COȘMAR | Cea mai tristă zi din istoria Mureșului. Elevii lui Ciobotariu au scăpat titlul printre degete. ASA – Oțelul 1-2

• Mureșenii au fost campioni la pauză, dar totul s-a risipit chiar sub ochii lor. ASA – Oțelul 1-2, în ultima etapă a Ligii 1.
• Tudorie și Brigido au trimis titlul în Ghencea, după golurile din partida cu ASA. Steaua nu a fost capabilă să învingă la Iași, scor 0-0 cu CSMS
• Oțelul Galați, echipa antrenată de Florin Marin, a retrogradat

E incredibil ce pasiuni poate dezvolta fotbalul într-un oraș, făcut să respire mireasma succesului, de o echipă care a avut îndrăzneala de a „aprinde” sezonul pe final. Cu doar 8.000 de locuri, micuțul stadion din Târgu Mureș a părut ca o mare arenă, la meciul cu Oțelul. Un meci nesperat, un meci părut desprins din poveștile despre fotbal, un meci pentru titlu, într-un sezon cu obiectiv salvarea de la retrogradare. Și de pe locul 2 mureșenii au păstrat speranța și au dat iz vulcanic arenei. Pentru astfel de meciuri merită să te faci suporteri, iar mureșenii au știut cum să trăiască momentul unic. La Mureș, meciurile se urmăresc cu o pasiune pe care rar o vezi în Liga I, sau cel puțin așa s-a trăit acesta. Întregul stadion a fost o galerie.

Zvon fals: „E 1-0 la Iași!”

Nimeni nu vorbește altceva în afară de fotbal, iar ochii le sunt ațintiți pe teren, cu concentrarea pe care o vezi la cinematograf când apare cel mai așteptat film. Nimeni nu vrea să piardă nimic și apropierea de teren îi face să simtă că sunt parte din meci. Se trăiește fiecare fază la intensitate maximă. Se ovaționează la fiecare pasă a lui Zicu, la fiecare dribling a lui Bumba și la fiecare tackling a lui Gabi Mureșan. Din când în când se aude câte un „ioi” în cor, parcă pentru a-ți aminti unde te afli. E oftatul inerent la ratările lui Gorobsov din lovitură liberă (2), a lui Bumba, singur cu portarul (13) sau a lui Voiculeț din poziție asemănătoare (18). Din când în când fanii privesc cu coada ochiului și pe telefonul mobil, ca să afle rezultatul de la Iași. Au mintea împărțită pe două stadioane. „E 1-0 la Iași!”, se aude din tribuna a II-a… Rumoare, pentru câteva momente și apoi un oftat și multe zâmbete forțate. A fost o știre falsă, dar speranța rămâne.

Campioni pentru 43 de minute

Hanca, fundașul dreapta, cade în careu și tot stadionul „ia foc” (37). „Hoții, hoții”, le strigă fanii arbitrilor, care nu iau nicio decizie. O explozie de bucurie are loc însă două minute mai târziu. Bumba primește penalty, după faultul lui Solomou. „Muri, rupe poarta!”, se aude din tribună. Mureșan trage plasat și stadionul pare că se prăbușește. E 1-0 pentru ASA, iar mureșenii trec pe primul loc în clasament. „Campionii, campionii!”, se cântă din tribună. La pauză, jucătorii află rezultatul de la Iași, iar asta parcă se vede în joc. Se vede teama, instinctul de corservare a rezultatului. Oțelul atacă, dar în afara celor 11 de la Galați toți așteaptă parcă să treacă timpul. În tribună se simte fiecare secundă care trece fără ca Steaua să dea gol. Zicu ratează cu poarta goală (64) și parcă fanii simt pericolul. În minutul 67 se lasă liniștea pe stadion. Nu a dat gol Steaua, dar o face Oțelul. Tudorie marchează din lovitura liberă a lui Cernat și parcă spectatorilor nu le vine să creadă (67).

Voiculeț, o ratare cât un titlu

La acest scenariu nu s-ar fi gândit. Timpul trece și titlul se îndepărtează de ASA. La Iași e tot 0-0 și disperarea se vede pe fețele oamenilor, dar și a jucătorilor. Se greșesc pase, se ajunge greu la poarta Oțelului, iar entuziasmul din tribune se transformă în frustrare și dezamăgire. Intră N”Doye și se înfiripă din nou speranța. E factor mobilizator pentru tribună. „ASA, ASA!”, se strigă din tribună. Cine mai are puterea pentru că tensiunea din final e greu de descris în cuvinte. Oamenii din tribună își țin degetele încrucișate și se roagă la o minute. Voiculeț ratează din 2 metri cea mai mare ocazie din viața lui. Se termină meciul de la Iași, iar Abraham scoate de la vinclu voleul lui Mureșan (90+3). Ceea ce trăiesc spectatorii e o combinație între speranță și disperare. Toată lumea e în picioare și parcă nimeni nu respiră. Ultimele secunde aduc în locul unei bucurii supreme un „cuțit” în inimile pline de speranță ale mureșenilor. Brigido înscrie și totul s-a terminat. Titlul a fost în mâinile ASA-ului, dar jucătorii l-au pierdut. Finalul e cu lacrimi și mâini puse la tâmple. Putea să fie cea mai frumoasă zi din viața acestei echipe, dar a fost cea mai tristă.

Vlad Măcicășan / Autor

Licențiat în jurnalism, Vlad Măcicășan a început să colaboreze cu ProSport încă din anii de facultate. Scrie fără întrerupere pentru ProSport de 17 ani, când a și început cariera de jurnalist sportiv. Jurnalist de presă scrisă și tv, Vlad Măcicășan moderează și emisiuni ... citește mai mult