Imaginile acvatice surprinse duminică seară pe Național Arena, în repriza a doua a meciului Steaua – Voluntari, sunt neașteptate, ca să folosim un termen oficial din lumea construcțiilor. E același mediu în care publicația Revista Construcțiilor consemna, în urmă cu trei luni, într-un articol dedicat celui mai scump stadion din istoria României:
„Iată, însă, că a venit anul 2011 și un edificiu la cel mai înalt nivel sportiv a intrat și în zestrea Capitalei. Este vorba despre noua înfățișare a Stadionului Național „Lia Manoliu” devenit „Arena Națională”. Un rol determinant l-a avut, prin proiectul pe care l-a conceput și prin execuție la înalte standarde de calitate, Asocierea JV MAX BÖGL – ASTALDI”.
Sutele de litri de apă care s-au revărsat violent de pe acoperișul stadionului direct în tribunele, din fericire, goale nu reprezintă cea mai bună definiție video pentru un „înalt standard de calitate”. În plus, zone întregi din arena teoretic protejată de acoperișul retractabil – inclusiv un spațiu de la zona VIP – erau bătute de o scurgere fină, ca și cum ploaia trecea prin materialul de policarbonat și pânză ca printr-un tifon foarte des.
Cum este posibil ca un stadion – al cărui cost de construcție de 119 milioane de euro, aprobat în mandatul lui Adriean Videanu, s-a dublat prin patru acte adiționale în perioada în care primar a fost reținutul Sorin Oprescu – să ajungă în doar patru ani un Aquapark trist? Cine ne poate explica de ce un acoperiș în valoare de 25 de milioane de euro nu este suficient pentru a opri apa de ploaie să inunde un stadion?
Pentru a afla răspunsurile, ProSport a apelat la articolul din Revista Construcțiilor în care sunt notate toate firmele implicate, contractori și subcontractori, proiectanți și consultanți. Lista completă poate fi consultată la finalul articolului.
Două imagini surprinse duminică pe Național Arena. Apa se revarsă în tribunele stadionului care a costat 150 de milioane, potrivit Primăriei
ProSport publică toate dialogurile avute cu constructori, proiectanți și consultanți, fără prea multe comentarii. Concluziile le trag cei care au contribuit, cu sau fără voia lor, la acoperirea costului de aproape un sfert de miliard de euro.
Domnul Ghiță: „N-am văzut ce s-a întâmplat. Ce a fost acolo?”
La capitolul Concept structuri și proiect acoperiș este trecută firma germană Schlaich Bergermann und Partner. Evident, nemții au avut și o firmă colaboratoare din România: SC Iprolam SA. Cu această firmă a început seria telefoanelor date de reporterii ProSport. La celălalt capăt al firului a răspuns o doamnă. Imediat după ce a aflat motivul apelului, ne-a îndreptat spre domnul Kober. „Helmuth Kober. De la vopseaua Kober, dar n-are nicio legătură. E sas”. Ne-a făcut legătură, dar sasul era în concediu, așa că la aparat a venit „domnul Ghiță”. Nicolae Ghiță, un domn trecut de prima tinerețe, nu văzuse imaginile de pe Național Arena și nu știa ce s-a întâmplat cu o seară înainte.
Care a fost rolul firmei Iprolam la construirea stadionului? Rolul firmei noastre a fost de însușire a proiectului.
Adică? Adică am verificat în termeni obișnuiți, în conformitate cu legea. Orice proiect care e făcut în străinătate, într-o țară din Uniunea Europeană, este recunoscut de țara noastră cu anumite condiții. Și anume, încărcările climatice specifice țării noastre, inclusiv seismul, să fie aplicate. Asta e principalul. Mai trebuie ca socotelile să fie făcute conform Eurocodului. Am asigurat o acordare între încărcările climatice și seismice, dar am verificat ca tot ce au calculat ei să fie conform.
Zăpezi, vânt? Da, evident.
Ați văzut imaginile? Nu. Dar ce, ce s-a văzut acolo?
O să vedeți imaginile. Bine, bine.
Arena Națională pe vremea când nu avea acoperiș. Diferențele nu sunt foarte mari față de prezent
Învelitoarea arenei cuprinde o parte fixă, destinată acoperirii permanente a tribunelor, alcatuită din suprafețe de policarbonat și pânze (membrane) arcuite, din țesătura de poliester cu strat de PVC, precum și o parte mobil-retractabilă din același material, rezistent la plieri repetate, pentru acoperirea suprafeței de joc Descrierea acoperișului Național Arena făcută în Revista Construcțiilor
Omul de la structură: „Sunt surprins. Nu trebuia să curgă așa”
Odată expediat emailul cu imaginile pe adresa firmei Iprolam – care trebuia să se asigure că nemții respectă normele climatice românești, inclusiv ploile și viscolele – , reporterii au trecut la firma Consild. În date, figura drept colaboratoare a nemților la proiectul de structură. Valentin Arhip, reprezentantul companiei, ne-a lămurit, însă, rapid că nu era vorba despre structura acoperișului.
Firma dumneavoastră figurează la proiectul de structură. Nu știu dacă ați văzut imaginile de aseară… Da, numai că noi suntem parteneri doar pentru structura de beton armat. Structura pentru acoperiș a fost proiectată sută la sută în Germania, cu aprobare din partea română.
Ce firmă s-a ocupat de acoperiș? Schlaich Bergermann und Partner. În colaborare cu Iprolam.
Cei de la Iprolam spun că trebuiau doar să se asigure că respectă normele românești. Da, normele. Am văzut și eu cum a plouat aseară. Sunt puțin surprins. Nu știu dacă are legătură cu proiectantul de rezistență.
Cum putea să curgă apa așa din acoperiș? Nu cunosc detaliile proiectului pentru acoperiș, dar mie mi s-a părut că nu trebuia să curgă așa. Nu știu cine ar trebui să poată răspundă la întrebări.
Sorin Oprescu, protejat de acoperiș, înainte de inaugurare. Acum, fostul primar în arest pentru luare de mită
Domnul Ghiță: „S-a rupt pânza”. 4 minute mai târziu: „Ce bănuiți, s-a rupt pânza?”
Poate proiectantul? În date sunt trecute două nume. ProSport a obținut numărul de telefon al unuia dintre proiectanți: Nemes Karoly. Cu siguranță, el trebuie să știe cum de s-a revărsat apa în stadion. Ușor plictisit, domnul Karoly a mărturisit că nu a văzut imaginile: „Nu am televizor”, dar că se va uita la ele dacă le primește pe email. Zis și făcut. Până când proiectantul vede imaginile, înapoi la domnul Ghiță.
Ați văzut imaginile? Le-am văzut. Domn”e, s-a rupt pânza aia. S-a rupt pânza. Nu e ceva de structură.
Pare serios. Se pare că a fost o cantitate mare de ploaie. 20-30 de litri.
Nu era proiectat pentru așa o cantitate mare de ploaie? Mmmmm…Nu știu. Trebuie verificată și problema scurgerii.
Cum e proiectat acoperișul. Puteți să ne explicați? Are un punct de jos. Are pantă pe pânza aia, pe urmă în lungul pânzei. Se colectează pe partea de jos a pânzei, pe circumferință, din loc în loc.
Și apa unde se duce? La canalizare.
Ați văzut, însă, că apa curgea la fiecare colț. La fiecare colț!?
Sunt filmate 5-6 îmbinări pe unde curge apa. Aaaa, deja nu e că s-a strâns…Nu e într-un loc. Da.
Apa se scurge în stadion. Da, da, am văzut. Pe oameni, acolo. Adică, pe stadion. În tribune. Da…Vă spun drept, nu știu exact punctele de evacuare. Cât de dese sunt. În orice caz, nu sunt la fiecare semiundă. Cred că sunt captate. S-ar putea să fie captate mai rar. Mă rog. Eu nu cunosc proiectul de instalații. Ar trebui totuși…Cu cine ați vorbit?
Cu cine ar trebui să vorbesc? Vorbiți cu domnul director Șoșoacă de la Primărie, care a fost beneficiarul acestei lucrări. El știe exact instalatorul.
Acoperișul de cine este făcut? Nu știu. Dar nu e important cine l-a proiectat sau l-a executat. Nu cred că e o greșeală. Pânza a venit din Germania. Nu cred că e o problemă de calitate a pânzei.
Cum putea să cedeze așa? Mda…Deci…E….
Instalațiile sunt făcut de Iproplan în colaborare cu Conprex. (Salvat) Cu ăștia trebuie să vorbiți! O să mă mai uit și eu prin acte.
…. Dar, ce, bănuiți că pânza a cedat?
Noi suntem reporteri. Nu știm. Da, trebuie văzut la fața locului!
Ușor cu primarul pe scări. Dacă ar fi fost aseară pe stadion, Sorin Oprescu ar fi alunecat pe scările ude
Proiectantul: „E surprinzător”. Ploaia e la neprevăzute
Între timp, Nemes Karoly văzuse, probabil, și el imaginile. După dialogul halucinant în care Nicolae Ghiță a ajuns să-i întrebe pe ziariști ce s-a întâmplat, a urmat a doua discuție cu proiectantul.
Ați văzut? Am văzut. E surprinzător.
Ce bănuiți că s-a întâmplat? Nu știu. Poate din cauza cantității de ploaie. Mă rog, nu știu, nu știu situația. A fost închis și acoperișul interior.
A fost închis, dar ploua și prin el. Da, da, da.
Cum e proiectată scurgerea de pe acoperiș? Acolo este o pâlnie care trebuie să preia cantitatea de apă. Da. E un șanț care aduce acolo apele. Dacă a fost o rupere de nori, a fost prea încărcat sistemul. N-a făcut față.
Ne gândim totuși că cineva ia în calcul o rupere de nori când proiectează un asemenea stadion. Da, da, da. Ce am văzut din imagini, apa curge puțin și pe lângă. Nu știu, trebuie să văd.
Prin tribună, pe sub scaune… Aia da.
Simțiți vreo responsabilitate când vedeți imaginile astea? Vă gândiți că poate n-ați proiectat ceva cum trebuie? Mmmm…Greu să vă zic. Adică, neprevăzute la nivelul ăsta pot să existe. Nu știu, însă, exact situația. Probabil voi fi chemat, să văd. Nu știu să vă dau un verdict clar.
Apa a coborât mai bine de un nivel și continuă să susure la vale
Primăria, teoretic, păgubită: „E ca la canalizare. Nu preia toată apa”
Dacă Nemes Karoly se temea că va fi chemat să dea explicații, cineva ar fi trebuit să fie foarte nemulțumit de modul în care apa a pătruns în interiorul stadionului. În afara spectatorilor, cel mai nemulțumit ar fi trebuit să fie beneficiarul lucrării finalizate abia acum 4 ani. Adică, Primăria București, rămasă momentan în responsabilitatea lui Ștefănel Dan Marin, după reținerea lui Sorin Oprescu. Omul care s-a ocupat direct de construirea Național Arena este în continuare în primărie. Numele lui este cel indicat de „domnul Ghiță”: directorul Direcției de Investiții din cadrul instituției, Bogdan Șoșoacă. Dialogul cu el a fost unul surprinzător.
Ați văzut imaginile de aseară de la Național Arena? Ă‚ăăă, da, am văzut dimineață, acum.
Și cum vi se par? În ce sens?
Cum vi se pare ce ați văzut la televizor? Apa care curge șiroaie de pe acoperiș pe sub scaune. Deci apa a curs pe o zonă pentru că a fost o ploaie torențială și gurile de scurgere n-au preluat toată apa. Mă rog, ca atunci când plouă torențial pe un acoperiș. Nu preia burlanul apa și atunci se scurge și pe alte zone. Dar a fost o scurgere din cauza ploii torențiale și a cantității mari de apă care a căzut în termen scurt.
