamo București antrenată de Mircea Lucescu a fost eliminată în semifinalele Cupei Cupelor de Anderlecht Bruxelles, scor 0-0 acasă și 0-1 în deplasare, într-o dublă manșă marcată de tensiuni. Lucescu a acuzat arbitrajul și influența olandeză (7 jucători, antrenor și arbitru) din cadrul echipei belgiene la acea vreme.

5. Primul român antrenor în puternicul campionat Serie A, la Pisa, Reggiana și Brescia. Ulterior și la Inter Milano
În vara anului 1990 pleacă în Italia, unde antrenează formațiile Pisa, Brescia și Reggiana, izbutind să le promoveze în prima divizie, dar nereușind să le mențină acolo mai mult de o ediție de campionat. A condus și pe Inter Milano în 1999, care-l avea în teren pe Ronaldo și Zanetti

6. Câștigarea titlului de campioană cu Rapidul lui George Copos, în dauna Stelei lui MIhai Stoichiță
La 30 noiembrie 1998, a fost instalat antrenor principal la celebrul club italian Internazionale Milano, fiind însă demis după câteva luni (martie 1999). Revine la Rapid, reușind să câștige campionatul 1998-1999. Era al doilea titlu din istoria giuleștenilor, după cel din 1967
7. Perioada Galatasaray Istanbul, câștigarea Supercupei Europei cu Hagi și Popescu
Din 2000 până în 2002, Mircea Lucescu antrenează echipa Galatasaray Istanbul, cu care a câștigat Supercupa Europei (2000) și campionatul Turciei (2002). În vara lui 2002 trece la rivala Beșiktaș Istanbul, cu care cucerește, în primul an, campionatul și ajunge în sferturile Cupei UEFA.
8. Cucerirea Cupei UEFA cu Șahtior Donețk în 2009
A preluat oficial la 16 mai 2004 echipa ucraineană Șahtior Donețk, pe care avea să o transforme într-o echipă de mare forță în fotbalul european. Sub cârma sa, Șahtior a cucerit opt titluri de campioană națională (2005, 2006, 2008, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014), cinci Cupe ale Ucrainei (2004, 2008, 2011, 2012, 2013) și șapte Supercupe (2005, 2008, 2010, 2012, 2013, 2014, 2015), dar mai ales Cupa UEFA, în 2009, după finala cu Werder Bremen (2-1).

9. Perioada de glorie din fotbalul ucrainean, antrenând Șahtior Donețk și Dinamo Kiev
Are în plamares 9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și 1 cu Dinamo Kiev), iar rivaliratea cu Valery Lobanovski e memorabilă. În 2013, Mircea Lucescu a devenit cel mai longeviv antrenor din istoria clubului ucrainean de fotbal, iar în 2014 a fost desemnat pentru a opta oară cel mai bun antrenor din Ucraina.
10. Revenirea la echipa națională după 40 de ani și locul 1 în Liga Națiunilor
Din 6 august 2024, el ocupă funcția de selecționer al primei reprezentative a României după o pauză de 38 de ani. În primul său mandat, care s-a întins între 1 noiembrie 1981 și 2 octombrie 1986, România a disputat 57 de meciuri, obținând 24 de victorii, 15 înfrângeri și 19 egaluri.
În CV-ul lui Mircea Lucescu, al treilea cel mai titrat antrenor din lume, figurează p Supercupă a Europei (Galatasaray), o Cupă UEFA (Șahtior Donețk), 9 titluri ale Ucrainei (8 cu Șahtior și unul cu Dinamo Kiev), 2 titluri ale României (Dinamo și Rapid), 2 titluri ale Turciei (Galatasaray și Beșiktaș), o Supercupă a Rusiei (Zenit), 7 Cupe ale Ucrainei (6 cu Șahtior și una cu Dinamo Kiev), 8 Supercupe ale Ucrainei (7 cu Șahtior și una cu Dinamo Kiev), 3 Cupe ale României (2 cu Dinamo și una cu FC Rapid) și o Supercupă a României (FC Rapid).
În 2010, a figurat între primii 100 de antrenori ai lumii (locul 41) din primul deceniu al secolului XXI (2001-2010), conform clasamentului stabilit de către Federația Internațională de Istorie și Statistică a Fotbalului (IFFHS).
/https%3A%2F%2Fwww.prosport.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2Fimagini-spital-mircea-lucescu-sotie-nepoata-1400x1050.jpg)
FOTO: SPORT PICTURES
Într-un clasament al celor mai buni antrenori în perioada 1996-2012, dat publicității în februarie 2013 de IFFHS, Mircea Lucescu și Anghel Iordănescu se aflau la egalitate pe locul 51.
La 19 martie 2019, a fost inclus de revista France Football pe lista celor mai buni 50 de antrenori din istoria acestui sport, ocupând locul al 41-lea