Confruntarea care are loc cu trofeul Cupei României pe masă, între Astra, aflată la a patra finală în 7 ani, şi Universitatea Craiova, vicecampioana Ligii 1 în sezonul trecut, revenită în finală după 3 ani, va începe la ora 20:30.
Meciul este programat pe stadionul Ilie Oană din Ploieşti și va fi transmis la tv de Digi Sport 1, Telekom Sport 1 și Look Sport+.
Partida se va disputa cu spectatori, în limita a 25 la sută din capacitatea stadionului.
Meciul va fi arbitrat de Horaţiu Feşnic, ajutat de ajutat de asistenţii Octavian Şovre şi Alexandru Cerei şi de rezerva Florin Marcu. Observatori vor fi Constantin Ştefan şi Octavian Goga.
Iată cele mai inedite informații despre finalele de Cupa României:
1. S-au disputat până acum 82 de finale, o dată, în 1988, trofeul fiind considerat nedecernat.
2. 9 dintre ele au fost decise de prelungiri, iar 7 la loviturile de departajare.
3. La trei dintre finale a fost nevoie de rejucare. La prima, cea din 1934, după ce la cea inițială scorul a fost 3-2 pentru Ripensia, cei de la „U” Cluj au contestat-o, pe motiv că au considerat meciul având caracter amical și din acest motiv introduseseră în echipă doi amatori, astfel respectivul meci a fost anulat. La rejucare, când clujenii au considerat finala ca meci oficial l-au pierdut cu… 0-5! La celelalte două motivul a fost altul, neexistând pe-atunci în regulament loviturile de departajare, în caz de egalitate finala se rejuca. În 1940 acest lucru s-a întâmplat de patru ori, până ce Rapid s-a desprins de Venus. Iar în 1973 de două ori până ce Chimia Râmnicu Vâlcea s-a impus în fața Constructorului Galați.
4. Apropo de această din urmă finală, a fost singura la care au lipsit echipele de prim eșalon, Chimia Râmnicu Vâlcea fiind din al doilea, iar Constructorul Galați din al treilea.
5. Metalul Reșița (1954), Arieșul Turda (1960/61), Chimia Rm.Vâlcea (1972/73) și Rapid (1974/75) sunt echipele din eșalonul secund care au câștigat finala. CFR Turnu Severin ocupase locul 1 în seria I a Diviziei B în ediția 1940/41. Însă în 1942/43 când a câștigat Cupa, nu mai exista campionat intern din cauza războiului. În afara acestor patru echipe, au mai ajuns în ultimul act din eșaloanele inferioare: CAMT Timișoara (1937/38), Flacăra Mediaș (1951), Energia Metalul Câmpia Turzii (1956), CSM Baia Mare (1958/59), Dinamo Obor (1959/60), Siderurgistul Galați (1962/63), Foresta Fălticeni* (1966/67), Constructorul Galați* (1972/73), CSU Galați (1975/76), FC Baia Mare (1981/82), Hermannstadt Sibiu (2017/18). Echipele care au * proveneau din al treilea eșalon.
6. Cele mai multe finale le-a câștigat Steaua, 23, cele mai multe consecutive au revenit Rapidului, 6, cele mai multe finale pierdute le are Dinamo, 9.
7. În 1935, CFR București – Ripensia 6-5, a fost finala cu cele mai multe goluri, 11, e drept jucată cu prelungiri. Finala fără prelungiri cu cele mai multe goluri a fost cea din 1990, Dinamo – Steaua 6-4, deci 10.
8. Cele mai dezechilibrate finale: Rapid – „U” Cluj-Sibiu 7-1 (1941/42), Steaua – Foresta Fălticeni 6-0 (1966/67) și Univ. Craiova – „Poli” Timișoara 6-0 (1980/81).
9. La 20 dintre finale au lipsit echipele bucureștene. Cel mai des scor întâlnit în finală, 2-1, de 17 ori.
10. Trofeul a fost câștigat de 22 echipe aparținând de 16 orașe (București, Craiova, Cluj, Ploiești, Timișoara, Arad, Turnu Severin, Reșița, Oradea, Turda, Râmnicu Vâlcea, Petroșani, Bistrița, Giurgiu, Voluntari, Ovidiu).
11. Jucătorul cu cele mai multe finale jucate este Marius Lăcătuș, 10, tot el alături de rapidiștii Ion Bogdan, Vintilă Cossini și Gheorghe Rășinaru având cele mai multe trofee câștigate, câte 6.
12. Bogdan Stelea a apărut în finală cu cele mai multe echipe, 4 (Dinamo, Steaua, Rapid și Unirea Urziceni).
13. Mircea Lucescu este antrenorul care a apărut în cele mai multe finale, 7, în timp ce Ioan Andone a câștigat cele mai multe, 4.
14. Finala din 1949 a fost prima condusă de un arbitru din afara Bucureștiului, Adalbert Kincs din Lugoj.
15. 7 finale au fost conduse de arbitri străini: Andries van den Leeuwen (Olanda) în 1964 (Dinamo – Steaua); Erwin Vetter (RDG) în 1966 (Steaua – UTA); Marc Batta (Franța) în 1999 (Steaua – Rapid); Urs Meier (Elveția) în 2001 (Dinamo – Rocar); Alain Sars (Franța) în 2003 (Dinamo – Național); Laurent Duhamel (Franța) în 2005 (Dinamo – Farul); Daniele Orsato (Italia) în 2012 (Dinamo – Rapid).
16. Finala din 2013 a fost prima la care au fost introduși arbitri adiționali, apelându-se la aceștia până în 2016.
17. 72 dintre finale s-au jucat la București, stadionul care le-a fost de cele mai multe ori gazdă fiind fostul „23 August” devenit ulterior Național, în 39 de rânduri (două meciuri fiind la finala rejucată din 1973).
18. În afara Bucureștiului, doar alte 6 orașe au mai găzduit ultimul act: Ploiești de 3 ori, Brașov de 2 ori, Timișoara, Piatra Neamț, Târgu Jiu și Iași. Finala din 1952, CCA – Flacăra Ploiești, a fost prima în care s-au făcut schimbări de jucători.
19.Finala din 1960, Progresul București – Dinamo Obor, a fost prima care a permis acces câștigătoarei în cupele europene.
20. Finala din 2020, FCSB – Sepsi, s-a jucat fără spectatori, din cauza pandemiei de Covid 19. De asemenea, a fost prima și deocamdată singura în care s-au făcut 5 înlocuiri de jucători.
21. Cele mai multe goluri într-o finală au reușit 5 jucători, cu toții câte o „triplă”: Gheorghe Georgescu (CFR București) în 1935, Mircea Dridea (Petrolul) în 1963, Gheorghe Tătaru (Steaua) în 1971, Florin Răducioiu (Dinamo) în 1990, Sabin Ilie (Steaua) în 1997.
22. Finala din 1965, Știința Cluj – Dinamo Pitești, a fost prima disputată în nocturnă.
23. Marcatorul primului gol din penalty dintr-o finală a fost surprinzător un portar, William Zombory de la Ripensia, în finala din 1935 cu CFR București. # În aceeași finală a avut loc primul autogol din ultimul act, Ladislau Újlaky de la CFR București.
24. Finalele cu cei mai mulți eliminați, câte trei, au fost, culmea, cele două dintre Rapid și Universitatea Craiova, de fiecare dată câte un jucător de la giuleșteni și doi de la olteni: prima din 1975, Al. Neagu, respectiv Deselnicu și Berneanu; a doua din 1998, Nanu, respectiv Năstasie și Val. Suciu.
25. Iugoslavul de origine ungară Wilim Šipoš a devenit primul fotbalist străin prezent într-o finală și totodată câștigător al Cupei României, cei din 1939, Rapid – Sp. Stud. 2-0. Albanezul Roland Agalliu a devenit primul fotbalist străin prezent într-o finală și totodată câștigător al Cupei României din perioada postbelică, cea din 1991, Univ. Craiova – FC Bacău 2-1.
26. Antrenorul Universității Craiova din 1998, fostul mare internațional spaniol Alexanko, a devenit primul tehnician străin de după război prezent într-o finală a Cupei României.
27. Portughezul Semedo și argentinianul Ruiz au devenit primii străini ce au înscris într-o finală de Cupa României, cea din 2008 (pentru CFR Cluj împotriva Unirii Urziceni).
28. În 11 finale portarul a fost schimbat: 1953, la Flamura Roșie UTA, Fr. Kiss cu M. Popovici; 1962, la Rapid, Dungu cu Todor, min. 46; 1963, la Petrolul, Sfetcu cu M. Ionescu, min. 85 și la Siderurgistul, V. Cîmpeanu cu E. Dan, min. 53; 1964, la Dinamo, Datcu cu Uțu, min.85 și la Steaua, V. Suciu cu Eremia, min. 59; 1965, la Dinamo Pitești, S. Niculescu cu Matache, min. 17; 1966, la Steaua, V. Suciu cu Haydú, min. 46; 1967, la Steaua, Haydú cu V. Suciu, min 60 și la Foresta, Țacamaș cu Boniș, min.46; 1969, la Dinamo, Coman cu Datcu, min. 46; 1978, la Univ. Craiova, Boldici cu S. Lung, min. 86; 1979, la Steaua, Răducanu Necula cu Iordache, min. 84; 2019, la Viitorul, Val. Cojocaru cu Tordai, min. 46.
29. Străini care au marcat în finale (10): Ruiz și Semedo în 2008; Peralta și Culio în 2009; Bokila în 2013; Juan Carlos, Cristian López și Gnohéré în 2016; Gustavo în 2018; Eric în 2019.
30. Dumitru Macri de la Rapid a devenit primul jucător eliminat într-o finală, cea din 1961, contra Arieșului.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER