FC Argeș a retrogradat în Liga 2 după trei sezoane petrecute în Superligă cu rezultate demne de un adevărat roller-coaster. Piteștenii au cedat în „dubla” de la barajul de promovare/retrogradare în fața celor de la Dinamo București, chiar dacă au câștigat meciul de la Mioveni cu 4-2, și revin la „matineu”. „Vulturii” sunt a cincea formație din prima ligă și a treia consecutivă care termină în play-off într-un sezon și, în stagiunea imediat următoare, retrogradează fie direct, fie la baraj, de când există acest sistem competițional (2015/2016). ProSport vă prezintă, în această analiză, celelalte formații clasate în primele 6 cele mai bune din țară și, la distanță de doar un sezon, izbite de trecerea în eșalonul inferior, precum și parcursul acestora de după. Lista conține, cu excepția formației din Trivale, echipe dispărute astăzi dar care ieri cucereau trofee și evoluau în Europa.
Sistemul competițional actual, cu play-off și play-out, datează din sezonul 2015-2016, când, în prima ligă evoluau 14 formații. Ulterior, pandemia din 2020 a obligat Federația să mărească numărul de echipe la 16.
Din acel moment și până astăzi, au existat cinci cazuri, cu FC Argeș, de echipe care, într-o stagiune au terminat în play-off și, în sezonul imediat următor, au retrogradat.
Mai mult, dintre acestea, momentan, doar piteștenii mai există. Restul, fie au dispărut, fie joacă, sub diverse forme, pe la Liga 4. Practic, acest trend merge pe linia fostelor campioane care, ulterior, au dispărut sau au luat-o de la zero, de la județ.
Demne de menționat sunt Unirea Urziceni, astăzi doar o amintire a fotbalului românesc de acum 15 ani și a victoriilor răsunătoare cu FC Sevilla sau Rangers, Astra Giurgiu, despre care voi scrie mai jos, dar și Oțelul Galați.
Formația din sudul Moldovei, în schimb, reprezintă un exemplu pozitiv. „Oțelarii”, cu meciuri pe „Old Trafford” sau „Da Luz”, au dispărut complet, la câțiva ani după titlul din 2011, dar, în timp, cu multă muncă, răbdare și un drum repornit tocmai de la Liga 4, au ajuns înapoi în Superligă.
Primele două exemple sunt Pandurii Târgu Jiu și ASA Târgu Mureș. Dacă în sezonul 2015-2016 mergeau, la braț, în play-off și încheiau campionatul pe 3, respectiv 6, în stagiunea următoare, 2016-2017, ambele retrogradau de pe pozițiile 13 și 14.
Din păcate, timpul n-a iertat niciuna dintre cele două formații. Gorjenii încheiau stagiunea 2012-2013 cu medaliile de argint, la mare distanță de FCSB și, pentru sezonul 2013-2014, după meciuri memorabile cu Levadia Tallinn, Hapoel Tel Aviv și Braga, ajungeau în grupele Europa League.
Performanța a continuat, drept dovadă fiind locul 3 de la capătul stagiunii 2015-2016. Totuși, imediat după, anul 2017 a consființit retrogradarea în eșalonul secund. În sezoanele următoare, macinat de probleme financiare și de fotbalul la Liga 2 și Liga 3, clubul a fost trimis, de către Tribunalul Gorj, în faliment, pe 18 octombrie 2022.
În cealaltă tabără, cu o istorie precedată de formația la care evoluau, printre alții, Laszlo Boloni sau Iuliu Hajnal, și care termina, în 1975, pe locul secund în Divizia A, ASA Târgu Mureș a reprezentat o echipă frumoasă, dar „prea scurtă”.
Refondați în 2008 și promovați înapoi în „A” în 2014, mureșenii surprindeau și încheiau pe locul 2 în prima divizie, din poziția de nou-promovată. Despre acel titlu ratat, cu o înfrângere în fața Oțelului în ultima etapă s-au scris multe, nu mai are rost să reiau.
Ce a urmat pentru transilvăneni? O „dublă” cu Saint-Etienne în turul III al UEFA Europa League, din postura de vicecampioană a României, o Supercupă câștigată în fața FCSB-ului și un loc 6 la capătul stagiunii 2015-2016.
2016-2017, însă, a găsit formația din Mureș, la final, pe ultimul loc, cu doar 14 puncte în play-out. Au urmat, consecutiv, retrogradări în Liga 2 și, mai apoi, Liga 3.
În prezent, există, la Liga 4 Mureș, o formație cu numele AFC ASA Târgu Mureș, care a încheiat pe 2 campionatul județean.
Astra Giurgiu, cu siguranță, poate reprezenta oricând o piesă de teatru de genul dramă demnă de Grecia Antică. Campioană națională în 2016, cu încă trei trofee în palmares (o Cupă a României și două Supercupe), dispărută astăzi după ce, în primele meciuri ale sezonului 2022-2023 nu era capabilă să alinieze un prim 11 cu… 11 jucători pe teren.
Situația Astrei, atât sportivă, cât și financiară, a început să devină din ce în ce mai grea după arestarea lui Ioan Niculae, patronul formației mutate din Ploiești. Chiar dacă în trecut, giurgiuvenii obțineau victorii cu West Ham, Olympique Lyon și se calificau în primăvara europeană dintr-o grupă cu AS Roma, Austria Viena și Viktoria Plzen, astăzi, aceste meciuri rămân doar o amintire.
Totuși, nimeni nu anticipa o așa decădere rapidă. După două stagiuni consecutive (2018-2019 și 2019-2020) în care formația din județul Giurgiu încheia campionatul în play-off, al treilea an, 2020-2021, a adus retrogradarea. Oarecum ilogic, deși echipa juca în play-out.
Practic, în ultima etapă a acelui sezon, prin jocul rezultatelor, echipa antrenată, la momentul respectiv, de Eugen Neagoe, pica în Liga 2, însă, în schimb, juca finala Cupei României, la Ploiești, cu Universitatea Craiova.
Mai mult, împingea meciul în prelungiri, unde a și condus, însă ceda, la limită, 3-2. Chiar și așa, sezonul la Liga 2 părea doar un „sejur”.
Totuși, realitatea a fost diferită. Fără bani sau prea mulți jucători, cu -20 de puncte la start, fosta campioană încheia 2021-2022 cu -1 în clasament și o retrogradare în Liga 3.
Chinul a fost curmat după câteva etape în al treilea eșalon. Până atunci, însă, pentru a face act de prezență, conducătorii echipei trimiteau în teren juniori, nici măcar 11, iar rezultatele erau catastrofale. Aproape meci de meci, Astra încasa peste 10 goluri. Drept mărturie stau rezultatele cu CS Dinamo (înfrângere 13-0) sau Arsenal Tunari (19-0).
Mai mult, au existat meciuri în care giurgiuvenii părăseau terenul din cauza faptului că nu mai aveau jucători ca să continue. Un exemplu este partida din Cupa României, cu Popești-Leordeni. În minutul 19, tabela indica 5-0 pentru ilfoveni, după ce Astra intrase pe teren cu doar 8 fotbaliști.
În minutul 25, doi dintre aceștia s-au „accidentat”, iar arbitrul a încheiat partida, întrucât, conform regulamentului, un meci nu se poate disputa dacă una dintre echipe are mai puțin de șapte jucători pe teren.
Academica Clinceni, echipă formată în 2013, cu diverse denumiri în scurta existență, este penultimul nume pe această listă. În 2020-2021, cu Ilie Poenaru la timonă, formația din Ilfov era surpriza plăcută a primei ligi și încheia sezonul departe de grijile retrogradării, pe locul 5. Trebuie menționat că, dintre cele 4 formații, este singura care nu a cucerit vreun trofeu sau care nu a jucat în Europa.
Nimeni, însă, nu avea să anticipeze ce va urma. „Academicienii”, cu grave probleme financiare, au terminat stagiunea 2021-2022 pe locul 15 și au retrogradat în Liga 2.
De menționat că, de-a lungul a 39 de meciuri (30 în sezonul regular, 9 în play-out), Academica a obținut doar 3 victorii și a încheiat cu -43 în clasament, fiind depunctată de Federația Română de Fotbal.
Mai mult, deși aveau dreptul să evolueze în eșalonul secund, conducerea clubului a desființat echipa. În acest moment, la nivel de Liga 4 Ilfov există LPS HD Clinceni, formație care, probabil, are ca scop revenirea comunei de lângă București în primul eșalon, fără, însă, vechiile datorii acumulate la Academica.
Chiar dacă ilfovenii au retrogradat în Liga 2, dar nu s-a înscris în campionat, oamenii din comună au avut șansa, în acest sezon, să vadă meciuri de ligă secundă. Dinamo, Metaloglobus București, Progresul Spartac sau Unirea Constanța și-au disputat anumite partide aici, de-a lungul stagiunii.
FC Argeș a trecut printr-un faliment și un restart. Echipa a bătătorit drumurile diviziilor inferioare, de la Liga 4 Argeș până în Superligă. Drumul a fost lung, anevoios, dar, într-un final, echipa a ajuns acolo.
După un prim sezon de la revenire (2020-2021), în care piteștenii s-au salvat de la retrogradare pe final de play-out, stagiunea 2021-2022 a însemnat calificarea, în premieră, în play-off. Din păcate, însă, pentru suporteri, duelurile cu CFR Cluj, FCSB, Craiova, Farul sau Voluntari au fost prea dure, iar echipa a fost.. carne de tun.
În zece etape de play-off, alb-violeții au obținut un singur succes, 1-0, cu FC Voluntari. În schimb, înfrângeri pe linie, 3:26 golaverajul.
Stagiunea 2022-2023 ar fi trebuit să fie, însă, cea care să dovedească puterea echipei. Cu un buget stabil și fără restanțe financiare, conform oamenilor din conducerea clubului, dar și cu proiectul unui nou stadion în Trivale, 2022-2023 ar fi trebuit să însemne, din nou, o luptă pentru play-off. Realitatea, însă, a fost complet diferită.
Echipa s-a salvat de la retrogradarea directă în ultima etapă a play-out-ului, când, victoria de acasă, 3-0, cu Petrolul Ploiești a fost dublată de semi-eșecul Chindiei de la Târgoviște, cu FC Voluntari, 2-2. La baraj, în schimb, au cedat fără drept de apel în fața „câinilor” lui Ovidiu Burcă după 6-1 pe Arena Națională și o victorie de palmares, 4-2, pe stadionul „Orășenesc” din Mioveni.
Sportiv, FC Argeș este în Liga 2. Că piteștenii vor avea de câștigat la comisii sau nu, iar licența celor de la Dinamo sau a altei „echipe din primul eșalon” va fi retrasă sau nu, rămâne de văzut. Până atunci, formația din Trivale, echipa lui Nicolae Dobrin, clubul cu două titluri naționale în palmares, victorios în fața marelui Real Madrid la Pitești, sportiv, este în „B”, la „matineu”.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER