Inerție alb-vișinie

Rapid a reacționat bine la șocul despărțirii de Hizo. Total ca
rezultat și parțial din punct de vedere al jocului.
O ediție atipică și strânsă de campionat continuă frumos la cinci
meciuri de jumătatea ei cu trei echipe înghesuite pe primul loc, la
egalitate de puncte. Și asta în condițiile în care derby-ul de
etapă s-a jucat mult mai târziu decât partida vișiniilor.
Giuleștiul și-a reprimit idolii inconstanți ca întotdeauna. Cald!
Chiar dacă puțin populate, tribunele bătrânei arene de lângă Pod
emană ceva aparte. Șocul eliminării din Cupă a trecut, ascuns în
spatele promisiunii că de acum se vor concentra exclusiv pe
campionat. Fără Hizo și Rada, cuplul care a făcut posibile traseul
și evoluția de până acum, Lazăr și ceilalți au intrat greoi în
meci, dar l-au terminat în uralele galeriei.

Oțelul a tresărit, dar s-a înmuiat
Rapid

Fără schimbări spectaculoase ca alcătuire ori sistem, giuleștenii
au încercat trasee deja bătătorite, numai că, bine așezați în teren
de Dorinel, gălățenii au blocat culoarele, izolând picul de fotbal
între cele două suprafețe de pedeapsă. Echilibrul primei părți a
fost rupt de din ce în ce mai familiarizatul Helder, a cărui
insistență i-a pus pe tavă o minge lui Ioniță. Noul copil teribil
al Grantului nu a iertat, în doi timpi și trei mișcări: preluare,
pivotare și șut sec. A sprintat apoi în brațele lui Ciprian Panait,
fostul translator cu veleități de tehnician care, împreună cu
Manea, conduce actualul Rapid. Golul a descătușat energii.
Surprinzător, mai întâi pe ale oaspeților. Gălățenii au înclinat
terenul spre poarta lui Bornescu, supunându-și adversarii unei
presiuni cvasitotale. Din fericire pentru oamenii lui Manea,
Paraschiv (45 și 53) a ratat două situații rarisime, iar la prima
fază din repriza a doua Grigorie a marcat de pe picioare cu capul.
A fost momentul în care Oțelul s-a înmuiat, iar Rapid a prins
viteză, terminând en fanfare după ce Herea a transformat un penalty
pe care peluza ceruse să îl execute Bornescu. Vârful Pena a apărat
poarta Oțelului în prelungiri, după ce Kolev a luat „roșu”
stupid.
Dorinel își poate reproșa faptul că a așteptat prea mult să încerce
cartea atacului, iar cuplul Manea – Panait a trăit până la final
fără emoții clipa revenirii pe primul loc, dar trebuie să
conștientizeze că inerția post-Hizo nu e de ajuns. Urmează Dinamo
și inerției trebuie să i se adauge un plus de consistență și de
coerență.