Clubul Politehnica Iași a împlinit pe 27 aprilie 75 de ani de viață, prilej pentru fostul internațional ieșean Laurențiu Roșu de a rememora primele momente în fotbal petrecute la clubul din orașul său natal.
Contactat de ProSport, Roșu a povestit că primul sport pe care l-a îmbrățișat a fost atletismul, și nu fotbalul, în cele din urmă fiind nevoit să aleagă după ce profesorul de la atletism l-a prins cum mergea la fotbal, în paralel. Chiar dacă nu a jucat decât la juniori în Copou, Laurențiu Roșu se simte atașat sufletește de Poli Iași, club pe care speră să-l vadă în Europa în viitor.
Laurențiu a povestit cum a ajuns să practice fotbalul în copilărie, deși primul contact l-a avut cu atletismul. „Am jucat fotbal pe maidan când eram copil, ca toți copiii. Dar eu prima dată am făcut atletism. Au făcut un concurs în clasele I-IV și m-au ales la școala de atletism. Eram la Liceul Dimitrie Cantemir, într-o clasă de atletism. Dar în 1987, când aveam 11 ani și jumătate, taică-miu a venit de la muncă și mi-a spus: Hai, că mergem la selecție! Ce selecție? E selecție la fotbal, la Poli Iași. Păi eu sunt la atletism, cum să merg la fotbal? Mergem și după aceea vedem”, a redat fostul internațional Laurențiu Roșu, pentru ProSport, dialogul purtat cu tatăl său.
Și a mers la fotbal, unde a dat peste regretatul antrenor Mițu Dănilă, fost mare atacant al Politehnicii. L-a văzut câteva zile pe Roșu, după care i-a spus să aducă bani și poze pentru legitimație. „Antrenor era Mițu Dănilă, Dumnezeu să-l odihnească! Zile la rând, după ce ne-a văzut ne-a pus pe fiecare în rând și ne-a spus ”tu mai vii, tu nu mai vii, tu mai vii, tu nu mai vii”. Pe mine m-a chemat de trei ori la rând. ”Tu mai vii și mâine”, mi-a spus. Și după trei zile mi-a cerut să îi aduc 80 de lei și două poze, să-mi facă legitimație. Am adus poze, bani, mi-am făcut legitimație, m-am înscris la fotbal, dar problema era că eu făceam și atletism în paralel”, a povestit pentru ProSport Laurențiu Roșu, care a explicat cum a fost dat afară de la școala generală pentru faptul că a ales fotbalul în loc de atletism: ”De cele mai multe ori antrenamentele de la fotbal se suprapuneau cu cele de la atletism, de aceea lipseam de la atletism și mergeam la fotbal. Și într-o zi m-a prins antrenorul Ursu, de la atletism. Veneam de la antrenamentul de la stadion. A rămas surprins. I-am spus că mie îmi place mai mult fotbalul și mi-a spus să aleg. Și am ales fotbalul. Atunci credeam că voi alerga mai puțin la fotbal decât la atletism, dar nu a fost deloc așa. Nu regret niciodată alegerea făcută. Iar în vară m-a dat afară de la școală, pentru că era o clasă de atletism. M-am dus la altă școală generală, după care în 1990 am plecat la București, pentru că cei de la Federație au organizat Luceafărul, cum era pe vremea aceea, lângă Lia Manoliu, unde aveam școală și antrenamente incluse. A trebuit să rămân acolo până în 1992, când am debutat la Iași, iar după aceea Poli m-a vândut la Steaua”.
Fostul internațional ieșean care a strâns 38 de meciuri sub tricolor, pentru care a marcat de cinci ori, a avut doar cuvinte de laudă despre mentorul său Mițu Dănilă, antrenor care a încetat din viață în urmă cu cinci ani: „Aveam un grup foarte unit atunci, asta și pentru faptul că Mițu Dănilă a știut să ne educe, a știut cum să ne unească, cum să ne transmită dragostea pentru fotbal. Îmi aduc aminte cu plăcere de momentele pe care le-am petrecut la juniori, când eram cu Cip (n.r. actualul președinte Ciprian Paraschiv) în echipă, când câștigam multe meciuri importante. Îmi amintesc că ne doream să dăm goluri cât mai multe, indiferent de cât era scorul. Pentru că așa ne-a educat Mițu Dănilă. Eram ambițioși și ne doream mult mai mult. Asta m-a ajutat foarte mult în carieră. Am jucat la un nivel foarte mare pentru că am fost ambițios. Așa am fost educat de mic, să lupt pentru fiecare minge, pentru fiecare meci. Îmi aduc aminte și de perioada în care am fost copil de mingi, jucau la vremea respectivă Adrian Ambrosie, Benone Dohot, Nelu Câmpeanu, jucători valoroși la vremea aceea”.
