Duminică am asistat la un derby de tradiție al fotbalului românesc, Rapid – FCSB. Am urmărit un meci aspru, de multe ori peste limitele regulamentelor, un meci în care, din păcate, brigada de arbitri nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor.
În arbitraj există noțiunea de “management” al jocului, care înseamnă modul în care un arbitru abordează fiecare meci în parte.
Pentru un asemenea derby este nevoie de o implicare suplimentară, de decizii clare și ferme încă de la început. Urmărind primele 20 de minute, în care am avut multe faulturi nesanctionate corespunzător și în care arbitrul a ratat unele momente pentru a transmite mesajul de control jucătorilor, puteam foarte ușor să anticipez că vom avea un meci cu eliminări, în care jocul este scapăt de sub control. Două faze merită o analizăsuplimentară:
Fapte: În minutul 69, jucătorul Mamut de la FCSB este surprins în ofsaid de brigada de arbitri. Acesta realizând că poate fi oprit din acțiune, își întrerupe alergarea, lucru care permite coechipierului său Șerban, venit din poziție regulamentară, să centreze și apoi lui Cordea să înscrie în poarta goala. De menționat că arbitrul fluierase anterior înscrierii golului.
Analiză: Legile jocului spun că un jucător trebuie sancționat atunci când se afla într-o poziție de ofsaid dacă joacă mingea, lucru care nu s-a întâmplat,sau dacă atacă un adversar în lupta pentru minge.
Cum în jurul lui Mamut atunci când alerga către balon nu se afla nici un adversar, nu se poate aplica nici a doua situație. Arbitrul asistent în acest caz s-a grăbit și a ridicat steagul înainte că poziția de ofsaid să devină sancționabilă. Un arbitru cu experiență ar fi corectat greșeala colegului său. Regulamentul permite arbitrului, atunci când realizează că o greșeală s-a produs, să facă semn asistentului și să lase faza să continue.
Aceasta ar fi fost decizia corectă în acest caz. Dacă arbitrul ar fi făcut semn că jocul poate continua și nu ar fi fluierat validând astfel o decizie greșită nu știm exact cum ar fi continuat faza, dar sunt șanse mari ca un gol să se fi înscris.
Unii arbitri se tem să treacă peste colegii lor din brigadă, mai ales când la margine se află un asistent experimentat și cu personalitate cum a fost cazul aici.
Decizia corectă ar fost să lase jocul să continue.
Fapte: În urma unei lovituri de la colțul terenului executată de cei de la FCSB, Cristea se apleacă pentru a juca mingea cu capul și este lovit cu crampoanele în cap de către Albu. Arbitrul lasă jocul să continue și putem deduce din gestica pe care o face ulterior că nu a luat nici o decizie deoarece jucătorul a lăsat capul în jos.
Analiza: Trebuie clarificat un aspect care generează confuzie în rândul suporterilor și chiar al arbitrilor: jucătorul se apleacă jucând mingea cu capul la o distanță mică de pământ.
Legile jocului nu interzic, nu limitează, nu menționează nicăieri vreo limită referitor la acest aspect. Este dreptul oricărui jucător de a juca cu piciorul, capul, spatele, umărul de la ce distanță dorește de sol și îi este permis să se aplece cât vrea pentru a juca.
Simplul fapt că un fotbalist se lasă în jos atacând mingea cu capul nu este o greșeală. Ceea ce este stipulat totuși în legile jocului: jocul periculos reprezintă orice acțiune a unui jucător care în timp ce încearcă să joace mingea riscă să accidenteze pe cineva, inclusiv pe el însuși.
Cristea în această fază nu se apleacă să joace mingea către adversarul său direct, nu lasă capul în jos către piciorul adversarului, punandu-se astfel singur într-o situație periculoasă. El joacă mingea într-un mod corect, permis de regulament, chiar în drectia opusă adversarului și după ce o lovește este atins cu crampoanele în cap de către fundașul rapidist.
Decizia corectă ar fi fost lovitură de la 11m.
Fapte: în minututul 22, după o degajare a apărării arădene, doi jucători sar la cap pentru a juca mingea. Bancu cade la pământ, iar arbitrul acordă lovitură liberă și cartonaș galben lui Roger Figueria de la UTA.
Analiza: Lovitura cu cotul este de mult timp o problemă pentru jocul de fotbal. În primul rând pentru că,fiind vorba de un atac în zona feței, acesta pune în pericol integritatea fizică a adversarului și poate avea consecințe grave și în al doilea rând pentru că este destul de greu de depistat de către arbitri.
Pentru a ajuta în identificarea și sancționarea corectă a acestui gen de atac, UEFA a venit cu o serie de instrucțiuni. Astfel, arbitrul trebuie să identifice în ce categorie se încadrează modul de folosire a brațului:
– Atunci când este folosit ca o unealtă pentru a bloca adversarul, pentru a îl împiedica să joace mingea sau pentru a îl îndepărta, fără a se folosi o forță excesivă și fără a provoca accidentări, sancțiunea recomandată este cartonaș galben.
– Atunci când este folosit ca o armă, direct asupra feței adversarului, lovindu-l și provocandu-i o accidentare, atunci sancțiunea recomandată este cartonaș roșu.
În situația dată, jucătorul de la Arad își lovește adversarul direct cu cotul în gură provocandu-i o sângerare și chiar așa cum am văzut uterior leziuni ale danturii, decizia corectă ar fi fost eliminare, cartonaș roșu. Arbitrul are timp suficient să analizeze situația, să ceară informațîi suplimentare de la colegi în cazul în care nu are toate elementele și văzând consecințele atacului, să revină asupra deciziei de a acorda cartonașul galben.
Una dintre atribuțiile arbitrului este de a proteja jucătorii de acest gen de atacuri periculoase. Prin sancționarea lor drastică se transmite un mesaj către toți ceilalți jucători, atât din meciul respectiv, cât și din alte meciuri viitoare.
Comisia Centrală a luat decizia de a delega la cel mai important meci al începutului de campionat un arbitru tânăr, lipsit de experiență. Este relevantă experiență atunci când vine vorba de meciuri tensionate? Un studiu făcut de o universitate din Barcelona a intervievat 134 de arbitri din campionatele din Spania.
Studiul concluzionează că un arbitru cu cât este mai tânăr si mai lipsit de experiență, cu atât este mai mare probabilitatea să se lase intimidat de presiunea meciului și să simtă un nivel de stres mai mare decât un arbitru mai experimentat. Asocierea negativa dintre experiență și nivelul de stres a fost explicat prin faptul că arbitri mai în vârstă, cu mai multe meciuri dificile arbitrate, au mai multe resurse pentru a gestiona situațiile tensionate.
Cum Ovidiu Hațegan nu a mai arbitrat nici un meci de 3 etape, Istvan Kovacs a fost delegat la Dinamo – Mioveni avându-l rezervă pe Horațiu Feșnic, practic vârfurile arbitrajului românesc, ne regăsim în situația în care Marian Barbu a fost ales pentru primul derby din această ediție de campionat. Acest lucru pornește din faptul că, pentru Comisia Centrală, campionatul intern nu este prioritatea numărul 1, așa cum ar trebui să fie, ci prestațiile arbitrilor în cupele europene.
Să nu se înțeleagă că sugerez că acestea să fie neglijate, dar toți cei implicați în arbitrajul românesc trebuie să înțeleagă că Liga 1 trebuie să fie pe primul loc. Până când acest lucru nu se vă întâmpla, ne vom tot mira de unele anomalii în delegările interne.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER