Cristian Iliescu, partner BDO, este de șapte ani expert financiar la FRF, unde se ocupă de auditul pe partea de licențiere pentru Liga 1. El a vorbit în exclusivitate la Sports Business Academy despre cum se finanțează cluburile de la noi, unde greșesc acestea și de ce ajung multe dintre ele inevitabil la insolvență.
Marea problemă a cluburilor de fotbal din România este aceea că sunt dependente de două surse de finanțare, patronii-împrumutători și autoritățile locale, minimalizând celelalte surse care țin un club în viață în țările dezvoltate: spectatori, sponsori, alte cluburi.
Cristian Iliescu a explicat la SBA cum sunt tratate aceste surse de finanțare de cluburile de la noi:
1. Spectatorii sunt o sursă importantă de venit prin cumpărarea de bilete și abonamente, dar și pentru că reprezintă un target pentru companiile de publicitate sau cele care comercializează produse și servicii, dar și pentru televiziuni.
Iliescu spune că s-a observat o scădere a acestor venituri, pe fondul unei scăderi de atractivitate a fenomenului sportiv și implicit a scăderii numărului de spectatori care vin la stadion.
Cluburile ar trebui să aibă ca principal obiectiv atragerea suporterilor la stadion tocmai datorită dublului rol pe care îl au aceștia: plătitori de bilete și magnet pentru sponsori. La noi, nu prea există noțiunea de fan, cluburile nu sunt interesate să atragă suporterii și fac astfel o mare eroare managerială.
2. Sponsorii sau cei care cumpără publicitate (pe tricou, pe marginea terenului, etc.) au interes să își vândă produsele și serviciile exact categoriei de mai sus. Cu cât sunt fani mai mulți la o competiție sau pe un stadion, cu atât apar și sponsori mai mulți și mai valoroși.
Și aici atractivitatea e în scădere, iar asta se observă cel mai clar la cluburile în insolvență, companiile nedorind sa își asocieze numele cu astfel de entități pline de datorii.
3. Finanțatorii sau acționarii de la noi nu își doresc profit! Nu prea am văzut cluburi profitabile în România. Ei vor mai multă vizibilitate, recunoaștere publică ori au ambiții doar de ei știute.
Aceste surse sunt și ele în scădere, pe fondul problemelor pe care acești finanțatori le au cu companiile lor, de unde finanțează cluburile.
O mare problemă sesizată de experul FRF este și faptul că aceste finanțări se acordau sub forma unor împrumuturi, care de fapt nu sunt venituri, ci o altă povară pentru club. Practic, în loc să își ajute clubul, acești finanțatori îl împovărau cu datorii, pe care încercau apoi să le recupereze, fără să țină cont de reguli, de viitor, de investiții.
Mirajul Ligii Campionilor
Însă nici nu prea mai sunt patroni care să-și permită să împrumute cluburile. „De fapt, aceste împrumuturi erau un cvasicapital, deoarece clubul nu putea să plăteasca acel împrumut. Acum aproximativ cinci ani, exista o fobie: cluburile să se califice în grupele Ligii Campionilor pentru a încasa banii de la UEFA. Patronii împrumutau clubul, cu gândul să își recupereze banii după ce făceau performanță. Puțini au reușit, iar mulți au dispărut din fotbal”, explică Iliescu în exclusivitate pentru Sports Business Aacdemy.
4. Alte cluburi. Sunt grupări care obțin sume importante din vânzarea drepturilor federative ale jucătorilor, altele câștigă prin mecanismele de formare și solidaritate. Cluburile care formează jucători până la o anumită vârstă au dreptul să încaseze anumite compensații din transferurile ulterioare.
Și aici avem o scădere a sumelor încasate, din cauza rezultatelor slabe ale echipelor românești în cupele europene și ale naționalei și, implicit, din cauza scăderii cotei jucătorilor.
Cum toate veniturile de mai sus sunt în scădere, normal că grupările de la noi ajung la insolvență.
5. Autoritățile locale sunt un subiect delicat în fotbalul românesc. Multe cluburi depind în mare măsură de banii primiți de la acestea, bani care, de fapt, reprezintă niște subvenții, chiar dacă se numesc sponsorizări sau altfel – explică expertul FRF la Sports Business Academy.
Autoritățile doresc să dezvolte fotbalul la nivel local, vor și un capital electoral și să aibă o vizibilitate mai mare pe plan local. Sunt multe semne de întrebare în legătură cu aceste subvenții, dacă sunt legale sau nu. Au fost nenumărate discuții și controale pe această temă și poate de aceea subvențiile au scăzut în valoare, fiind posibil chiar să dispară în viitorul apropiat.
„Sunt și riscuri de fraudă în legătură cu aceste surse de venit. Nu există o bază legală clară (la subvenții), sunt diferențe de interpretare. Unii au găsit tot felul de artificii, prin fundații, direcții de dezvoltare, motivarea fiind dezvoltarea fotbalului la nivel local. Aceste probleme vor exista în continuare, de aceea cred că subvențiile vor dispărea” – spune expertul FRF.
Concurență neloială sau imorală
Se pune întrebarea dacă nu este o concurență neloială sau imorală a cluburilor susținute de autoritățile locale, în fața celor susținute de finanțatori? Cristian Iliescu a răspuns la SBA: „Nu este normal ce se întâmplă. Aflăm din presă că LPF funcționează în mare măsură pe astfel de subvenții, și nu pe venituri pe care cluburile le generează din activitatea pe care o desfășoară. De aceea, unele grupări care nu mai dispun de astfel de finanțări au probleme mari, chiar dacă anul trecut erau în top”.
Exemplul care ne vine în minte este cel al clubului ASA Târgu Mureș, care se bătea acum doi ani la titlu, iar apoi, când autoritățile locale nu au mai finanțat echipa, a ajuns la insolvență și acum la retrogradare.
„În campionatele puternice, autoritațile locale se implică într-o mică măsura, din ce știu, tot din motive legale. Sau se implică pe anumite direcții, de exemplu la dezvoltarea infrastructurii sau în dezvoltarea sectorului de juniori, dar nu pentru plata salariilor fotbaliștilor, cum se înâmplă la noi” Cristian Iliescu, expert financiar FRF
Sunt probleme la Timișoara, la Iași, iar Voluntari și Chiajna sunt expuse acelorași riscuri. Mai sunt și alte cluburi cu acest fel de finanțare, dar nu într-o proporție importantă, sub 50%, un exemplu fiind FC Botoșani.
TOP BILETE ȘI ABONAMENTE
Cine a vândut bilete și abonamente: Steaua, Dinamo și, la distanță, pe locul 3, Botoșani și Iași, aproape la egalitate. Între Steaua și Dinamo a fost diferență mare când Steaua a jucat în grupele UEFA, în rest cifrele sunt apropiate.
Aceste echipe au vândut 70% din totalul biletelor și abonamentelor comercializate în Liga 1. Din păcate, Steaua (FCSB) nu a mai vândut abonamente în acest sezon, îndepărtându-și suporterii de la stadion!
În 2014, Petrolul era pe locul 2 la acest capitol și vindea bine și publicitate.
TOP SPONSORIZĂ‚RI
În top la sponsorizări și publicitate, fără relațiile nesănătoase gen Pandurii – C.E. Oltenia – și Astra – Interagro, Dinamo e pe 1, Steaua pe 2, Viitorul pe 3. La Viitorul, probabil că numele care vinde e Hagi.
În categoria sponsorizărilor din partea părților afiliate, Pandurii și Gaz Metan conduc în 2015, Astra îi depășea detașat în trecut, dar nu mai e cazul. Primele două sunt în insolvență în 2016, Astra a scăpat cu greu după ce a vândut mai mulți jucători importanți.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER