Două echipe spaniole, cu nume similare, una (Atletico) inființată de câțiva fani ai celeilalte, care au împărțit în trecut aceleași echipamente, și care mai păstrează acum aceleași culori când joacă pe teren propriu. Două echipe spaniole cu doi antrenori argentinieni, unul, Simeone, pregătit de celălalt la selecționata „pumelor” pe când era jucător activ. Două echipe spaniole care și-au împărțit aproape perfect victoriile în disputele din țara natală, dar care la București vor purta un război fratricid cu o miză uriașă, trofeul Europa League. Atletico Madrid și Athletic Bilbao sunt actorii, scena e „Național Arena”, spectacolul miercuri, cu începere de la 21:45.
Capitala României era destinația. Drumul a fost început în vara trecută, iar distanța părea destul de mare. Ultima stație, Bucureștiul, e la 2.475 km de Bilbao și 2.321 km de Madrid. Atletico se află la a patra vizită, Athletic la prima, dar ambele se întâlnesc aici în premieră, în Europa. Prima este echipa mai experimentată în competițiile europene, la a opta finală majoră, a doua mai are în palmares doar o finală pierdută în 1977, în fața lui Juve. Bascii n-au pedigree-ul european al rivalilor de mâine, dar sunt specialiști ai competițiilor eliminatorii în Spania, cu 23 de Cupe ale Regelui în palmares. Iar dacă Atletico vânează al doilea succes final în Europa League în ultimii trei ani, chiar la meciul 100 (în Cupa UEFA sau EL), Athletic caută primul trofeu european în 113 ani de istorie. Din vară, 194 de echipe au parcurs, pe distanțe mai mici sau mai mare, drumul spre București. Doar două l-au și încheiat. Pentru frumusețea spectacolului, chiar cele mai ofensive din competiție. Cine a avut excursia mai fericită vom afla miercuri seară, în direct pe PRO TV. E meciul lor, finala noastră.
Duelul argentinian
Doar trei antrenori din afara Europei au câștigat un trofeu într-o competiție UEFA majoră. Și toți trei au fost argentinieni, Luis Carniglia (Cupa Campionilor, cu Real, 1958 și 1959), Helenio Herrera (Cupa Campionilor cu Inter, 1964 și 1965) și Alfredo Di Stéfano (care a reprezentat și Spania la nivel internațional, Cupa Cupelor, cu Valencia, 1980).
Al patrulea tehnician din afara „Bătrânului Continent” care pune mâna pe un trofeu european va fi tot un argentinian, Marcelo Bielsa (foto stânga) sau Diego Simeone (foto dreapta).
„El Loco” Bielsa
Marcelo Bielsa (56 de ani) este poate cel mai important nume în acest moment din Primera, după Mourinho și Guardiola. „El Loco” e considerat unul dintre cei mai inovativi tehnicieni la ora actuală, deși cariera sa de antrenor, începută în 1990, n-a fost una chiar remarcabilă. Are trei titluri în Argentina și o medalie olimpică pe banca selecționata „Pumelor” (1994), cu care n-a reușit însă să iasă din grupe la CM 2002. Acum poate fi momentul său de glorie, cu Bilbao, echipă pe care a dus-o în acest sezon în finala EL și în cea a Cupei Regelui.
„Cholo” Simeone
Diego Simeone (42 de ani) este o adevărată surpriză. Fostul mare jucător al lui Atletico (1994-1997 și 2003-2005) a venit la cârma grupării din Madrid abia în decembrie 2011, în locul lui Gregorio Manzano. A mai condus echipe din țara sa natală și din Italia, unde în finalul sezonului trecut s-a aflat pe banca sicilienilor de la Catalnia, pe care i-a salvat dela retrogradare. Un palmares destul de subțire ca antrenor, în șase ani de practică, dar care poate fi îmbogățit mâine cu un trofeu european.
„El Tigre” Falcao, spaima portarilor
Radamel Falcao (26 de ani) este înlocuitorul perfect al lui Kun Aguero și Forlan, oamenii decisivi pentru Atletico în parcursul european din 2010. Cel mai scump jucător din istoria clubului (40 milioane euro), columbianul a meritat însă investiția făcută la începutul acestui sezon. E golgheterul echipei în Primera (23 de goluri) și al Europa League (10, la egalitate cu Huntelaar). Pentru „El Tigre”, un gol în finală valoreată triplu. Și-ar ajuta echipa, s-ar distanța de olandez și ar câștiga pentru a doua oară consecutiv trofeul de golgheter.
Fernando Llorente, „The Lion King”
Fernando Llorente (27 de ani) e principala „gură de foc” pentru Bilbao. Atacant de careu de mare valoare, golgheterul echipei în Primera (17 goluri) și în Europa League (7). Un adevărat turn de control (1.95 m), o veritabilă forță la loviturile cu capul. Din cele 17 goluri din campionat, 10 le-a reușit cu lovituri de cap, cele mai multe din Primera! Va fi o veritabilă pacoste pentru defensiva „rojiblancos”, păcătoasă la fazele fixe.
De Marcos, un tip de Oscar
Oscar de Marcos (22 de ani) a fost surpriza lui Bilbao în acest sezon de Europa League. Dacă Llorente, Muniain, Herrera sau Susaeta sunt deja cunoscuți, mijlocașul De Marcos și-a construit și el un „nume” cu parcursul din EL. Și nu doar cu golul de pe „Old Trafford”, unul din cele patru reușite în competiție în acest sezon, ci, mai ales, prin travaliul și polivalența arătată la mijlocul terenului. A fost folosit cu brio de Bielsa pe ambele benzi, dar și ca mijlocaș central.
Adrian, al doilea golgheter
Adrian Lopez Alvarez, „Adrian” (24 de ani) n-a ținut prima pagină a mass-mediei internaționale precum partenerul Falcao, dar a fost o piesă importantă în angrenajul lui Atletico. E al doilea golgheter al echipei în Europa League (8 goluri, 11 cu cele din preliminarii) și a evoluat în toate meciurile lui Atletico începând cu turul III preliminar, 18 în total. Campion european Under 21 cu Spania, în vara trecută, Adrian a venit gratis la Atletico de la Deportivo, ca jucător liber de contract, în iulie 2011. Acum e cotat la 10 milioane.
10 victorii are Atletico, față de 9 Bilbao, în ultimele 22 de întâlniri dintre cele două echipe, în Primera
64 de victorii are Atletico, față de 59 Athletic, în cele 150 de meciuri disputate între cele două echipe în Primera
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER