EXCLUSIV | Legea Sponsorizării, la un pas de a ajunge în Parlament! Ce șanse sunt ca bugetul întregului sport să „sară” de la 400-500 de milioane de euro la peste 2,2 miliarde de euro? Propunerile fiscale pentru revoluția Sportului în România

Redactor:
Marius Hutu
  • Publicat:
  • Actualizat:
EXCLUSIV | Legea Sponsorizării, la un pas de a ajunge în Parlament! Ce șanse sunt ca bugetul întregului sport să „sară

Un grup de parlamentari printre care se regăsește și președintele Federației Române de Box, Vasile Câtea, susținut și de Comitetul Olimpic și Sport Român, negociază în aceste zile cu reprezentanții Ministerului de Finanțe forma finală a Legii Sponsorizării, înaintea ca aceasta să fie trimisă în Parlament pentru a fi dezbătută. Conform unor date statistice, sportul românesc ar putea beneficia azi de peste 2,28 de miliarde de euro din sponsorizări, dar pentru că legea este neatractivă pentru agenții economici, suma totată intrată în sport dacă ajunge la 50 de milioane de euro.

„Lucrăm la forma finală a Legii Sponsorizării cu cei de la Minsterul de Finanțe, astfel încât să-i dăm o formă de comun acord, pentru a fi apoi agreată în Parlament”, ne-a declarat Constantin Căliman, fostul director general al CSM București, aflat în grupul de lucru pentru inițierea Legii Sponsorizării.

În expunerea de motive pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal al României, „modificarea legislativă vizează crearea unui cadru legislativ mai atractiv pentru agenții economici, având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mișcarea sportivă din România. Deși de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, motivul fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depășește de cele mai multe ori pragul secundar de 5/1000 din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă deloc problema inițială .

De asemenea, prin OUG 25/2018 s-au adus modificări Codului Fiscal în ceea ce privește sponsorizarea de către microintreprinderi, dar de acest lucru beneficiază entitățile nonprofit și unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, nu însă și sportul: „Micointreprinderile reprezintă aproximativ 60% din societățile comerciale active din România. Pe ansamblu, cifra de afaceri este una foarte mare. Excluderea structurilor sportive de la dreptul de a beneficia de sponsorizare de la microintreprinderi nu numai că încalcă principiul egalității de șanse, dar aduce un mare prejudiciu sportului românesc, creând și un precedent periculos”.

Pentru a se încuraja activitatea de sponsorizare, grupul de inițiativă a adus ca argumente următoarele aspecte:

  • PIB-ul național crește de la an la an. Cifra de afaceri ale tuturor actanților din economie crește implicit.
  • Deși impozitul pe profit și baza impozabilă pe cifra de afaceri au crescut de la an, legea sponsorizarii este tot nefuncțională.
  • Fondurile publice constituie în continuare un procent periculos de majoritar în finanțarea sportului românesc. Administrațiile publice cheltuiesc sume importante cu resursa umană de pe organigrama administrativă (de multe ori o resursă umană fără o specializare în domeniul sportului) și pentru funcționare, dar rezultatele în plan sportiv sunt nesatisfăcătoare. Sistemul privat nu reprezintă o alternativă viabilă, neexistand pârghii pentru dezvoltare.
  • Arenele sportive sunt într-o proporție covărșitoare goale. Lipsa spectatorilor denotă două aspecte foarte importante și periculoase: pe de o parte avem o calitate slabă a spectacolului sportiv; pe de altă parte s-a constatat o lipsă a infrastructurii moderne care să atragă publicul spectator la competiții sportive de calitate. Cel mai bun exemplu este orașul Cluj, cu noua sală polivalentă și stadionul Cluj Arena. Infrastructura sportivă modernă aduce mai mulți spectatori la evenimentele sportive, dar în același timp pune orașul din punct de vedere turistic într-o lumina nouă, prin organizarea de evenimente internaționale sportive și culturale.
  • Industria sportului în țară este nefuncțională. Numărul mic de practicanți a activităților sportive limitează posibilitatea descoperii de talente. Acest fenomen conduce la imposibilitatea aplicării criteriilor specifice de selecție pe ramură de sport la vârste optime. Calitatea slabă a spectacolului sportiv și lipsa infrastructurii moderne constituie cele mai mari impedimente în dezvoltarea marketingului sportiv și obținerea de sume financiare consistente din drepturile de televiziune. De asemenea, cercul vicios în care se complace sportul românesc este completat de lipsa a două importante componente dintr-un sistem funcțional performant: interesul agenților economici de a investi sume consistente în campaniile de publicitate din sport; prezența pe piață a unui număr cât mai mare de companii producătoare de echipament sportiv, materiale didactice și materiale promoționale specifice sportului.

„Concluzia principală este că, în contextul actual economic, companiile multinaționale și societățile comerciale (indiferent de forma de organizare) tind să declare un profit cât mai mic sau chiar spre zero. Sistemul legislativ nu a creat nici o pârghie de stimulare a sponsorizării, sponsorizarea într-un procent din impozitul pe profit coroborat cu o limită procentuală din cifra de afaceri este total nefuncțională și neatractivă. De asemenea, soluția ca microintreprinderile să sponsorizeze doar entitățile acreditate de pe lista MMJS care furnizează servicii sociale este una greșită”, se specifică în expunerea de motive.

După cifrele Institutul Național de Statistică, în 2017 au existat următoarele date:

  • societăți comerciale active 789.000;
  • Cifra afaceri 285 miliarde euro;
  • Profit net declarat și înregistrat 11.4 miliarde euro (4%);
  • Cifra posibilă pentru a fi utilizată ca sponsorizare 2.28 miliarde euro!
  • Buget publicitate 450 milioane euro;

În același an, bugetul total din sportul romînesc a fost de aproximativ 350 milioane euro, din care peste 90% au fost bani publici: MTS 81 mil euro, MEN 21 mil euro, MAI 11 mil euro, MAPN 20 mil euro, autorități publice locale aproximativ 170 mil euro. Diferența de aprox. 50 mil. euro până la valoarea de 350 mil euro au reprezentat sume financiare ale investitorilor privași și un procent foarte mic sume obținute din sponsorizare/publicitate pentru structuri sportive.

„Impactul bugetar negativ, reprezintă o problemă falsă. Banii care se presupune că nu ar mai ajunge la bugetul de stat, ar ajunge într-un domeniu muribund care s-ar dezvolta în timp, în care se pot crea aproximativ 100.000 de locuri de muncă, s-ar întoarce la bugetul de stat sub formă de taxe și contribuții percepute la valorile financiare ale CAS -urilor și CIM-urilor, sub formă de TVA colectat din plata serviciilor de cazare, masă, transport, achiziții de echipament sportiv, asigurări, servicii medicale și alte servicii. Surpriza placută va fi atunci când vom avea o industrie a sportului dezvoltată, care va contribui cu un procent însemnat la dezvoltarea PIB ului (ex. Germania are 17% din PIB din industria sportului). Luând ca exemplu de bună practică sistemul de sponsorizare din USA, care are nici mai mult, nici mai puțin decât 29 de forme ale legii sponsorizării, se impune găsirea unei soluții”, se mai specifică în expunerea de motive.

Grupul de inițiativă vine și cu următoarele propuneri pentru modificarea legislației:

  • Ministerul Tineretului și Sportului să definească prin HG (conform planului de guvernare) un număr de 15 ramuri sportive de interes național, care să beneficieze de următoarea facilitate stabilită prin modificare a Codului Fiscal:
  • Structurile sportive care au CIS și activează în ramurile sportive de interes național stabilite prin HG, care fac dovada afilierii la federațiile sportive naționale cu activitate în ramura de sport respectivă, pot beneficia de o sponsorizare în limita unui procent de 30% din impozitul pe profit, fără limită din cifra de afaceri (cheltuială deductibila pentru societăți comerciale plătitoare de impozit pe profit), respectiv a unui procent de 30% din impozitul pe cifra de afaceri (cheltuială deductibila pentru microintreprinderi). Actul de sponsorizare este obligatoriu pentru societățile comerciale din mai multe domenii de activitate.
  • Ministerul Finanțelor Publice va lua măsurile necesare pentru colectarea unei taxe pentru sport școlar și universitar în valoare de 200 euro/an fiscal, care va fi achitată trimestrial într-un cuantum de 50 euro/trimestru la cursul valutar din ziua efectuării plății. Taxa pentru sport școlar și universitar va fi colectata trimestrial.

„Prin aceste măsuri, mișcarea sportivă din România își va majora consistent bugetul dedicat programului competițional astfel încât nu vom mai putea vorbi de subfinanțare, țintele fiind:

–           Dezvoltarea sportului școlar și universitar ca bază a piramidei sportului românesc;

–           Îmbunătățirea stării generale de sănătate a națiunii;

–           Crearea unui număr de aproximativ 100.000 locuri de muncă în cadrul Asociațiilor Sportive Școlare și Asociațiile Sportive Universitare;

–           Mărirea numărului de sportivi legitimați de la 200.000 la 4.5 milioane în maxim 4 ani ( ținta/masa critică: 3.3 milioane elevi, 500.000 studenți, aproximativ 1.5 milioane de tineri cu vârstă între 18-35 ani);

–           Dezvoltarea industriei sportului (productie și comerț cu echipament sportiv, asigurări, servicii hoteliere, transport, service medicale, marketing și publicitate, ticketing, drepturi TV, altele);

–           Dezvoltarea mediului privat în sport și transferul în timp (8-12 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii structurilor sportive din mediul privat”, concluzionează grupul de inițiativă.

 

Știri despre
Pe aceeași temă
Vedeta, ruptă de beată! A băut pe plajă până s-a făcut praf! Şi-a dat jos şi hainele şi...Imagini de necrezut
Vedeta, ruptă de beată! A băut pe plajă până s-a făcut praf! Şi-a dat jos şi hainele şi...Imagini de necrezut
Canalul Siret-Bărăgan putea iriga 10% din agricultura României. Cât de realist este noul plan al lui Petre Daea
Canalul Siret-Bărăgan putea iriga 10% din agricultura României. Cât de realist este noul plan al lui Petre Daea
Condimentează-ţi viaţa sexuală! Şase sfaturi eficiente pentru a-ţi recâştiga încrederea sexuală
Condimentează-ţi viaţa sexuală! Şase sfaturi eficiente pentru a-ţi recâştiga încrederea sexuală
„Arăți cu 10 ani mai tânăr lângă ea”. Cine e modelul de 21 de ani cu care s-a pozat Jose Mourinho
„Arăți cu 10 ani mai tânăr lângă ea”. Cine e modelul de 21 de ani cu care s-a pozat Jose…
COD RUTIER 2022. Cea mai frecventă greşeală pe care o fac şoferii în vacanţă!
COD RUTIER 2022. Cea mai frecventă greşeală pe care o fac şoferii în vacanţă!
7 invenții mai puțin cunoscute care au SCHIMBAT lumea PENTRU TOTDEAUNA!
7 invenții mai puțin cunoscute care au SCHIMBAT lumea PENTRU TOTDEAUNA!
Imagini INCENDIARE de pe litoral! S-au iubit pe plajă, fără nicio jenă!
Imagini INCENDIARE de pe litoral! S-au iubit pe plajă, fără nicio jenă!
S-a dat ORDIN DE RETRAGERE pentru ruși! Vestea serii pentru toată Europa
S-a dat ORDIN DE RETRAGERE pentru ruși! Vestea serii pentru toată Europa
A crezut că nu vede bine! Câți lei a dat acest turist american pe un tuns, într-o frizerie din Oradea
A crezut că nu vede bine! Câți lei a dat acest turist american pe un tuns, într-o frizerie din Oradea
20 de semne de ciroză. Ce indicii îți dă corpul când ai ficatul distrus. Ficatul gras e stadiul 1 al cirozei
20 de semne de ciroză. Ce indicii îți dă corpul când ai ficatul distrus. Ficatul gras e stadiul 1 al…
Când și-a verificat telefonul, soția, mai tânără cu 8 ani, a încremenit. E motiv de divorț!
Când și-a verificat telefonul, soția, mai tânără cu 8 ani, a încremenit. E motiv de divorț!
Un implant ocular revoluţionar din colagen de porc a redat vederea la 14 nevăzători
Un implant ocular revoluţionar din colagen de porc a redat vederea la 14 nevăzători
BANCUL ZILEI: Un tip și-o tipă în lift. El îi atinge bustul voluptos: “Doamnă, dacă și inima este…”
BANCUL ZILEI: Un tip și-o tipă în lift. El îi atinge bustul voluptos: “Doamnă, dacă și inima este…”
Cine au fost cu adevărat dacii şi de ce îi considerăm strămoşii noştri | SPECIAL
Cine au fost cu adevărat dacii şi de ce îi considerăm strămoşii noştri | SPECIAL
Topul vedetelor care poluează cel mai mult planeta. Surpriza de pe primul loc
Topul vedetelor care poluează cel mai mult planeta. Surpriza de pe primul loc
Loredana Groza s-a pozat fără chiloți și a ”scăpat” imaginea pe internet!
Loredana Groza s-a pozat fără chiloți și a ”scăpat” imaginea pe internet!
Duster 4×4, la un preț surprinzător. Cel mai accesibil SUV de pe piață
Duster 4×4, la un preț surprinzător. Cel mai accesibil SUV de pe piață
FOTO. Loredana Groza, apariție de infarct pe plajă. Diva, într-un costum de baie minuscul
FOTO. Loredana Groza, apariție de infarct pe plajă. Diva, într-un costum de baie minuscul
FOTO. Maria Constantin a ridicat gradele în termometre la plajă. Și-a etalat atuurile fizice la mare!
FOTO. Maria Constantin a ridicat gradele în termometre la plajă. Și-a etalat atuurile fizice la mare!