Semnificația retragerii tricoului

Marele Maldini a spus adio, iar AC Milan a decis ca nimeni să nu
mai poarte tricoul cu numărul 3. Acesta este un fapt. Dar, pentru
prima oară se lasă loc de întors. Mai exact, dacă unul dintre
băieții lui Paolo va ajunge la fotbalist și va alege să joace tot
la Milan, ar avea dreptul să poarte tricoul cu numărul 3.

Desigur că nu este nimic rău în asta, chiar tatăl lui Paolo,
Cesare, a deschis această dinastie. Problema este un pic mai
complicată sau ar putea deveni dacă AMBII băieți vor juca la AC
Milan. Nu de alta, dar nu ar putea purta amândoi numărul trei pe
spate. Până atunci, mai e ceva vreme. Deocamdată, să facem o
retrospectivă a acestui gest de apreciere, iar ziarul Guardian ne-a
ajutat mult din acest punct de vedere.

„West Ham a făcut-o pentru Bobby Moore”, spune
jurnalistul Paul Bestall. „Nu este chiar atât de
neobișnuit, mai ales la sporturile americane; numărul 23 a fost
retras pentru Michael Jordan și 33-ul lui Scotty Pippen de la
Chicago Bulls…sunt probabil cele mai populare
exemple…”

Cel mai cunoscut caz de retragere a unui tricou este, fără
îndoială, unul care nu a avut succes: Federația Argentiniană a
decis să retragă tricoul lui Maradona în 2001. La CM 2002, lotul
argentinienilor era numerotat de la 1 la 24, omițând legendarul
număr 10. Lista le-a fost respinsă de FIFA, care nu agreează astfel
de acțiuni, iar Argentina a riscat să piardă participarea la
turneu.

Șapte cluburi din Anglia și din Scoția au retras un număr, dar cele
mai multe din cauza morții neașteptate a respectivului jucător.
Hartlepool (Michael Maidens, nr.25), Manchester City (Marc-Vivien
Foe, nr. 23), QPR (Ray Jones, nr.31), Wycombe (Mark Philo, nr.14),
și Aberdeen (Hicham Zerouali, nr.20), toate au fost retrase în urma
unei tragedii. Numărul 25 de la Chelsea a fost retras pentru
Gianfranco Zola, drep recunoștință pentru strălucita carieră a
italianului pe „Stamford Bridge”, în timp ce la West Ham au trecut
15 ani de la moartea legendarului Bobby Moore, în 1993, pentru ca
numărul său, 6, să fie retras.

De la Grosics la Puskas

Poate cea mai frumoasă poveste de retragere este numărul 1 al
lui Gyula Grosics de la Ferencvaroș. Legendarul portar maghiar a
vrut să semneze cu Ferencvaroș în anii 1960, dar regimul comunist
nu i-a permis. În 2008 greșeala a fost parțial îndreptată, când
clubul i-a oferit un contract portarului în vârstă de 82 de ani…
Pentru ca formalitatea să aibă rezonanță, veteranul goalkeeper a
stat în păoarta echipei pentru câteva minute într-un amical cu
Sheffield, după care i-au retras tricoul. Acum Grosics are 83 de
ani și este încă,în acte, un jucător activ al clubului.

Tot despre Ungaria, chiar dacă nu are strict legătură cu
prezentul articol, să spunem că și marelui Puskas i s-a oferit
șansa reabilitării, guvernul de la Budapesta invitându-l să revină
acasă. Spunem reabilitare, deoarece era în anul 1993, Ungaria nu
mai era condusă de un guvern comunist, dar condamnarea sa pentru
dezertare nu fusese niciodată, oficial, anulată. Ferenc Puskas
părăsise ilegal țara în timpul Revoluției din 1956. Bătrân și
bolnav de Alzeheimer, marele Puskas a salutat, tremurând din toate
încheieturile, zecile de mii de spectatori de pe Nepstadion care
i-au mulțumit, după atâta amar de vreme, pentru ceea ce a dat
Ungariei și fotbalului internațional. Era și timpul, Puskas avea să
moară doar câțiva ani mai târziu.