„Mamă, hai la meci!”**

Când era mic, privea meciurile tatălui din deplasare din sufragerie, în genunchi și cu privirea încordată. Nu se exterioriza decât la final, în funcție de rezultat, dar niciodată înainte de a-și anunța mama scorul. În bucătărie, acolo unde doamna Neli Lucescu se ruga timp de 90 de minute, Răzvan o lovea blând pe umăr și aproape că șoptea: „A câștigat! Calmează-te!”. În această seară speră să facă la fel. Numai că acum va fi pe stadion. Iar mama lui se va ruga din nou.

Doamna Neli Lucescu își începe povestirea oarecum surprinsă: „Nu cred că eu sunt cea mai în măsură să apar prin ziare acum! Bărbații familiei au clipa lor de glorie, ca de obicei!”. La Răzvan, în schimb, se vede că a crescut: „Încă nu am intrat în atmosfera meciului. Știți cum e, am de lucru la Brașov, la meciul echipei naționale. Abia la ora meciului voi fi conectat sută la sută”.

„Nu știu ce e mai important: naționala ori finala!”

Martoră a atâtor evenimente de succes ori nu din cariera soțului, doamnei Lucescu îi e și frică să se gândească la ce va fi în această seară, la Istanbul. „Nu vreau decât să mă bucur pentru acest moment. Nu știu dacă este cel mai important eveniment din cariera soțului meu, au mai fost și meciurile de la națională. Nici nu vreau să mă gândesc ce va fi după meci. Nu mă gândesc la rezultat, le iau încetul cu încetul!”. Apoi dezvăluie că nu a vrut să meargă la meci: „Am mai fost eu pe la câteva meciuri importante, pe care Mircea le-a pierdut. Sincer, mi-a fost teamă și acum. Răzvan a fost ferm, însă: