De ce a făcut Ovidiu Hațegan infarct la 41 de ani? Părerea unui medic schimbă total datele problemei: „Există o concepție depășită despre bolile cardiovasculare” | EXCLUSIV

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Lumea sportului a fost șocată să afle acum trei zile că Ovidiu Hațegan, cel mai bun arbitru român al momentului, a suferit un infract miocardic și i-a fost implantat un stent.

Cum este posibil așa ceva? 41 de ani, sportiv cu nenumărate teste cardiace la activ, fără a avea o viață dezordonată? Și, totuși, s-a întâmplat.

Răspunsul sperie dacă faci analogia cu omul de rând, fără să fie sportiv și fără atâtea examene medicale la activ. Există oare o altă abordare?

De ce a făcut Ovidiu Hațegan infarct la 41 de ani? Părerea unui medic schimbă total datele problemei: „Există o concepție depășită despre bolile cardiovasculare” | EXCLUSIV

Dr. Marius Geantă, președinte Centrului pentru Inovație în Medicină, vine cu o variantă interesantă care schimbă multe dintre prejudecăți. Nu trebuie mers neapărat pe stilul de viață, ci pe istoricul personal și familial. Medicul face o analiză detaliată pornind de la cazul Ovidiu Hațegan.

Vezi galeria foto
8 poze

„Apariția unui infarct miocardic la un bărbat în vârstă de 41 de ani, monitorizat medical mai bine decât cetățenii normali că urmare a profesiei de arbitru de fotbal – bărbat care tot prin prisma meseriei avea un stil de viață sănătos și niciun factor de risc evident – ne arată eșecul programelor de prevenție cardiovasculară.

O concepție depășită asupra bolilor cardiovasculare (și a infarctului de miocard, mai ales) este că acestea apar din cauza unui stil de viață nesănătos și dispar apoi că urmare a modificării în bine a stilului de viață.

La Târgu Mureș se joacă singurul turneu WTA 125 din țara noastră! Ce românce sunt pe tabloul principal

13:38

România a primit vestea de la FIFA. Ce se întâmplă cu naționala lui Gică Hagi

13:35

Numai că, pe lângă factorii de risc modificabili (fumat, dietă, activitate fizică, consum de alcool, calitatea somnului etc) există și factori de risc nemodificabili, în general genetici, biologici.

Se trece la abordarea populațională, susține Marius Geantă

Aceștia din urmă sunt mai puțîn luați în calcul în evaluarea riscului de a face o boală cardiovasculară, deși există tehnologii disponibile (precum secventierea de ultima generație) și chiar paneluri de gene care pot indica un anumit risc.

Pentru a face prevenția bolilor cardiovasculare mai eficientă, trebuie să ne mutăm atenția de la abordarea populaționala (one size fits all) către prevenția personalizată (care ia în calcul caracteristicile individuale, inclusiv pe cele genetice, biologice)”, a declarat Marius Geantă (foto sus).

În vârstă de 41 de ani, Haţegan face parte din categoria Elite a corpului de arbitri FIFA, având la activ numeroase meciuri internaţionale pe care le-a oficiat.