Am sperat ca numirea lui Pițurcă, în condițiile în care calificarea era deja compromisă, să aducă un suflu nou. Mă așteptam ca noul selecționer să înceapă reconstrucția echipei, dând credit tinerilor. Eram dispus să accept înfrângeri ale reprezentativei României în ultimele două jocuri, chiar la scoruri mari, dar să am speranța că următoarele meciuri oficiale vor găsi echipa țării mele practicând un joc modern, făcând posibil orice rezultat pozitiv, indiferent de adversari. Dar… Ce urmează probabil să văd? O echipă în care toate mingile trebuie să treacă pe la Mutu, un Mutu iertat și paraiertat, care numai exemplu pentru generațiile viitoare nu poate fi, asta în cazul în care chiar ne dorim rezultate bune. Va bate toate loviturile libere sau de pedeapsă, va șuta spre poartă cum va primi mingea, toată echipa se va concentra pentru ca Mutu să înscrie. Totul pentru ca acest jucător, care putea să fie unul dintre cei mai buni fotbaliști ai lumii, dar care s-a complăcut într-o poziție cel mult mediocră, să-l întreacă pe Hagi… Probabil va apărea și Tănase, jucător care de trei meciuri nici mediocru nu poate fi numit, dar, în cazul lui, provine de la Steaua și trebuie menținut în echipa națională pentru a-i crește cota cât mai mult la vânzarea în străinătate! Interesele financiare sunt mai presus de interesele naționale… În aceeași idee, probabil vor apărea în echipa națională jucătorii care provin de la „gogoașa umflată” – așa cum au denumit jurnaliștii germani, acum câțiva ani, echipa Steaua, în urma unui meci cu o echipă germană. În campionat, Steaua ocupă o poziție de pluton, dar acest lucru nu constituie un impediment în alcătuirea naționalei. Mai vreți argumente ? Mie mi-e de-ajuns.
Articol trimis ieri la redacție de cititorul ProSport Adrian Marinescu
Care e cel mai bun fundaș dreapta al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER