Iuliu Bodola, cel mai mare fotbalist din istoria CFR-ului

26 mai 2010 1307 afişări Comentează şi tu Cupa Romaniei
Iuliu Bodola, cel mai mare fotbalist din istoria CFR-ului Iuliu Bodola, cel mai mare fotbalist din istoria CFR Cluj

Puţină lume ştie că unul dintre cei mai mari fotbalişti româniinterbelici, Iuliu Bodola, a plecat din România de la CFR FerarCluj, aşa cum se numea echipa feroviară în 1946, anul în care s-areluat activitatea fotbalistică în România. Bodola a plecatdefinitiv în Ungaria şi şi-a încheiat cariera acolo, fără să mairevină niciodată în ţara pe care o părăsise având în buzunar unpaşaport românesc. Supus austro-ungar, pe urmă cetăţean român,ungur între 1940 şi 1945, din nou român pentru un an de zile şi, peurmă, iarăşi maghiar. S-a născut într-un imperiu multinaţional, s-amaturizat ca om şi ca jucător în Regatul României, a trecut înUngaria hortystă, a revenit într-o Românie uşor comunizată, darîncă având un rege şi a plecat definitiv în Ungariacomunistă.

În perioada interbelică, fotbalul românesc a trăit mai mult prinperformanţele echipelor ardelene, abia în ajunul izbucnirii celeide-a doua conflagraţii mondiale, bucureştenele Rapid şi Venusajungând să se apropie de valoarea Chinezului, Ripensiei, ambeledin Timişoara sau a CAO Oradea.

Evident, nu e un secret că majoritatea fobaliştilor de valoareinterbelici erau maghiari de origine, fotbalul fiind mult maidezvoltat în fostul Imperiu Austro-Ungar care avea să fie moştenitde mai multe ţări la sfârşitul primului război mondial, printrecare şi România. Dintre aceştia, doi s-au remarcat în mod deosebit.Gyussy Baratky, poreclit "Minunea blondă" şi Iuliu Bodola, omulcare a deţinut, timp de decenii, recordurile pentru cele mai multegoluri marcate pentru naţionala României, respectiv pentru numărulde selecţii.

Carierecomune, finaluri diferite

Momentul politic de cotitură îl reprezintă cedarea Ardealului deNord-Vest, în urma arbitrajului de la Viena şi unde presiunilefraţilor de gintă latină, italienii, au avut câştig de cauză, Hortyfiind susţinut puternic de Mussolini. Evident, fotbalul nu putearămâne deoparte, "şepcile roşii" clujene, spre exemplu,"dezertează" în masă şi pleacă din Clujul trecut la unguri şi semută la Sibiu, care rămăsese la noi. Acolo vor evolua, sub numelede Universitatea Cluj-Sibiu, până la revenirea Ardealului îngraniţele sale fireşti, după pacea de la Paris. Pe de altă parte,fotbaliştii români de naţionalitate maghiară au atitudini diferite,şi drept este să-i înţelegem şi pe cei care preferă Ungaria şi alegsă evolueze sub tricoul Ungariei. Pe vremea aceea se putea acestlucru, celebrul Kubala evoluând pentru Cehoslovacia, Ungaria,Slovacia fascistă şi, în final, pentru Spania. Rămânând peplaiurile noastre şi la cei doi fotbalişti citaţi, trebuie spus caBaratky a rămas să joace în România, în timp ce Iuliu Bodola a alesUngaria.

Fugapeste munţi

După cedarea Transilvaniei, Iuliu Bodola părăseşte pe VenusBucureşti şi fuge la Oradea, la celebra CAO. Atenţie, Oradea făceaparte din regiunea cedată Ungariei! Acolo, component al CAO,devenită NAC, câştigă campionatul Ungariei în sezonul 1942-1943. Afost selecţionat şi în echipa naţională a maghiarilor, una dintrecele mai puternice din lume pe acea vreme şi a fost foarte apreciatde presa sportivă din ţara vecină. După revenirea Ardealului lapatria-mamă, Bodola, braşovean de origine, părăseşte Oradea şiajunge la Cluj. Aici, se legitimează la clubul Ferar. Este momentulîn care încep, cu adevărat, problemele lui Bodola.

Acuze deantisemitism

Imediat după război, un articol apărut în ziarul orădean Nepkarat(nr. 54/1945) conţine mărturiile unui proprietar evreu al fabriciide încălţăminte "Eterna", Filip Rosenberg. Potrivit spuseloracestuia, el şi familia sa au fost terorizaţi de poliţia maghiarăpronazistă pentru a-l trece pe Iuliu Bodola ca asociat larespectiva întreprindere. În cele din urmă, înţelegerea nu a mairămas în picioare, pentru că se dorea ca întregul business să intrepe mâinile internaţionalului româno-maghiar. Ulterior, soţiiRosenberg au fost deportaţi şi au revenit acasă abia la sfârşitulrăzboiului. Iată declaraţiile unei vecine a familiei Rosenberg."Atunci când au venit nemţii, în 1944 (este vorba de ocupareaUngariei sub numele de cod Operaţiunea Margareta, fuhrer-ul Hitlerfiind informat că maghiarii tratează cu Aliaţii şi sunt dispuşi sărenunţe la politica de adeziune la cel de al treilea Reich n.n ),domnul Bodola era în serviciul Gestapoului. De altfel, sportivul afost auzit spunând cuvinte injurioase la adresa lui Churchill şiStalin. Şi asta, de mai multe ori."

Este apoi citat un martor din cadrul clubului CAO Oradea, SzantoSzandor pe numele său, care afirmă că "Încă din 1943, pe timpulcamuflajului (orice lumină trebuia stinsă după lăsarea serii pentrua zădărnici bombardamentele anglo-americane n.n.), numitul Bodolas-a manifestat în public împotriva evreilor şi pe care îi dădea josde pe trotuar." Articolul din ziarul orădean Nepkarat, preluat deGazeta Sporturilor din 21 ianuarie 1946, se încheie astfel:

"Suntem informaţi că şi presa de la Budapesta se ocupă de cazulBodola, care ar fi dat pe mâna Gestapoului mai mulţi sportiviunguri." Gurile rele spun că tot el şi-ar fi turnat propria soţie,care era de origine iudaică.

Anchetepeste anchete

Nici forul român, nici cel maghiar nu au dat verdictul de "vinovat"de antisemitism şi de colaborare cu Gestapoul, dar opinia publicădin România era total împotriva lui pentru faptul de a fi alesUngaria după marea tragedie a pierderii Ardealului. În 1946, Bodolaera jucător la Ferar Cluj, dar după disputarea a trei partidepleacă în Ungaria, cu un paşaport românesc, transferat oficial deMTK Budapesta, şi pentru care va juca până la încheierea carierei.Ca amănunt, clubul clujean primise pentru el suma de 15 milioane delei, sumă greu de apreciat astăzi, dar sigur nu era cine ştie cedacă ţinem cont de faptul că un ziar costa 500 de lei, spreexemplu. Iuliu Bodola nu s-a mai întors niciodată în ţara în cares-a născut, deşi era cetăţean român. Recordurile sale au rămas zecide ani în picioare, iar fotbalul românesc s-a mândrit întotdeaunacu performantele acestui sportiv de excepţie.

P.S. Acuzaţiile aduse lui Bodola, a căror veridicitate nu ocomentăm, trebuie luate în contextul vânătorii de vrăjitoaredeclanşată de regimurile comuniste prosovietice, care căutau pestetot duşmani ai poporului şi ai democraţiilor populare de sorgintestalinistă. Evident, o acuzaţie de genul colaborării cu Germaniasau cu faptul de a avea idei rasiste era ceva de o gravitateextremă. Trebuie menţionat şi faptul că la unguri represiunea afost mult mai puternică decât în România, iar faptul că Ungaria afost singura ţară aliată a Germaniei care a luptat până la capătîmpotriva Aliaţilor a complicat şi mai mult situaţia maghiarilor lasfârşitul conflagraţiei.

PS. Dorinel Munteanu, un jucător de toată stima pe care uniiuseri îl reclamă ca fiind cel mai mare, nu a luat campionate înţări diferite, nici nu a îmbrăcat tricoul mai multorreprezentative. Sigur, Dorinel a jucat mai multe meciuri în echipaRomâniei decât Bodola, dar pe vremea aceea jucai două-trei meciuriinterţări pe an. Şi mai este un argument, şi acela că Bodola esteSINGURUL jucător român care fusese selecţionat de France Soirîntr-o naţională a Europei care urma să joace împotriva trufaşilorenglezi. Aceştia din urmă refuzau să participe la Cupa Mondială,pretinzând că-şi strică stilul dacă ar face-o. Din păcate, la felca şi finala Cupei Europei Centrale, unde se calificase Rapidul,acel meci nu avea să se mai dispute niciodată. Începuse al II-learăzboi mondial!

Sursă: Istoria fotbaluluiromânesc

articol de OctavianMETONI

Versiune selectata: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.