Îmi cer scuze, dar la proiectarea stadionului nu s-a gândit nimeni că va ploua torenițial la un moment dat? Ă‚ăăă. Și eu îmi cer scuze să vă spun, dar întotdeauna când se proiectează un obiectiv, nu se proiectează la maximum de…să zicem…de capacitate, de preluare. Atunci, tot ce s-ar construi ar costa foarte scump. Ar costa foarte mult.
Adică s-ar face rabat de la confort. Nu s-ar face…Îmi luați un interviu? Noi vrem să dăm o notă scrisă legată de ce s-a întâmplat. Cu consultantul și cu constructorul. Proiectul s-a făcut în limite normale pentru a prelua ploi mari, dar nu ploi torențiale. Dacă ați observat, când plouă torențial nici canalizarea nu preia tot. Asta e, se întâmplă în toată lumea. S-a întâmplat să bată și vântul puternic, să fie ploaie torențială. Atunci nu au putut prelua. În termen de câteva minute a fost problema, în rest a fost normal.
Primăria se va îndrepta către proiectant și către constructor pentru explicații și eventuale despăgubiri? Deci. Deocamdată nu am intrat în aceste amănunte. O să vedem.
Se pare că Primăria are deja o explicație și pare destul de confortabilă cu ea. Dar oamenii care au fost acolo, puțini câți au fost, nu s-au simțit confortabil. Da, a fost un inconvenient. Nu putem să spunem că n-a fost așa. Însă, vă spun, când se execută o lucrare, nu se ia totul la maxim.
Adică, dacă vine un cutremur de 7 grade, nu se ia în calcul la proiectare. Aaaa, riscul, da!
Nu înțeleg raționamentul. Cât ar fi costat dacă ar fi fost proiectat pentru o ploaie torențială? Nu pot să vă spun. N-am făcut noi proiectul. Proiectul a fost făcut tot de către constructor. Și în orice caz, nu a costat 230 de milioane. Din 200 de milioane, nu s-au plătit toți banii și…mă rog…au mai rămas sume neplătite pe care nu dorim să le plătim. Din 200 de milioane, 24 la sută înseamnă TVA, adică peste 48 de milioane, plus alte taxe plătite tot la stat. Deci, stadionul…să spunem că a costat sub 150 de milioane.
Și sumele respective de ce nu au fost plătite? Nu am plătit. Nu pot să vă spun, dar nu am plătit. Nu am ce să vă spun. Se vede în buget că nu a fost plătit tot. Nu s-a plătit tot pentru că nu s-a justificat tot. S-a plătit doar ce s-a justificat.
Riscați să fiți acționați în judecată pentru că n-ați plătit tot? Nu știu asta, depinde de constructor. Stadionul a fost recepționat de acum patru ani. A trecut și perioada de recepție de trei ani de la terminarea lucrările.
V-ați simțit confortabil când ați văzut imaginile de aseară? Nu. Nu m-am simțit. Dar pot să înțeleg și când plouă, nu torențial, dar puternic, pe laturile neacoperite ale stadionului se poate întâmpla asta. Acoperișul nu e etanș, între acoperiș și tribune e un spațiu destul de mare. În momentul în care bate vântul pe acolo, e normal să intre apă, zăpadă. Așa e construit. Are un acoperiș gen umbrelă. Mă rog, nu a fost foarte confortabil pentru cei care au stat în zona aia.
Acoperișul, pe vremea când uimea pe toată lumea
Potrivit datelor oficiale, contractul de construcție în valoare de 120 de milioane de euro a fost acordat în 2007 companiei italiene Astaldi și celei germane Max Bogl. Max Bogl a avut 60% din contract, adică 72 de milioane de euro, în timp ce partea Astaldi a reprezentat 48 de milioane. În momentul anunțului, Astaldi a informat media internațională că este prezentă pe piața românească de 20 de ani, având un portofoliu de lucrări care ajunsese în 2007 la jumătate de miliard de euro.
Constructorii nu sunt de găsit sau dau vina pe service: „A ieșit din garanție”
Dacă beneficiarul nu se simte confortabil cu imaginile, cum se simt constructorii care, teoretic, ar risca niște penalizări trecute în contract pentru nerespectarea unor condiții? Max Boegl și Astaldi au un istoric bogat de lucrări cu bani publici: pasajul Basarab, magistrala 5 de metrou, porțiunea de autostradă Cernavodă – Medgidia, porțiunea de autostradă Nădlac – Arad. Potrivit datelor din media, în 2011, italienii de la Astaldi au avut contracte cu statul în valoare de 700 de milioane de euro. Tot teoretic, incidentul de pe Național Arena ar putea dăuna serios imaginii firmelor. Vorbim pur teoretic.
Primul telefon a fost la firma Astaldi România. Secretara ne-a anunțat că am sunat degeaba: „Nu e nimeni la birou. Domnul Pierluca Canino nu e, nu a fost astăzi. Lăsați-ne un număr de telefon”. Evident, domnul Canino nu a revenit.
Următorul apel a mers către Max Boegl România la numărul de telefon trecut în toate referințele de pe Google. Telefonul, ocupat până la exasperare. Până la urmă, reporterii l-au contactat pe Romeo Boțocan, directorul companiei în momentul în care stadionul Național a fost proiectat și construit. Boțocan nu mai lucrează la Max Boegl de trei ani, potrivit propriilor spuse. A urmat un nou dialog halucinant:
Ați văzut imaginile de aseară de pe Național Arena? Nu, nu. Nici n-am văzut, nici nu știu despre ce este vorba.
Vi le pot trimite. Sute de litri de apă se scurg de pe acoperiș în tribunele stadionului. Nu știu, nu știu absolut nimic. Credeți-mă. E posibil să aveți dreptate.
Imaginile există. Îmi pare tare rău.
De acoperiș cine s-a ocupat? Consorțiul.
Adică Max Boegl și Astaldi. Exact, consorțiul. Și am avut subcontractori, bineînțeles. Dar nu mai intrăm în detalii. Consorțiul a fost contractorul vizavi de beneficiar, iar ei au avut un subcontractant.
Ca director al companiei pe perioada construcției, cum vă explicați imaginile astea? Nu mă mai ocup. Nu știu. A ieșit din garanție. Eu știu ce s-a întâmplat, ce s-a făcut? Cei care au făcut service-ul. Cum au făcut, ce au făcut. Nu mai țin minte nimic. A trecut timp, s-a făcut service, s-a umblat, probabil. Nu mai știu din ce motive. Trebuie constatat. Nu știu ce s-a întâmplat între timp.
Vi se pare normal să se întâmple lucrul ăsta la 4 ani de la recepția stadionului? Păi, normal că nu mi se pare normal! Asta e clar! Dar nu știu ce s-a întâmplat.
„Constructorul ar trebui să se ducă la pușcărie. A furat și ferească Dumnezeu să fie un incendiu la subsol că mor oamenii. Este singurul stadion din lume care nu are scări de la parcare spre nivelele superioare, mori cu zile acolo. Acest stadion e o nenorocire, arhitectul ar trebui arestat pe loc” Dumitru Dragomir, la ProSportLive
În final, ProSport a sunat la ANM pentru a afla cât de tare a plouat duminică seară în București, suficient încât stadionul Național să se inunde. „Precipitațiile au fost de 10 litri pe metru pătrat la stația Filaret și 23 de litri pe metru pătrat la Băneasa”. Așadar, în centru a plouat mai puțin decât la periferie, dar ce înseamnă aceste valori? Meteorologul Elena Cordoneanu, realizatorul emisiunii Săptămâna de Vreme de la Realitatea TV, a explicat:
„La 10 litri pe metru pătrat avem de-a face cu o ploaie slabă De la 10 la 25 de litri, vorbim despre o ploaie moderată. Dincolo de 25 de litri, este o ploaie însemnată. Contează și intensitatea ploii, dar numai în cazuri excepționale putem vorbi de o cantitate mare de apă căzută într-un interval mic de 10 minute. La valorile de aseară, nu avem de-a face cu un astfel de caz”.
UPDATE: Firma UTI – administratorul Național Arena în urma unui contract pe 4 ani în valoare de 34 de milioane de lei semnat cu Primăria în vara lui 2014 – a dat publicității un comunicat în care explică imaginile filmate duminică seară în tribune:
Referitor la informatiile aparute in presa in data de 28.09.2015, cu privire la situatia neplacuta inregistrata in timpul evenimentului sportiv desfasurat pe Arena Nationala duminica, 27.09.2015, va aducem la cunostinta faptul ca SC UTI GRUP SA a respectat in intregime atributiile asumate prin contractul de asigurare a serviciilor tehnice de exploatare, intretinere curenta si administrare pentru Arena Nationala, asigurand functionarea in parametri normali a tuturor sistemelor si instalatiilor din cadrul obiectivului (inclusiv pentru acoperisul retractabil actionat electric, care a fost operat in vederea protejarii suprafetei de joc).
Pentru corecta informare a opiniei publice, suntem in masura sa precizam urmatoarele:
– Sistemul de acoperis retractabil actionat electric a fost complet functional, asigurand protejarea suprafetei de joc in timpul evenimentului sportiv;
– Nu exista fisuri la nivelul membranei acoperisului si nici disfunctionalitati in operare;
– Din cauza caderilor masive de ploaie, cantitatea de apa colectata inclusiv de pe suprafata acoperisului retractabil (deschis la momentul producerii evenimentului meteo) a depasit capacitatea de preluare a palniilor colectoare amplasate in dreptul stalpilor metalici, care asigura evacuarea apei pluviale, apa in exces ajungand la nivelul tribunelor si fiind evacuata prin intermediul rigolelor de scurgere amplasate la mantinela inelului intermediar.
Mentionam faptul ca serviciile de proiectare si constructie a Arenei Nationale nu au intrat in niciun moment in sarcina UTI, acestea fiind asigurate de catre Antreprenorul General al constructiei.
Totodata dorim să ne exprimam regretul fata de disconfortul provocat spectatorilor meciului de aseara si dorim sa va asiguram ca UTI respecta in intregime atributiile contractuale, prestand la un nivel constant de calitate si profesionalism servicile asumate.
Lista numelor implicate în construirea Național Arena
• Proiect de arhitectura: GMP – ARCHITEKTEN VON GERKAN, MARG UND PARTNER;
• Design de concept: VOLKWIN MARG si CHRISTIAN HOFFMANN (2007);
• Șef de proiect: FRANZ LENSING;
• Proiect realizat in colaborare cu: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA Sl URBANISM „ION MINCU” BUCURESTI – C.C.P.E.C. Sl GRAPHIC STUDIO;
• Șefi de proiect: E. B. POPESCU, NEMES KAROLY;
• Concept structuri și proiect acoperiș: SCHLAICH BERGERMANN UND PARTNER in colaborare cu IPROLAM;
• Proiect structură: KREBS UND KIEFER in colaborare cu CONSILD;
• Instalații: IPROPLAN in colaborare cu CONPREX;
• Amenajări exterioare și peisagere: VIAPROIECT;
• Consultanți: AUDESIGN;
• Grafica signaletica: KOMBINAT FORM;
• Beneficiar: PRIMARIA BUCURESTI;
• Antreprenor general: MAX BÖGL/ASTALDI;
• Consultanți beneficiar: LOUIS BERGER SAS;
Care e cel mai bun portar dinamovist din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER