SPECIAL. Analiza statistică în sport: ştiinţă sau moft? Reghecampf: "Sunt printre puţinii din România care ştiu să folosească datele". Secretul cifrelor de la Steaua

19 mar 2014 13229 afişări Liga 1
SPECIAL. Analiza statistică în sport: ştiinţă sau moft? Reghecampf: "Sunt printre puţinii din România care ştiu să folosească datele". Secretul cifrelor de la Steaua
GALERIE (7 de imagini) VEZI GALERIA

La începutul anilor ’70, Mircea Lucescu introducea în fotbalul românesc o metodă nouă de analiză a propriilor jucători, pe baza numerelor. Antrenorul de la Corvinul Hunedoara folosea doi fraţi, un băiat, Ovidiu Goţiu, şi sora acestuia, pentru a nota numărul de sprinturi, de pase, de intercepţii făcute de Andone, Rednic şi Klein. Datele erau trecute de cei doi, aflaţi în tribună,  în caiete şcolare şi analizate de Lucescu, un antrenor obsedat de detalii.

„L-am ajutat pe Mircea înainte de turneul final Euro’84, era interesat de internaţionalii portughezi. Noi primeam A Bola în redacţia Sportul, după etapă erau analizate detaliat evoluţiile jucătorilor. În fiecare săptămână, scoateam informaţiile despre internaţionalii portughezi şi i le dădeam lui Lucescu”, povesteşte editorialistul ProSport, Mihai Ciucă.  După 1990, când a ajuns în Italia, Lucescu şi preparatorul fizic pe care l-a avut la Pisa şi Brescia, Adriano Bacconi, au pus bazele unui sistem computerizat de analiză numit FARM. Ulterior, după ce Lucescu şi-a vândut partea din firmă, FARM a devenit Digital Soccer, un program la care, spre exemplu, este abonat acum şi gigantul în devenire Paris Saint Germain. Francezii plătesc 40.000 de euro pentru un abonament anual.

Prima analiză, în 1950

Părintele analizei statistice în fotbal este un anume Charles Reep, un contabil în Royal Air Force (RAF) care a desfăcut în cifre primul meci de fotbal în martie 1950. Potrivit jurnalistului englez Tim Lewis, Reep a detaliat şi analizat 2.200 de meciuri până în anii ’90. Contabilul petrecea 80 de ore la analiza unui joc şi scria uneori pe role de tapet.

INFO
Mihai Ciucă a povestit un episod inedit care demonstrează obsesia lui Lucescu pentru analiză. “În redacţia Sportul, aveam o cameră unde erau arhivate ziarele noastre, alte ziare din România şi publicaţiile din străinătate la care eram abonaţi. Prin 1982, când Mircea era selecţioner şi antrenor la Corvinul, o tipă blondă venea zilnic în acea cameră, se aşeza la masă şi conspecta din ziare. După mai multe zile, a simţit nevoia să se prezinte: <<Sunt Neli Lucescu>>. Era soţia lui Mircea”.

Mergem pe repede înainte până în 2014. Într-o analiză intitulată “Cum au preluat analiştii pe computer puterea la cluburile din Anglia”, publicaţia The Guardian scrie despre influenţa datelor în fotbalul modern. Manchester City, clubul finanţat de miliardele din Emirate, are un departament de 11 analişti de statistică, cât o echipă de fotbal. În 2012, Liverpool, formaţia patronată de admiratorul conceptului Moneyball, John W. Henry, a inventat un post nou în organigramă. Ian Graham, un doctorand în fizică teoretică, a devenit director de cercetare. “Suntem mult în urma lor. Totul înseamnă bani în ziua de azi. Ne va fi foarte greu să ajungem la acest nivel”, spune Laurenţiu Reghecampf, rugat de ProSportsă vorbească despre transformarea fotbalului într-o ştiinţă a cifrelor. Steaua lucrează de doi ani cu o firmă rusească, InStat Suport Team, iar secundul lui Reghecampf, Toni Petrea, este în contact aproape zilnic cu analiştii.


Distribuţia paselor lui Chelsea în treimea de atac  (144 reuşite din 202), la meciul cu Steaua câştigat cu 1-0 în decembrie 2013. Statistică Opta de pe pagina revistei FourFourTwo

8.000 de europe sezon plăteşte un club din România pentru datele oferite de InStat Suport Team

Ce date folosesc cluburile europene pentru pregătirea meciurilor? Roberto Martinez, managerul lui Everton, explică pentru The Guardian: “Fiecare pas pe un teren de fotbal este acum măsurat. Monitorizăm fiecare sesiune de antrenament cu GPS şi cu date obţinute de la aparate de monitorizare a ritmului cardiac. Din punct de vedere fizic, probabil cele mai importante statistici sunt numărul de sprinturi, distanţa sprinturilor şi cantitatea de efort de mare intensitate prin care trece un jucător. Ne uităm la aceste date de-a lungul sezonului şi vedem cât de obosit e un jucător şi de ce recuperare are nevoie”. Secretul Stelei e dezvăluit de antrenorul ei. Reghecampf: “Nu e un secret. Acelaşi lucru ca la Everton urmărim şi noi. Avem un program intens, vedem tot ce realizează jucătorii noştri în timpul unui meci. Ne interesează foarte mult viteza MAXIMĂ (n.red. – cuvântul MAXIMĂ este singurul scris cu litere capitale de Reghecampf în mailul cu răspunsuri). Aici cred că a câştigat Steaua în ultimii ani, în fotbalul modern aici se face diferenţa”.

Fotbal între calculatoare

Billy Beane, managerul echipei de baseball din Oakland şi inventatorul Moneyball, e convins că viitorul stă în statistici: “Nu cred în ideea că ochii mei văd mai bine decât analiştii pe calculator. Ochii mei au văzut destui magicieni care scot iepuri din joben şi ştiu că iepurii nu erau înăuntru”. La polul opus, managerul de fotbal Harry Redknapp a fost protagonistul unui episod care a căpătat dimensiunea unei fabule. Nervos pe analistul de date angajat de club, Redknapp i-a spus acestuia după un meci pierdut: “Data viitoare, nu vrei tu să programezi calculatorul nostru să joace direct cu calculatorul lor!?”.

40 de milioane de lirea costat firma britanică de analiză Opta Sports, vândută anul trecut. Bayern, Real, Barcelona, Dortmund, Arsenal sunt printre cluburile abonate la Opta

Reghecampf recunoaşte şi el că „de multe ori datele te pot înşela. După meciul Dinamo – Viitorul, dacă ne luam după analiza meciului trebuie să-i batem în derby la scor. Ca antrenor, trebuie să ştii cum şi ce să foloseşti din aceste date”. Brian Prestidge, şeful de dezvoltare analitică de la Bolton Wanderers, a dezvăluit la un seminar că, de când studiază datele executanţilor de penaltyuri de la echipele adverse, portarul clubului apără mai puţine lovituri de la 11 metri! “Cu aceste analize, înlăturăm elementul uman, instinctul jucătorului. Nu spun însă că analizele nu sunt folositoare”, a declarat Prestidge pentru The Guardian. Ben Smith, şeful de dezvoltare analitică de la Chelsea, spune însă că în fotbal a apărut o nouă specie de fotbalist: cel crescut cu cifre. “Tinerii precum Hazard s-au dezvoltat într-un fotbal plin de date şi primesc constant informaţii care le îmbunătăţesc jocul”.


Distribuţia paselor Stelei în treimea de atac (52 reuşite din 83), la meciul pierdut cu Chelsea, în decembrie 2013

130.000 de jucătoridin 130 de ţări monitorizează sistemul ProScout7, folosit de cluburile mari din Premier League

Chiar dacă nu a avut rezultate cu Steaua în acest sezon de Champions League, Reghecampf se raportează la cea mai importantă competiţie din lume. “Cred că un antrenor de Champions League trebuie să fie tocilar, să citească, să fie bine informat şi adaptat la fotbalul modern. Jucătorii apreciază acest lucru foarte mult”. De aceeaşi părere este şi Marcus du Sautoy, profesor de matematică la Oxford, citat de jurnalistul Tim Lewis: “Fotbalul e mai apropiat de şah decât cred oamenii. Nu e întâmplător ce face o echipă de la o etapă la alta. Sunt anumite tipare, iar avantajul matematicii este că transformă activitatea în numere, sesizează anumite tipare şi prezice lucruri din viitor. Cam aşa procedează şi un fond de investiţii”. Analiza a devenit clar şi un business. Înfiinţată în 1996, firma britanică Opta a avut în 2013 o cifră de afaceri de 12,5 milioane de lire.

Tim Lewis de la The Guardian scrie că “istoric, fotbalul a fost dominat de echipe cu portofelul gras. În era analiticii, cluburile ar trebui să fie răsplătite pentru că inovează şi astfel apare o movitaţie extraordinară pentru echipele fără bani să caute soluţii”. Teoria jurnalistul britanic nu se aplică însă în România. Un analist de date a declarat pentru ProSport, sub protecţia anonimatului, că în 2014 “maximum 5 cluburi din Liga 1 au abonament la o firmă de statistică a datelor sportive”. Asta după ce, la începutul deceniului, toate cele 18 echipe din prima ligă lucrau cu diferite firme. “Nu sunt bani”, motivează analistul, însă un abonament decent costă 4.000 de euro pe sezon, în timp ce cea mai mică sumă încasată anual de un club din drepturile TV este de un milion de euro.

Într-un campionat cu jucători neplătiţi, costurile pentru dezvoltare sunt un lux. Uşor arogant, Laurenţiu Reghecampf, managerul unei echipe care are şi bani şi deschidere către analiza datelor, spune: „Nu sunt singurul antrenor care posedă aceste programe, dar sunt printre puţinii care le şi foloseşte cum trebuie. Am schimbat foarte multe şi sunt mândru că am reuşit”.


Fază din meciul Chelsea - Steaua 1-0 care se transformă într-o cifră: un şut spre poartă trimis de Demba Ba

"Un tehnician nu poate face faţă fotbalului modern fără să ştie să lucreze cu sistemele de statistici”
Laurenţiu Reghecampf, antrenor Steaua


Ce este Moneyball


Cartea lui Michael Lewis a inspirat apariţia filmului Moneyball, cu Brad Pitt în rolul principal. Filmul a avut un buget de 50 de milioane de dolari

Conceptul Moneyball a apărut în sportul mondial în 2003, odată cu publicarea cărţii Moneyball: The Art of Winning an Unfair Game, scrisă de Michael Lewis. Este povestea reală a echipei de baseball Oakland Athletics care în 2002 şi 2003 a câştigat detaşat Divizia de Vest din American League şi s-a calificat în play-off-ul din Major League Baseball (MLB) în ciuda unui buget considerat minuscul în ligă. Din cele 30 de echipe înscrise în 2002 în MLB, Oakland era pe locul 28 în privinţa salariilor, cu un total de 41 de milioane de dolari pe sezon, în timp, spre exemplu, New York Yankees plătea 125 de milioane de dolari.

Secretul reuşitei echipei din California a fost reconsiderarea statisticilor considerate “esenţiale” în baseball de mai bine de un secol. În timp ce toate echipele căutau jucători după anumiţi parametri ofensivi, Oakland recruta după alţi indicatori, neluaţi în seamă până atunci. Două calificări uimitoare în play-off şi apariţia cărţii scrisă de Michael Lewis au luat avantajul celor de la Oakland şi au oferit şi altor echipe cu manageri mai puţin tradiţionalişti posibilitatea de a folosi conceptul Moneyball.

Boston Red Sox, o formaţie care nu mai câştigase din 1918 ceea ce americanii numesc pompos “titlul mondial”, adică să câştige titlul în MLB, a folosit ideile lui Billy Bean, managerul lui Oakland jucat de Brad Pitt în filmul Moneyball (2011). Patronată de afaceristul John W. Henry , echipa din Boston a ieşit campioană  în 2004, 2007 şi 2013.

Pasionat de conceptul Moneyball, Henry a devenit în 2010 şi patron al clubului englez Liverpool. Potrivit lui Michael Moruzzi de la The Guardian, “până în urmă cu câţiva ani, principalul scop al statisticilor din fotbal era folosirea lor la concursuri de întrebări şi răspunsuri. Masa în creştere a devotaţilor analiticii, armaţi într-o mână cu un exemplar din cartea Moneyball şi cu o bază de date în cealaltă, îi face pe cei care contestă actualul curent la modă al deconstrucţiei fazelor de joc să pară nişte dinozauri”. Liverpool a început să transfere jucători în funcţie de parametri consideraţi până atunci nişte simple cifre. În 2011, extrema Stewart Downing şi mijlocaşul central Jordan Henderson au fost cumpăraţi pentru suma totală de 40 de milioane de lire sterline. Statisticile lor personale arătau că recuperează multe mingi în treimea de atac, însă transferul primului a fost considerat un fiasco, iar Henderson a început să dea randament abia în al treilea sezon în tricoul lui Liverpool.

 

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.