Procurorii au închis cazul de mărturie mincinoasă a fotbaliștilor Mirel Rădoi și Petre Marin, separat din dosarul finanțatorului Stelei, George Becali, în motivarea rezoluției de scoatere de sub urmărire penală precizându-se că un martor nu este obligat să dea declarații prin care s-ar autoinculpa.
Procurorii de la Parchetul Judecătoria Sectorului 1 București au decis scoaterea de sub urmărire penală a fotbaliștilor Mirel Rădoi și Petre Marin, după ce față de aceștia, inițial, se începuse urmărirea penală pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, potrivit rezoluției, obținută, luni, de către agenția MEDIAFAX.
În 6 mai 2009, Parchetul începuse urmărirea penală a celor doi fotbaliști într-un dosar remis de către de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), fiind disjuns din dosarul Valiza, în care finanțatorul Stelei, George Becali, a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție.
La momentul trimiterii în judecată a finanțatorului Stelei, procurorul anticorupție care a instrumentat iniția cauza a disjuns (separat-n.r.) dosarul cu privire la cei doi fotbaliști, suspectându-i pe aceștia că au dat decalarații mincinoase la DNA.
Odată ajuns la Parchetul Judecătoriei Sectroului 1, procurorii au reluat cercetările și au dispus, în primă fază, începerea urmăririi penale. Ulterior, procurorul ierarhic care a verificat soluția a decis că lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii și a decis scoatere de sub urmărire penală (SUP), invocând, în motivarea soluției sale, articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Potrivit actului citat, DNA i-a suspectat pe cei doi fotbaliști că au dat declarații mincinoase în dosarul Valiza, în legătură cu oferte făcute de George Becali către judecătorii echipei Universitatea Cluj.
„În dosarul Valiza, învinuitul Mirel Matei Rădoi și învinuitul Petre Marin au fost chemați în calitate de martori să declare tot ce știu cu privire la faptele ce fac obiectul cauzei. Pe parcursul derulării anchetei, din probele administrate în cauză, a rezultat calitatea de făptuitori a celor doi – cu privire la care, prin rechizitoriu (din dosarul Valiza – n.r.) s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la dare de mită în temeiul articolului 10, litera d, întrucât «din datele de anchetă nu se poate trage concluzia că acești doi făptuitori au acționat cu intenție, conform articolului 19, alineatul 1, literele a și b, din Codul penal și nu au prevăzut periculozitatea comportamentului finanțatorului clubului Steaua București, încercând doar să comunice mesajele acestuia către clubul universitar»”, se arată în rezoluția procurorilor de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1.
Procurorii mai notează că „s-a dispus disjungerea și declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, pentru efectuarea de cercetări față de Rădoi și Marin sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de mărturie mincinoasă, constând în aceea că, atunci când au fost audiați, în calitate de martori, au făcut afirmații mincinoase cu privire la aspecte esențiale în cauză”.
Această unitate are competența de a cerceta infracțiunea de care au fost acuzați cei doi.
DNA susținea că Rădoi și Marin au fost audiați în calitate de martori și sub prestare de jurământ, au făcut afirmații mincinoase în legătură cu aspectele esențiale, declarând că nu cunosc absolut nimic în legătură cu oferta financiară făcută de George Becali unor jucători de la Universitatea Cluj.
Martorul Matei Mirel Rădoi – nota DNA la acea vreme în referatul care însoțea dosarul transmis la Parchetul Sectorul 1, „a afirmat că nu a avut discuții cu învinuitul George Becali despre posibila ofertă financiară făcută către jucătorii de fotbal de la Universitatea Cluj”.
„Caracterul mincinos al afirmațiilor acestuia este confirmat prin conținutul celor două dialoguri telefonice pe care le-a purtat în 5 mai 2008 și 6 mai 2008, în cadrul cărora a relatat, în amănunt, că a luat legătura cu fotbaliștii de la Universitatea Cluj, comunicându-le că vor primi sume consistente de bani în situația unui rezultat favorabil clubului Steaua București. Aceste două convorbiri telefonice se coroborează în totalitate cu declarația martorului Claudiu Răducanu la care s-a făcut referire anterior”.
Despre Marin, arăta DNA în nota de transmitere a dosarului, „fiind audiat în calitate de martor a dat o declarație mincinoasă, susținând în contradicție cu dialogul telefonic din 6 mai 2008, ora 12.46, că niciodată nu a discutat cu fotbalistul Gigi Coman de la Universitatea Cluj și nici cu finanțatorul Becali despre vreo ofertă financiară în legătură cu meciul de fotbal din ultima etapă”
„Depoziția sa, reprezintă în fond o mărturie mincinoasă, în condițiile în care, Petre Marin i-a confirmat telefonic lui Becali că a vorbit cu Gigel Coman căruia i-a comunicat că «cineva va veni la Cluj cu banii pentru echipă», furnizându-i finanțatorului clublui Steaua și numărul de telefon al acestuia din urmă”, arătau atunci procurorii anticorupție.
După ce a constatat că un prim-procuror a dispus începrea urmăririi penale pe numele celor doi sportivi, procurorul ierarhic superior a apreciat că „în cauză rezultă că nu poate fi pusă în mișcare acțiunea penală fiind incidente dispozițiile articolului 10, litera d, în sensul că «nu sunt întrunite elementele constitutive sub aspectul laturii subiective»”.
„Astfel, deși cu prilejul audierii în calitate de martori, Mirel Matei Rădoi și Petre Marin au tăgăduit faptele și nu a făcut precizări esențiale, în cauză nu se poate reține în sarcina lor săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, întrucât au fost puși în situația de a se autoacuza prin răspunsurile ce urmau să fie date”, notează procurorul care a închis dosarul.
„A considera că, într-o cauză penală, făptuitorul audiat ca martor este obligat, sub sancțiunea legii penale a articolului 260, alineat 1, din Codul penal, să facă declarații ce l-ar autoincrimina – aduce atingere garanțiilor instituite prin articolul 6 din CEDO”, motivează anchetatorul.
În documentul citat se mai arată în legislația internă nu este recunoscut într-o dispoziție distinctă dreptul martorului la tăcere atunci când riscă, prin declarația sa, să se înceapă procesul penal împotriva sa și astfel să beneficieze și el de un drept la tăcere, ca și învinuitul sau inculpatul.
„Însă, potrivit jurisprudenței CEDO, dreptul de a nu depune mărturie contra persoanei tale, respectiv de a nu contribui la propria incriminare reprezintă aspecte esențiale ale unei proceduri echitabile în procesul penal”, se arată în document.
Curtea Europeană a decis, în mod constant, că chiar dacă articolul 6 al Convenției Europene nu menționează expres aceste drepturi, ele reprezintă norme general recunoscute, aflate în centrul noțiunii de proces echitabil consacrat de acest text „, menționează anchetatorul.
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA în cazul Valiza, finanțatorul clubului Steaua, Gigi Becali, a promis fiecărui jucător al clubului „Gloria 1922 Bistrița” sume de bani cuprinse între 5.000 și 10.000 de euro pentru ca aceștia să își îndeplinească atribuțiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului și în Regulamentul Federației Române de Fotbal. Concret, fotbaliștilor de la Bistrița li se cerea să-și apere corect șansele și să obțină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid București din 12 mai 2006.
Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj” aflați pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Național de Fotbal – Liga I – circa 100.000 de euro pentru fiecare – aceștia urmând, la fel ca în cazul precedent, să își îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-și apere corect șansele și să câștige meciul cu „CFR 1907 Cluj”.
Valiza cu bani a fost confiscată de anchetatori, iar Gigi Becali a fost deferit justiției alături de alte cinci persoane, între care și selecționerul echipei naționale de fotbal, Victor Pițurcă.
MEDIAFAX
Care e cel mai bun fundaș central al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER