Chipciu e sigur: „Tot noi luăm titlul!”

*Alexandru Chipciu afirmă că la Steaua s-a format o adevărată familie și că echipa sa va domina Liga I și în acest sezon

*Chipciu nu s-a putut bucura pe deplin pentru titlul câștigat anul acesta

* Accidentarea gravă suferită în meciul cu Dinamo l-a făcut să privească festivitatea de decernare a medaliilor de pe un scaun aflat în fața podiumului de premiere  

Alex, cum decurge recuperarea?
Merge foarte bine, a fost mai greu la început, dar m-am obișnuit. Nu pot să lucrez încă cu piciorul cum mi-aș dori, am acest ghips de o lună, pe 26 s-a împlinit o lună, și trebuie să-l mai țin încă o lună și jumătate… Zilele trecute chiar mă gândeam ce bine mă descurc cu stângul, parcă nici nu mai am nevoie de piciorul drept (glumește).

Te-a doborât această accidentare?
Nu, nicidecum! Păi, la început, am fost la spital și mi-au spus că am o simplă entorsă… Toată lumea credea că Vlad Chiricheș o să stea pe bară mult mai mult decât mine. Apoi, următoarea zi, am făcut o tomografie și mi s-a spus că osul e fisurat în patru părți, și uite-așa am ajuns cu șase șuruburi.  Mă așteptam să intru în depresie, însă familia a fost alături de mine, prietena la fel, colegii de la Steaua… Chiar ieri am vorbit cu Tănase și Pârvulescu, însă miercuri mă întorc acasă!

„Mă însor și îl pun naș pe Rusescu”

Cum te-ai simțit când echipa a celebrat titlul cu numărul 24, iar tu nu ai fost prezent?
A fost cam ciudat, trebuie să recunosc. Am ajuns acasă, am dat drumul la televizor și am văzut sărbătoarea în direct din Piața Constituției… M-am bucurat pentru echipă, pentru suporteri, pentru toată lumea. Dar lasă că la anul vom lua din nou titlul și mă voi putea bucura și eu alături de echipă. La Steaua s-a format o familie, iar asta mă bucură. În august, prietena mea va naște și ne-am gândit să-l punem naș pe Raul Rusescu, este mai familist. Recunosc, m-am gândit și la Tănase, dar el e mai mereu singur (râde).

Ai urmărit în reluare, la televizor, accidentarea ta?
Da, normal! Chiar dacă s-a vorbit că am fost lovit de Tănase, nu este așa. Tase doar m-a șters cu degetele, Rus m-a accidentat. Am simțit când am pus piciorul în pământ că e ceva grav. Nu am nimic cu Laurențiu Rus, nu a vrut să se întâmple așa ceva. Mi-a transmis cineva că m-a sunat să își ceară scuze, dar eu nu răspund dacă nu cunosc numărul. Chiar îi transmit că nu sunt supărat pe el.

„Aș intra și acum pe teren!”

În cât timp crezi că vei reveni pe gazon?
Pentru o astfel de accidentare se stă între patru și șase luni, mai devreme nu se poate, pentru că nu se reface osul. Bine, dacă ar fi după mine, aș intra și acum pe teren, nu mă interesează! Însă îmi respect cât de mult pot programul, muncesc trei ore dimineață și încă două ore și jumătate la prânz, tocmai pentru a reveni cât mai curând posibil.

Te mai gândești la un transfer în străinătate?
(râde) Acum nu mă mai poate cumpăra nimeni cu piciorul în ghips! Mie îmi place în Anglia, orice fotbalist și-ar dori să evolueze în Premier League. Cred că e peste campionatul din Spania sau cel din Italia ori Germania. Însă și la Steaua am trăit un vis frumos, am luat campionatul. Sunt destul de puternic să revin, deși la operație am fost mielușel.

„Îmi place mult de tot Bucureștiul”

Îți mai aduci aminte cum ai început fotbalul? Credeai că vei ajunge la nivelul ăsta?
Normal, de ce nu? Am început la Brăila, apoi a apărut un anunț în ziar că se organizează un trial la Pitești. După care a urmat perioada FC Brașov, iar acum la Steaua. Când evoluam la Brașov, spuneam că acolo vreau să rămân, să îmi cumpăr casă, însă acum îmi place Bucureștiul mult de tot…

Steaua o va întâlni pe Vardar Skopje, ce spui?
E o echipă puternică, cu jucători la naționala Macedoniei. Ce pot să spun despre ei? Sper să trecem mai departe. Nu știu dacă am avut noroc, puteam întâlni echipe și mai dificile…