Pentru un jucător și un club intrarea în ultimul an de contract poate fi un chin, mai ales în România. ProSport vă prezintă ce se poate întâmpla pentru ambele părți atunci când se ajunge la această situație.
1. Clubul nu mai vrea prelungirea
Prima situație tensionată între un fotbalist și clubul de care aparține apare atunci când jucătorul nu intră în planurile de viitor ale echipei, mai ales dacă are o vârstă înaintată. Dacă se întâmplă ca acesta să aibă și un salariu mare, conducătorii vin în mod sigur cu propunerea de despărțire amiabilă.
De obicei, clubul îl propune pe jucător la alte echipe în speranța că va găs unde să îl cedeze, dar să primească și bani. Dacă acest lucru nu se întâmplă, i se va propune rezilierea contractului cu acordul ambelor părți. Impresarul jucătorului caută variante pentru un transfer gratis, dar cu condiția ca salariul să fie unul consistent. Dacă nici acest lucru nu se întâmplă, se ajunge ca fotbalistul să fie trimis la echipa a doua sau să se antreneze prin parcuri până la finalul angajamentului, fără să mai încaseze salariul. În această situație, unii jucători cedează și acceptă să plece la un alt club numai pentru a avea meciuri jucate și a rămâne astfel în circuit.
Au fost însă și jucători care au preferat să se antreneze aproape un an cu echipa secundă și prin parcuri și au încasat salariile restante după ce au făcut memoriu la Comisia Națională pentru Soluționarea Litigiilor. Cel mai bun exemplu e cel al litigiului dintre Nuno Claro și CFR Cluj. Lusitanul nu a vrut să renunțe la salariul de 10.000 de euro lunar, iar Mureșan și Paszkany l-au trimis la juniori, nu i-au mai plătit chiria la apartament și i-au luat mașina de serviciu. În cele din urmă, portarul a avut câștig de cauză la comisii, dar mai are bani de recuperat de la CFR din chirii, bilete de avion și prime.
Nuno Claro: „Șefii își bat joc de jucători în România”
Lusitanul Nuno Claro (foto mic 1) a alergat un an prin parcuri și spune că încă nu a încheiat socotelile cu CFR. Acesta a semnat recent cu FC Olt (Liga 2), după ce în sezonul trecut a evoluat la ACS Poli Timișoara.
ProSport: Nuno, îți mai aduci aminte cum ai plecat de la CFR? Nuno Claro: Mai aveam un an de contract și șefii au spus că mai au nevoie de mine. Am început sezonul titular, iar apoi a fost adus Beto. Mi s-a propus rezilierea contractului, dar nu aveam unde să mai plec, că toate loturile erau făcute. Am fost trimis la juniori și nu am mai fost primit la prima echipă. La un moment dat, am fost nevoit să mă antrenez singur. Nici apă nu aveam la antrenamente să beau. A fost groaznic.
Ce a urmat? Am contactat un avocat și acesta a luat legătura cu Sindicatul Fotbaliștilor din România. Așa am primit antrenor, masor și condiții de antrenament. Am ajuns la comisii mai apoi și doar așa am primit o parte din salarii. Am plătit din buzunarul meu chiria un an și jumătate și cinci bilete de avion. Pentru acestea încă mă judec cu CFR. De asemenea, mai am o primă de titlu de primit.
Cum e situația în Portugalia față de România? Acolo este o mentalitate mult mai bună. Nu sunt atât de multe scandaluri, se pune accent pe fotbal. Și presa e preocupată de analize tactice, nu de viața patronilor. În plus, sindicatul care îi reprezintă pe fotbaliști e mult mai puternic. E și mai mult respect și de aceea acolo e nivelul în creștere. La Cluj, pentru că refuzam să semnez rezilierea, s-a ajuns ca Paszkany să mă atace în public pentru a-mi strica imaginea.
2. Jucătorul nu mai vrea prelungirea
Dacă fotbalistul este unul cu potențial pentru club, șefii încep să îl tatoneze pentru prelungire încă de când se intră în ultimul an de contract, pentru a nu-l pierde gratis. Problema apare dacă fotbalistul e bine cotat și alte echipe îl ademenesc cu un salariu mai mare.
Cluburile preferă să aducă jucători gratis sau pe o sumă modică și să îi dea fotbalistului o primă consistentă de instalare. În acest caz, cheltuie mai puțini bani. Chiar și banii care se dau ca primă de instalare se impozitează mult mai puțin decât cei dați pentru un transfer. În aceste condiții, clubul care îl are sub contract pe jucător simte din ce în ce mai tare presiunea. Riscă să piardă gratis un fotbalist pentru care poate a plătit sumă de transfer și i-a achitat salariul.
Situația nu este acceptată în România, spre deosebire de alte țări. Șefii clubului încep să pună presiune pe jucător și să îl amenințe cu blocarea salariului. Se ajunge chiar ca acesta să fie trimis la echipa secundă, apoi la juniori și, în cele din urmă, să se antreneze singur.
De multe ori, una din părți cedează după câteva luni. În cele mai multe cazuri, clubul acceptă o sumă modică de transfer pentru a nu-i mai plăti salariul până la finalul contractului. În 2006, Janos Szekely a fost cedat de Universitatea Cluj la Oțelul pentru 20.000 de euro. Mijlocașul mai avea 6 luni de contract și nu dorea să continue pe Someș, fiind ademenit cu un salariu mult mai mare de Marius Stan.
Anul trecut, AFAN a consiliat 100 de cazuri de jucători din Liga 1 aflați în ultimul an de contract și intrați în litigiu cu cluburile
Emilian Hulubei (foto mic 2), președinte la Asociația Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori (AFAN), crede că situția fotbalului românesc este mai mult decât tragică.
ProSport: Domnule Hulubei, ce înseamnă să fi fotbalist în Liga 1 în ultimul an de contract? Emilian Hulubei: Din păcate, este o problemă reală pentru orice jucător. Cluburile fie vor să semneze prelungirea, fie nu mai au nevoie de tine. Dacă vor să rămâi la ei, încearcă să negocieze un salariu mai mic. După aia încep presiunile. Jucătorii sunt trimiși la echipa a doua și mai apoi la juniori. Merg la marginea orașului și se antrenează fără dușuri sau echipament adecvat.
Cum îi ajută sindicatul pe jucători? Anul trecut am avut aproximativ 100 de cazuri în Liga 1 de consiliere și reziliere a contractului jucătorilor aflați în ultimul an. Toate se soluționează, fie în favoarea cluburilor, fie a jucătorilor. Facem plângeri la FRF, LPF și Consiliul Împotriva Discriminării. În Statutul Jucătorului se specifică clar că orice jucător aflat sub contract trebuie să aibă condiții egale cu ceilalți până îi expiră angajamentul.
Care credeți că e problema pentru care se ajunge aici? Din păcate, majoritatea conducătorilor de club din primele trei eșaloane nu au o pregătire adecvată. Mulți ajung acolo fără să aibă studii, nu știu ce înseamnă management sportiv. FRF ar trebui să facă timp de 1-2 ani cursuri de management sportiv. Conducătorii trebuie să înțeleagă că un fotbalist e mai util pe teren decât prin parcuri, deoarece într-un final tot se plătește contractul. Aici am exemplul Tătărușanu. Și-a făcut treaba la Steaua până în ultima zi de contract și nu a avut probleme pentru că nu și-a prelungit angajamentul. Asta înseamnă să fii profesionist.
Cazuri extreme la Petroșani: Șimota amenința jucătorii cu briceagul
Anii trecuți, Alin Simota a dus la extrem relația de conducător de club și jucător. Fostul patron al Jiului Petroșani își amenința cu bătaia jucătorii dacă își cereau restanțele salariale sau nu doreau să semneze rezilierea sau prelungirea angajamentului. oamenii lui Simota l-au amenințat cu moartea pe Dan Găldeanu, pentru a renunța la patru salarii. „Mi-au pus la gât briceagul și am semnat”, relata Găldeanu pentru ProSport.
Simota și alți 13 indivizi au fost trimiși în judecată pentru constituire de grup infracțional și șantaj, cazul lui Găldeanu fiind unul dintre zecile din dosar.
În campionatele tari joci până în ultima zi de contract
Diferența dintre România și campionatele tari, în ceea ce privește maniera în care se comportă cluburile cu jucătorii, este de la cer la pământ. Robert Lewandowski (foto mic, în dreapta), jucător exponențial pentru Borussia Dortmund, a refuzat să semneze prelungirea contractului și în ianuarie 2014 a parafat un precontract cu marea rivală, Bayern München. Totuși, polonezul a jucat meci de meci până la finalul angajamentului cu Dortmund. A intrat chiar și la meciul direct de la München pe 12 aprilie, câștigat de Dortmund cu 3-0.
De asemenea, în Anglia se întâmplă de multe ori ca fotbaliștii să semneze precontracte, dar să fie utilizați de cluburile lor până la scadența angajamentului.
Hoban e ultimul exemplu din Liga 1
În Liga 1, cel mai de răsunet scandal din ultimul timp este cel dintre Petrolul și Ovidiu Hoban. Jucător de națională, unul dintre cei mai valoroși fotbaliști din lotul „lupilor galbeni” s-a despărțit de ploieșteni după ce între el și conducători s-a creat o relație tensionată ce a izbucnit după returul din Europa League cu Dinamo Zagreb, meci pierdut cu 2-1.
Mijlocașul în vârstă de 31 ani a fost exclus din lotul Petrolului pentru meciul din campionat cu CFR Cluj, conducătorii clubului de pe „Ilie Oană” luând această decizie după ce au anunțat că „a sărit la bătaie la Mario” (n.r. – Marius Nicolae, managerul sportiv al clubului) și că nici relația cu antrenorul Răzvan Lucescu (foto mic, alături de Hoban) nu era bună. De fapt, picătura care a umplut paharul a fost dorința tot mai insistentă a lui Hoban de a pleca de la Petrolul. Jucătorul venit de la Universitatea Cluj în 2012 a făcut presiuni în acest sens atât în iarna trecută, cât și în cantonamentul din această vară, desfășurat în Slovenia, când a și avut o ofertă de la Qabala, echipa antrenată de Dorinel Munteanu. Azerii i-au propus jucătorului ce se află pe final de carieră suma de 400.000 de euro dacă reușește să devină liber de contract.
Pentru a liniști spiritele, Petrolul l-a împrumutat pe Hoban la formația Hapoel Beer Sheva, vicecampioana Israelului. Acesta va juca acolo sub formă de împrumut până la finalul sezonului, urmând ca la încheierea stagiunii să fie luată o decizie definitivă în cazul său. La Hapoel, mijlocașul naționalei va câștiga 18.000 de euro pe lună.
La nou-promovate e mai simplu
În schimb, formațiile care promovează în Liga 1 au o situație mai ușoară legată de jucători. Majoritatea semnează angajamente pe un an cu un fotbalist, aceștia fiind ademeniți cu o primă consistentă de instalare. Impozitul este mai mic la primele de instalare, motiv pentru care și clubul face economie.
Dacă formația retrogradează după un sezon, echipa nu se vede în pericol să ducă salarii mari în eșalonul secund. Târgu Mureș și CSU Craiova sunt cele mai bune exemple legat de acest aspect.
Ce jucători importanți sunt în ultimul an de contract în Liga 1:
Steaua: Latovlevici, Pârvulescu, Prepeliță, Sânmărtean, G. Matei; CFR: Deac; Petrolul: Pecanha, Geraldo, Gerson, Alcenat, Mustivar, Albin, Teixeira, L. Marinescu, Priso, Mutu; Astra: Coman, Seton, Laban, M. Cristescu, Fatai, Ben Youssef, Yahaya; Rapid: Pancu; Pandurii: Stanca, Paraskevas, Ungurușan, Pleașcă, Elton, Brata, Răduț, Predescu Shalai, Matulevicius, M. Roman; U Cluj: I. Neag, Ciupe, A. Lungu; Mediaș: Pleșca, Buchta, Trtovac, Todea, Fl. Dan.
Notă: Datele sunt preluate de pe site-ul de specialitate în transferuri, www.transfermarkt.de
Situația este și mai tragică în eșaloanele secunde. Sunt sute de cazuri în fiecare an în care jucătorii au probleme pentru că ajung în ultimul an de contract. Emilian Hulubei, președinte AFAN
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER