INTERVIU cu jucătorul cu cel mai important CV din Liga 1. Amintiri cu Zola, Mourinho, Ronaldo şi Adrian Mutu

23 feb 2018 16103 afişări Comentează şi tu Liga 1
INTERVIU cu jucătorul cu cel mai important CV din Liga 1. Amintiri cu Zola, Mourinho, Ronaldo şi Adrian Mutu 5 imagini http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/581/7946/17030830/2/sepsi-filipe-oliveira.jpg
  • Filipe Oliveira a ajuns la Sepsi după o carieră impresionantă în care a împărţit vestiarul cu superstaruri, la Chelsea, Parma sau naţionala de juniori a Portugaliei.


Un fotbalist în al cărui CV apare un titlu în Anglia, cu Cheslea, se vede foarte rar în Liga 1, aproape deloc. Este cazul lui c, un portughez care are ce povesti. Luat de englezi de la Porto, pe când avea 18 ani, acesta a ajuns să fie coleg cu câţiva dintre cei mai importanţi fotbalişti ai Europei în ultimele două decenii. Oliveira explică pentru ProSport cum a ales să joace în România şi despre cele mai frumoase amintiri din carieră.

Sfaturile lui Ranieri şi Mourinho, relaţia cu Gianfranco Zola sau Cristiano Ronaldo, cu care a fost coleg în naţionala de juniori a Portugaliei, sau despre Adrian Mutu, cel care l-a găsit pe Oliveira la Chelsea, când a fost transferat de londonezi. O poveste cu fotbalişti mari, spusă de jucătorul care a gustat din performanţa adevărată în fotbalul european.

Filipe, cum de ai ales să joci în România?
Am ales să vin în România, la Sepsi, pentru că toate informaţiile pe care le-am primit, când clubul m-a contactat, au fost foarte pozitive. Proiectul este foarte interesant, cred că este un club cu mare ambiţie, se ştie că au feed-back cu Ungaria, unde am stat câţiva ani şi am avut informaţii foarte bune. A fost foarte simplu pentru mine şi foarte clar că vreau să ajut clubul în acest proiect. Sunt multe lucruri care pot fi făcute la acest club şi putem să atingem împreună obiectivele. E mereu interesant şi îţi creează ambiţie să fi într-un club ca acesta.

Care este prima impresie despre fotbalul românesc?
Cred că are multă calitate. Am mai jucat meciuri amicale, în trecut, împotriva unor echipe româneşti şi aveam deja opinia asta. Jucătorii români sunt dezvoltaţi din punct de vedere tehnic şi tactic. Chiar dacă am jucat doar trei meciuri, dar am urmărit multe alte partide, iar liga mi se pare foarte competitivă, cred că are multă calitate şi sunt impresionat de competiţie. Cred că este o ligă foarte interesantă.

L-a schimbat pe Gianfranco Zola, la debut

Ai semnat cu Chelsea la 18 ani. Cum a fost trecerea la un club aşa mare?
Fusesem deja la un club mare (n.r. - FC Porto), dar am primit oportunitatea să joc pentru Chelsea. La 17 ani am fost la academie, iar la 18 ani în prima echipă. Desigur, a fost o mare onoare să joc pentru un club atât de mare. Am fost o perioadă incredibilă pentru mine şi ca jucător şi ca persoană.

În primul meci la Chelsea l-ai înlocuit pe Gianfranco Zola. Care a fost sentimentul?
Am fost extrem de onorat să-mi fac intrarea în prima echipă, schimbându-l pe Gianfranco Zola, care a fost unul dintre modelel mele la acest club. Îl urmăream mereu şi m-a ajutat foarte mult înaintea sezonului, în acel an.

Care a fost cel mai bun jucător lângă care ai evoluat?
E greu de spus un singur jucător, dar, dacă trebuie să menţionez unul, aş spune că am avut privilegiul să joc cu Cristiano Ronaldo. Am jucat cu mulţi jucător extrem de talentaţi, cu campioni mondiali, cu campioni europeni, dar să joc cu Ronaldo a fost cu adevărat foarte special, pentru ce a făcut în cariera lui.

Mourinho: "Era avangardist, privea înspre dezvoltare"

Cum era Claudio Ranieri, primul tău antrenor de la Chelsea?
A fost unul dintre cei care au decis ca eu să ajung la Chelsea, pentru că le-a spus celor din club că mă doreşte. A fost cel care mi-a dat oportunitatea să joc multe meciuri pentru prima echipă, aşa că îţi imaginezi că am cea mai bună părere despre Claudio Ranieri. Nu doar că mi-a dat oportunitatea să joc acolo, dar m-a ajutat să cresc. Îi place mult să lucreze cu tinerii şi mi-a oferit multe ocazii să joc la un club aşa mare, când aveam 18 ani. Pentru asta îi mulţumesc foarte mult şi, desigur, ce a realizat apoi în fotbal nu a fost o surpriză pentru mine. Relaţia pe care o avea cu jucătorii putea să aducă doar succes.

Ce ai învăţat de la jucătorii mari cu care ai evoluat?
Am învăţat mult de la jucători ca Desailly, Lampard, John Terry, Zola, Hasselbaink, Emmanuel Petit. Tot timpul înveţi de la colegii tăi, nu contează nivelul la care joci, dar cu siguranţă de la jucători cu aşa experienţă, care au atât de multe meciuri, au jucat în aşa multe competiţii şi au câştigat atât de multe titluri, înveţi multe lucruri, în special când eşti tânăr. Înveţi cu să te concentrezi, cum să evoluezi în jocuri, cum să-ţi ajuţi colegii, înveţi să fi un bun profesionist, pentru că exact asta sunt. Ei sunt modele pentru tineri, pentru generaţia care urmează. Am fost foarte norocos să am aceste modele, la antrenament.

Ai lucrat şi cu Mourinho. Ce-mi poţi spune despre el?
Da, am fost cu “Mou” pentru un sezon. A fost o experienţă foarte bună pentru mine, pentru că atunci când a ajuns la club a început să lucreze cu metode diferite, a introdus antrenamente diferite, o altă mentalitate, care era foarte pozitiv pentru toată lumea. Aveam deschidere spre noi metode. Era convins că fotbalul se dezvoltă şi este într-o continuă schimbare. Era avangardist, privea înspre dezvoltare. Relaţia mea cu el a fost una bună, suntem amândoi portughezi şi a încercat să mă ajute să evoluez.

"Mutu avea un şut fantastic. Nu comentez despre viaţa lui privată"

Ai jucat cu Adrian Mutu, la Chelsea. Cum era el?
Da, am avut oportunitatea să fiu alături de Mutu, la Chelsea, a fost un jucător extraordinar. Îmi amintesc că era un jucător tehnic, rapid, cu un şut fantastic, iar când a ajuns la club toată lumea l-a primit bine şi s-a văzut imediat că are multă calitate.

Ce părere ai despre “episodul cocaina”, în care a fost implicat Adrian Mutu?
Nu am ce să comentez despre asta, ţine de viaţa personală şi cum nici mie nu îmi place ca oamenii să vorbească despre viaţa mea privată, nu am nimic de spus despre asta.

A fost în lotul de titlul al lui Chelsea

Ai un titlul de campion al Angliei, cu Chelsea. Cum este să câştigi cel mai puternic campionat din lume?
Am fost implicat în câteva meciuri cu prima echipă, când Chelsea a luat campionatul, am jucat în ultimul meci. A fost o onoare, te simţi privilegiat. Eram în primul sezon la club şi să vezi cum clubul evoluează este extraordinar. Să ai o mică parte din acest merit te face să te simţi foarte mulţumit şi asta va rămâne pentru tot restul vieţii tale. Am fost în locul potrivit, la momentul potrivit şi am fost foarte fericit că, după atâţia ani, clubul a câştigat titlul pentru care lupta.

Ai plecat apoi în Italia. Ţi-a plăcut stilul fotbalului italian?
Când m-am mutat în Italia a fost o mutare foarte bună pentru mine. Jucasem cu regularitate la Braga şi o făceam foarte bine, iar Parma a venit cu oferta. Fotbalul italian este diferit. Ai nevoie să te adaptezi pentru că este o mentalitate diferită, o altă filosofie a fotbalului şi, din păcate pentru mine, nu a fost cea mai bună parte a carierei, pentru că nu m-am adaptat foarte bine şi am stat un singur sezon. A fost însă impresionant, pentru că, aşa cum am spus, în fotbal înveţi mereu de la antrenori şi colegi. A fost interesant, din punctul acesta de vedere, pentru că în privinţa tacticii ei sunt maeştri, sunt cei mai buni şi am reuşit să-mi dezvolt această parte tactică a jocului.

Care sunt cele mai frumoase amintiri de la Chelsea şi Parma?
Am mai multe amintiri frumoase de la Cheslea, decât de la Parma, pentru că am petrecut mai mult timp acolo. Am multe amintiri frumoase, prima dată când am jucat la Chelsea, prima partidă din Europa League, cu Chelsea, prima dată când am jucat în Champions League, anul în care am luat titlul… Au fost momente fantastice şi e dificil să spui care a fost cel mai frumos. Şi la Parma am avut oportunitatea să joc cu jucători de top, precum Giovinco, Bojinov sau alţi şi când îi cunoşti pe aceştia, orice zi este o amintire frumoasă pentru că joci cu cei mai buni.

Ai vreun regret, după o asemenea carieră?
Nu am regrete. Tot timpul spun că în fotbal trebuie să iei decizii, ca în viaţă. Sunt multe lucruri pe care le faci şi în momentul când iei o decizie, te gândeşti că este cea mai bună pentru tine, pentru familie, pentru cariera ta. Uneori este aşa, uneori te înşeli, dar când decizi o faci cu conştiinţa clară. Sigur că am făcut greşeli, aşa cum fac toţi jucătorii. Mereu înveţi din viaţă, din fotbal, dar nu am regrete. Tot timpul am încercat să iau decizia bună pentru mine şi familia mea.

4 ani a fost legitimat Filipe Oliveira la Chelsea, între 2002 şi 2006

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.