Laurențiu Roșu a amintit și despre ratarea turneului final al Campionatului European din 2008, după ce în preliminarii a juca în 7 din cele 10 meciuri.
„În 2006-2007 am jucat 7 din cele 10 meciuri din preliminarii, dar în vara anului 2007 a trebuit să mă operez la genunchi. Am avut o accidentare încă de la juniorat, iar până la 31 de ani nu am mai avut probleme. Dar atunci în vară genunchiul meu nu mai făcea față și a trebuit să mă operez. Când m-am operat mi s-a spus că nu mai pot juca fotbal, pentru că aveam afectat cartilajul. Eu mi-am dorit să continui, am încercat să mai joc, dar a fost foarte greu. De aceea am pierdut turneul final”.
Fostul atacant nu a uitat de Poli Iași, echipa la care s-a format și le-a transmis celor din Copou că le va ține pumnii în tentativa lor de a câștiga primul trofeu intern, Cupa României. „Transmit La Mulți Ani clubului Poli Iași, sunt convins că echipa se va salva de la retrogradare. Și mi-aș dori foarte mult ca Poli să câștige Cupa României în acest sezon, dacă se va mai juca. E un trofeu important pe care Iașiul are posibilitatea să-l câștige, dacă a ajuns în semifinale, mai ales că sunt echipe accesibile calificate. Eu am câștigat de trei ori Cupa României ca jucător și de două ori ca antrenor, știu ce înseamnă acest trofeu. Mi-aș dori ca Poli Iași să ajungă în cupele europene în viitor, să câștige trofee. Iar în acest an Poli are o șansă foarte mare să ia Cupa României”, a declarat Laurențiu Roșu, care în ultima perioadă a sărbătorit aniversarea a 75 de ani de existență la trei cluburi la care a activat, fie ca jucător, fie ca antrenor: ”Totul se învârte în jurul numărului 75 pentru mine. Acum două săptămâni Numancia a împlinit 75 de ani de existență, săptămâna trecută UTA, la care eu am am fost antrenor, tot 75 de ani a sărbătorit, iar acum Poli Iași sărbătorește 75 de ani. Iașiul este echipa la care eu m-am lansat ca jucător, unde am crescut și sunt cu sufletul alături de Poli Iași, pentru că sunt ieșean, pe buletinul meu scrie Iași, familia mea, rudele sunt la Iași. Și încă ceva foarte interesant, anul nașterii mele este 1975. Deci tot 75…”.
Laurențiu Roșu este convins că Iașiul poate ajunge în Europa în anii viitori, dar doar dacă va avea un stadion nou, așa cum a promis primarul Mihai Chirica. Fostul atacant spune că o nouă arenă ar putea aduce și investitori în Copou, ceea ce ar însemna automat și o stabilitate financiară la Poli.
„Mi-aș dori să vin în viitor la Poli Iași, mi-ar făcea plăcere. Pe viitor e posibil. Acum Poli are un antrenor foarte bun, care poate aduce rezultate pozitive și pe viitor să spere la cupele europene. Ar fi foarte frumos pentru Iași să joace în cupele europene. Am văzut o știre că primarul vrea să construiască un stadion nou la Iași. Dacă se reușește acest plan, eu zic că va crește foarte mult nivelul sportului ieșean și automat orașul va atrage privirile întregii țări, dar va avea vizibilitate și în străinătate. Poți organiza meciuri internaționale, echipa națională poate veni la Iași, se poate redresa și problema financiară, pot veni oameni care să ajute echipa. Un stadion nou te poate duce să joci la un nivel cât mai înalt. Eu îmi doresc ca Poli Iași să intre pe un făgaș normal din punct de vedere economic, iar pe plan sportiv să aibă cât mai multe succese. La Mulți Ani, Poli Iași și să vedem echipa din Copou cât mai mulți ani în prima ligă”, a fost mesajul de final al lui Laurențiu Roșu pentru echipa din Copou.
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER