Mircea Sandu, fostul mare jucător şi preşedinte din fotbalul românesc, are o reacţie cutremurătoare despre şefii FRF. Totul a plecat de la atitudinea pe care actualii conducători o au faţă de trecutul echipei naţionale a României, în special vis-a-vis de Generaţia de Aur, dar şi faţă de foştii conducători.
Mircea Sandu a devenit o apariţie extrem de rară în actualul fotbal românesc. Problemele de sănătate l-au afectat, iar nu demult a fost nevoie de o nouă intervenţie chirurgicală în lupta sa cu boala. Dar fostul preşedinte FRF, care a fost decenii omul numărul 1 în fotbalul autohton, s-a retras şi din alte motive.
ProSport a stat de vorbă cu Mircea Sandu. “Sunt bine acum. Mulţumesc de întrebare”, a fost răspunsul elegant al lui Sandu la urările de sănătate. Dar vocea sa este diferită. Uşor slăbită, mai puţin gravă. Ideile sale, însă, rămân la fel de concrete, de clare şi de tăioase ca pe vremea când nu mişca nimic fără aprobarea sa.
“Simt o dezamăgire”, îi spun când aud că nu ar vrea să comenteze nimic despre fotbal. “Nu e dezamăgire. E scârbă!”, îmi răspunde scurt şi apăsat.
“Soluţia nu este tăcerea. Poate că nu toţi suntem de acord cu opiniile altora, dar ele au dreptul să fie auzite”, încerc să îl conving. Urmează un dialog amical, presărat cu realităţi crude ale fotbalului şi sportului din România în general. Realităţile unui preşedinte. Controversat, dar unanim respectat.
De unde pleacă starea de mâhnire a lui Mircea Sandu? Este greu de crezut că, după atâţia ani, are ceva personal împotriva lui Răzvan Burleanu. Ceea ce îl deranjează de fapt, mai mult, este atitudinea pe care conducătorii actualei federaţii o au faţă de generaţiile anterioare, în special faţă de Generaţia de Aur.
“Am văzut meciurile naţionalei României, dar nu mai vreau să spun nimic. Îi las pe specialişti să vorbească. Noi, cei din trecut, nu mai avem acest drept. Nu sunt dezamăgit. Sunt scârbit!
Îmi este scârbă… Au dat jos până şi colajul ăla de la Mogoşoaia, în care era practic toată povestea naţionalei de fotbal, din 1930 până în 2008! Pentru ăştia, practic nici au fost generaţiile acelea. Noi nu am existat… Şi atunci ce sens mai are?”, spune Mircea Sandu pentru ProSport.
Îl macină. Lipsa de recunoştinţă pe care unii o au faţă de predecesorii lor îl afectează. “Dacă nici Generaţia de Aur nu are dreptul să vorbească. Nu vedeţi ce piedici li se pun celor de atunci? Să rămână ei cu securiştii lor! Eu am pus pasiune în tot ce am făcut la Federaţie şi oamenii pe care i-am avut acolo au făcut la fel. Fără să faci asta nu ai cum laşi ceva în urma ta.
Ţin minte că atunci când am construit baza de la Mogoşoaia mergeam zilnic, personal, împreună cu un prieten, cu mâncare şi bere la muncitori, ca să nu aibă probleme şi să fie preocupaţi de proiect. Din banii mei le luam ce aveau nevoie. Eu am fost şi am plantat copacii acolo. Am pus mâna şi am săpat.
Ca să realizezi ceva, trebuie să fii implicat. E greu dacă doar mergi la un job să iei un salariu. Să pui suflet în ce faci, să înţelegi fenomenul. Asta este… Pasiuni şi patimi! După 50 de ani în fotbal, nu mai avem voie nici să ne spunem o opinie, că îi deranjăm pe alţii. Cam asta este situaţia”, afirmă Mircea Sandu.
La 67 de ani, fostul preşedinte FRF are o experienţă greu de egalat la nivel de management în fotbalul românesc. Legăturile sale cu forurile internaţionale şi expertiza în domeniu sunt arhi-cunoscute. Cu toate acestea, el însuşi recunoaşte că România nu a reuşit, după 1989, să facă lucrurile cum trebuie în sport.
“Pentru România va fi din ce în ce mai greu să triumfe în sport. Principala problemă este că nu există o strategie. După Revoluţie, nu a mai fost nimic în acest sens. Este nevoie de proiecte pe 15-20 de ani, dar totul trebuie să se facă la nivel de ţară, politic.
Construim stadioane şi săli de sport. Dar ce punem în ele? Este nevoie de oameni care să stea ore întregi la birouri, să gândească strategic. Ar trebui înfiinţată o comisie care să nu depindă de cine este la putere şi care să aibă responsabilitatea sportului.
Să fie trimise patru, cinci echipe de experţi în SUA, în China, în Rusia, în Germania. Să stea 6 luni, să ia date, să ia legislaţie şi apoi să revină şi să facă un program adevărat. Dar cine să facă asta acum? Oamenii cu o astfel de gândire au fost înlăturaţi, au fost aduşi numai tineri, care poate sunt mai rapizi şi mai adaptaţi tehnologiei, dar care nu au profunzimea necesară.
Ce mai are România la această oră? O are pe Halep şi câteva fete în top 50-100, mai are la canotaj şi la scrimă câteva medalii. În rest, totul e la pământ. Gimnastica, unde făceam legea. Boxul, unde luam medalii mereu. De atletism nici nu mai zic. Să organizeze IEFS-uri, să strângă date… Dacă aţi vedea ce date furnizează IEFS-ul din Zurrich federaţiei Germaniei… Sunt foarte multe probleme şi nu văd interes prea mare pentru a fi rezolvate”, susţine Mircea Sandu.
24 de ani a fost Mircea Sandu în funcţia de Preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal
16 selecţii a avut Mircea Sandu în naţionala de fotbal a României, pentru care a marcat de 4 ori
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER