Finala Europa League de la București va rămâne amintirea preferată a românilor. Ziua 9 mai 2012 va fi pomenită și peste ani, iar asta doar datorită zecilor de mii de iberici care au zguduit Național Arena cu cântecele lor. Bascii, mai numeroși și mai gălăgioși, au dominat fondul sonor în marea finală, dar până la golul doi marcat de Falcao.
Național Arena s-a îmbrăcat ieri seară în alb și roșu. Și în stânga, și în dreapta. Alb-roșu și sus, și jos. Dar cel mai mult în dreapta, acolo unde fanii lui Athletico Bilbao s-au întins ca un braț protector din mijlocul peluzei până în tribuna a II-a. Mai mulți cu siguranță decât madrilenii lui Atletico și mai organizați. Zgomotul a devenit greu de suportat – cu mult peste limitele stabilite de vreo echipă românească sau chiar de națională – când oamenii veniți din Capitală au încercat să-și cânte imnul. Mii de fluierături unite într-un zgomot de fier care te lovea direct în tâmple.
„Athletic, Athletic, Athletic” Din locul plin de ură a venit și dragoste. Un cântec cald compus de maestrul basc Feliciano Beobide în urmă cu aproape trei decenii a topit Național Arena într-o seară răcoroasă de mai. „Athletic, Athletic, eup! Athletic gorri ta zuria”, au cântat cei ce nu vor să fie numiți spanioli în dialectul lor fascinant. O bucată din San Mames pare că a ajuns aseară în România.
Belo, ambasadorul sutelor de puști Miodrag Belodedici, elegant și în costum, și în echipamentul de fotbal, a pus cu grijă trofeul la ieșirea de la vestiare. Fotbaliștii au evitat să facă contact cu el la ieșirea pe teren, în timp ce ochii oamenilor care i-au împins de la spate nu se mai puteau dezlipi de bucata masivă de argint. În jurul finalistelor, sute de puști au alergat cu steaguri și plăcuțe cu emblemele tuturor eliminatelor din Europa League pentru momentul artistic de început.
Când au intervenit românii Golul lui Falcao din debut i-a aprins și pe amorțiții fani madrileni. În sfârșit, cântece din stânga care să încerce să distrugă armonia bascilor. Tentația de a uita, cel puțin pentru câteva ore, că ești în România era mare. Dar în minutul 20 a reușit să dispară brusc. Doi fani au sărit din tribună, din zona fanilor lui Bilbao, și au fost fugăriți de stewarzi pe tot terenul. Niciunul nu a fost Jimmy Jump, ci unul dintre acei olteni care se încăpățânează să ducă mai departe, cu fiecare ocazie, războiul Universității cu FRF și LPF. Cu „Justice for Craiova” imprimat pe tricou, ca să priceapă și românul și străinul, bărbatul a fost prins în cele din urmă și scos în afara stadionului. Ce a urmat avea să fie însă mai interesant, adică toți vorbitorii de limbă română din Național Arena să strige, pentru a mia oară, împotriva lui Dumitru Dragomir.
7 pitch-studio au fost amplasate la marginea terenului pentru televiziunile deținătoare de drepturi
București, capitala bascilor Suporterii care nu au mai găsit bilete pentru a vedea Atletico Madrid – Athletic Bilbao de pe Național Arena s-au adunat aseară în Piața Constituției din București. 10.000 de oameni au văzut finala pe ecranele gigant instalate în „buricul” Capitalei, majoritatea fiind români. Nu a lipsit celebra scandare „Mitică la pușcărie!”. Mobilizare de trupe cum Bucureștiul nu a mai văzut din 2006, atunci când Steaua și Rapid se întâlneau în „sferturile” Cupei UEFA. Mii de spanioli și-au petrecut ziua finalei în pub-urile din centrul orașului, iar cu două ore înainte de startul meciului au plecat spre Național Arena cu autobuze RATB special puse la dispoziție pentru ei. În Piața Constituției au rămas aproximativ 10.000 de suflete, însă o bună parte dintre ei erau români care au susținut pe Atheltic Bilbao. De altfel, acest loc a fost singurul în care s-a organizat o astfel de întâlnire, centrul vechi și Piața George Enescu fiind pustii la ora finalei. (Corina MLĂ‚DINOIU, Mircea DOMINTE)
GAFĂ‚ „Welcome to Budapest!” Gafă de proporții aseară, pe „Național Arena”, în jurul orei 19:30. Însă o obișnuință din partea multor ziariști sau oficiali străini care ne vizitează. Crainicul oficial al partidei, un englez delegat al UEFA la finală, a confundat capitala României cu cea a Ungariei. „Welcome to Budapest”, le-a transmis acesta celor 4.000 de fani care intraseră la acea oră pe arenă. Ulterior, englezul s-a corectat și n-a mai greșit denumirea capitalei României când a făcut referire la finala EL.
BIȘNIȚĂ‚ Bilete între 200 și 400 de euro lângă stadion Pentru microbiștii care n-au avut noroc sau timp să-și ia bilet la Madrid – Bilbao nu a fost totul pierdut. Cu „doar” câteva sute de euro, lângă stadion se mai găseau tichete, chiar și cu o oră înainte de meci, la speculanții care nu păreau deranjați de polițiști. Tarifele au fost între 200 și 400 de euro, în funcție de naționalitate. În general, pentru spanioli prețurile au fost duble.
Care e cel mai bun mijlocaș central ofensiv al lui Dinamo din ultimii 25 de ani?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER