Sumă fictivă de investiții Dacă proprietarul RIN Grand Hotel a subliniat că „Efortul a fost unul enorm si a insemnat o investitie de peste 14 milioane de euro„, Nicolae Badea a comentat această informație ca fiind „foarte puțin credibilă„. Conform acestuia din urmă, o investiție de 14 milioane de euro în perioada martie 2013-martie 2014 este improbabilă prin prisma „transferurilor efectuate de Dinamo în această perioadă, precum și a neonorării angajamentelor de plată asumate la momentul preluării pachetului majoritar față de diverși parteneri ai lui Dinamo„.
Patronul de la Computerland a prezentat cifrele oficiale de la finele anului 2012. Astfel, „totalul datoriilor lui Dinamo se situau în jurul valorii de 15,5 milioane de euro ( din care aproximativ 50% aveau termen de rambursare peste 1 an)„. Împrumuturile acordate de foștii acționari ai formației din „Ștefan cel Mare” s-au ridicat la suma de 7 milioane de euro, conform lui Badea. Mai mult decât atât, pentru a dezminți investiția de 14 milioane de euro, acesta avansează suma de 7,9 milioane de euro ca fiind cumulul de încasări din 2013.
Suma a fost consituită din 1,7 milioane de euro rezultate din creanțele de încasat la finele lui 2012, 2,5 milioane de euro rezultate din vânzarea de jucători, 1,2 milioane de euro derivate din contractele de publicitate și tot 2,5 milioane de euro din drepturile TV.
Invocarea taxei de publicitate și a „deceniului criminal” O altă datorie prezentată de către Ionuț Negoiță în cadrul scrisorii publice se referă la „taxele de publicitate neplătite de club în ultimii cinci ani„. Conform comunicatului emis de Nicolae Badea, acesta a fost doar un „paravan de intrare în insolvență„, întrucât un procent de 3% este aplicat exclusiv contractelor de publicitate. Cu alte cuvinte, clubul Dinamo ar fi trebuit să semneze contracte de publicitate cu valoare de peste 15 milioane de euro în perioada 2008-2012. Fostul acționar a caracterizat această motivație auxiliară ca fiind o „intenție vădită de a genera pierderi creditorilor lui Dinamo„.
Sintagma „deceniu criminal„, scrisă cu majuscule în scrisoarea acționarului majoritar, a fost ironizată de Badea. Acesta a caracterizat acea decadă prin „titluri de campioni, cupe și supercupe ale României, participări în preliminariile Ligii Campionilor și Europa League, inclusiv în grupele Europa League„.
Demersurile lui Ionuț Negoiță din ultimele șase luni și lipsa unei strategii profesioniste Nicolae Badea vorbește despre incapacitatea financiară și managerială a actualului finanțator din „Groapă”. În opinia patronului Computernald, acest aspect este cauza unor factori ce au luat amploare în ultima jumătate de an, precum „disponibilitatea și aducerea în prim-plan, în cadrul fiecărui interviu acordat în ultimele 6 luni, de încercări de cooptare/ vânzare a clubului către un nou partener, începerea executării silite de către unii furnizori și „lovitura de grație” oferită prin introducerea cererii de insolvență„.
Pe lângă această deficiență organizatorică, fostul președinte al lui Dinamo a acuzat și „lipsa de viziune și strategie”, deoarece Ionuț Negoiță a căutat în permanență alte persoane vinovate pentru situația echipei, precum jucători, foști acționari sau parteneri culpabili. Ca exemple elocvente, a fost prezentat modul în care au fost tratate eșecurile din meciurile oficiale și dificultățile financiare, atribuite altor părți terțe.
În încheiere, Nicolae Badea a atașat bilanțul financiar al SC Dinamo 1948 SA la data de 31 decembrie 2012. Actul oficial a fost semnat și de către actualul acționar al lui Dinamo, cel care acum acuză datoriile din trecut, în pofida faptului că, potrivit actului prezentat de Nicolae Badea, și-a iscălit numele pe acest document care atestă datorii cumulate de aproximativ 4 milioane de euro, la finele anului 2012.
Prezentăm mai jos comunicatul integral emis de Nicolae Badea:
„COMUNICAT DE PRESA
Ca urmare a lansarii in presa de catre dl. Negoita a scrisorii deschise legata de cererea de insolventa a Dinamo, in calitate de fost Presedinte al Dinamo, doresc sa aduc in atentia opiniei publice, cateva precizari si clarificari legate de informatiile transmise si menite sa induca in eroare iubitorii de fotlbal, in special cei dinamovisti:
Decizia dlui Negoita de achizitie a pachetului majoritar al clubului a fost fundamentata de catre acesta in cadrul evaluarii si due-diligence-ului efectuat pe parcursul a app. 9 luni asupra elementelor de activ si pasiv ale societatii, elemente cunoscute de altfel si prin prisma functiei de administrator (membru al Consiliului de Administratie) detinute in cadrul societatii (facsimile bilant 2012, aprobat de actionarii Dinamo).
Investitia de 14 milioane EURO in perioada martie 2013-martie 2014 este foarte putin credibila, prin prisma transferurilor efectuate de Dinamo in aceasta perioada, precum si a neonorarii angajamentelor de plata asumate la momentul preluarii pachetului majoritar fata de diversi parteneri ai lui Dinamo. Conform informatiile publice disponibile, la finele anului 2012, totalul datoriilor lui Dinamo se situau in jurul valorii de EURO 15,5 milioane (din care app. 50% aveau termen de rambursare peste 1 an), din care valoarea imprumuturilor acordate de fostii actionari era de cca EURO 7 milioane (imprumuturi tranzactionate catre dl. Negoita la un pret de app 25% din valoarea acestora), imprumuturi contractate de la Banci cca EURO 5 milioane (credit de investitie achizitie Baza Saftica, achizitie apartamente cu destinatia de locuinte pentru jucatori, anticipare drepturi TV), soldul furnizorilor de app. EURO 1,450,000, restul fiind datorii catre bugetul de stat, jucatori si staff-ul administrativ. Totodata, trebuie sa avem in vedere incasarile pentru anul 2013 in valoare de app. EURO 7,9 milioane, rezultate din creantele pe care Dinamo le avea de incasat la finele 2012 de cca EURO 1,7 milioane, incasarile rezultate din vanzarea jucatorilor de EURO 2,5 milioane, drepturi TV de cca EURO 2,5 milioane, contracte de pubilicitate app. EURO 1,2 milioane.
Taxa de publicitate, invocata ca paravan al deciziei de intrare in insolventa, reflecta un calcul dorit eronat prin simplul fapt ca procentul de 3% se aplica exclusiv asupra contractelor de publicitate, de unde rezulta faptul ca doar valoarea contractelor de publicitate incheiate de Dinamo in perioada 2008-2012 ar fi trebuit sa fie de app. EURO 15 milioane. Ori, in contextul financiar prezentat mai sus si aferent anului 2012 si in baza unei comparatii cu finalul anului 2013, se poate observa cu usurinta ca nu exista temei pentru declararea unei stari de insolvente, decat in conditiile unor intentii vadite de a genera pierderi creditorilor lui Dinamo.
„Deceniul criminal” invocat de dl Negoita a insemnat pentru istoria Dinamo titluri de campioni, cupe si supercupe ale Romaniei, participari in preliminariile Ligii Campionilor si Europa League, inclusiv in grupele Europa League. Ori, in conditiile jafului invocat, clubul nu ar fi putut realize performantele sportive mentionate.
Din pacate, grandomania, dar mai ales planul secret si esuat al dlui Negoita de realizare a unei investitii imobiliare de mare anvergura intr-o zona central a Bucurestiului, l-au impins pe acesta sa incerce lumina reflectoarelor si primele pagini ale ziarelor in ipostaze de investitor, om de afaceri dornic sa continue traditia lui Dinamo de obtinere a performantei sportive, un fapt devenit obisnuinta pentru iubitorii culorilor alb-rosii in „deceniul criminal” invocat.
Disponibilitatea si aducerea in prim plan, in cadrul fiecarui interviu acordat in ultimele 6 luni, de incercari de cooptare/vanzare a clubului catre un nou partener, inceperea executarii silite de catre unii furnizori si „lovitura de gratie” oferita prin introducerea cererii de insolventa, nu fac altceva decat sa confirme cele de mai sus si totodata sa ne indrepte atentia catre o incapacitate financiara si manageriala in tratarea cu responsabilitate, seriozitate si corectitudine a activitatii unui club de fotbal.
Esecurile aparute in ultimul an de activitate al lui Dinamo, gen pierderea unor meciuri oficiale, dificultatile financiare „rostite” a fi regasite cu titlu de noutati dupa luna martie 2013, precum si aceasta permanenta cautare de a identifica alti vinovati (jucatori, fosti actionari, parteneri culpabili) nu fac altceva decat sa evidentieze o lipsa de viziune si strategie in afaceri, de simt practic de analiza si evaluare a situatiilor aparute, dar mai ales o lipsa de comunicare.
In final, imi exprim regretul fata de modalitatea prin care noul actionar intelege sa continue proiectul Dinamo (NEW DINAMO). Totodata, las posibilitatea iubitorilor de fotbal, si in special, suporterilor dinamovisti, sa evalueze si sa analizeze cele comunicate de dl. Negoita in cadrul scrisorii deschise si inchei printr-un vechi proverb din literatura romana „Cine se scuza se acuza”.
Nicolae Badea”
articol scris de Cătălin Rusu
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER