România U19 – Țările de Jos U19 1-3. Cronică semnată de Daniel Nazare care scoate în evidență erorile comise de „tricolorii mici” și luciditatea de care a dat dovadă „miniportocala” mecanică

Acum un an, România, la seniori, cu Edi Iordănescu la timonă, pierdea la Euro 2024 tot contra aceleași naționale. Deși ne-am ținut bine în primele 30 de minute, am cedat în cele din urmă categoric. 0-3 atunci, 1-3 acum.

Scenariul s-a repetat la Under 19, unde am jucat mai bine de jumătate de oră din prima repriză, însă am cedat fără prea multe comentarii. Am visat frumos, dar ne-am trezit în fața unei „mașinării de fotbal” care a pasat simplu și nu s-a complicat decât arareori.

România U19 – Țările de Jos U19 1-3, Daniel Nazare scrie despre cum „tricolorii mici” au pierdut șansa de a juca marea finală 

Ion Marin, bunicul simpatic de pe banca noastră tehnică, a început meciul la fel ca precedentele de la Euro 2025: o formulă cu doi atacanți. Destul de mobili, însă fără realizări notabile, iar presingul nostru a ținut doar trei minute, imediat adversarii au pus „mingea jos” și au început să paseze cu dezinvoltură: în minutul 4 periculosul Sliti a tras primul șut spre poartă, deviat în corner.

Vezi galeria foto
7 poze

Urmează două faze consecutive, cu același Sliti în prim-plan, dar scăpăm așa cum am scăpat și în startul cu Danemarca de vineri seara.

Pare că olandezii sunt mai proaspeți, pasează mai ușor, iar noi respirăm din ce în ce mai greu. Primul corner pentru ai noștri vine abia în minutul 11, a executat Matei iar la un „flipper” în careu nu nimerim poarta. Ratăm momentul și „portocalii” ne plimbă balonul parcă mai cu viteză, mai exact, mai mult. Cât nu le dăm mingea, e bine. Când e la ei, nu e bine deloc.

Edi Iordănescu a publicat un singur cuvânt după tragerea la sorți a grupei României la Cupa Mondială: „Aveți nevoie de traducere?”

00:11

Ioan Andone a pus punctul de pe „i” pentru România lui Lucescu după ce a văzut cu cine poate juca în grupa de la Campionatul Mondial: „Nu ai frică acolo”

00:04

Duelurile fizice nu sunt câștigat neapărat de ei, Guțea nu poate fi păcălit deloc de Read la fel cum nici Kodor nu poate avea supremația cu Dijkstra, dar dezinvoltura cu care „desenează” ei nu-l impresionează mai deloc pe Ion Marin, care îndeamnă la calm. Dar nu suntem calmi deloc, mai degrabă atenți și alerți.

Meciul se încinge în minutul 21, când tacklingurile devin parcă mai dese decât pasele consecutive. Intensitatea e din ce în ce mai mare și apar faulturile dure.

Vermeșan nu a nimerit poarta, după o cursă lungă a lui Matei în minutul 27. Tricolorii mici au stat „la cutie” și au ieșit periculos ori de câte ori s-a putut.

7 minute mai târziu am trimis și primul șut pe spațiul porții: Târbă prinde o „ghiulea”, dar balonul e fix pe centrul porții. Fără probleme pentru Heerkens.

Dezastrul a început pentru noi în minutul 35

Cu 10 minute înainte de final, olandezii dau lovitura: Konadu este lovit de mingea care vine din centrarea lui Oufkir. Nu a schițat niciun gest și mingea s-a dus în poartă: 1-0 pentru Țările de Jos!

Minutul 42 aduce majorarea scorului, după o acțiune personală de toată frumusețea semnată de Smit, decarul la care visează și Hagi când ne vorbește obsesiv de „numărul 10 din fotbal”.

Adversarii termină relaxați prima parte, au 2-0 după 45 de minute și întotdeauna au ales calea mai ușoară spre poarta noastră. Noi, mai precipitați, demoralizați la acest scor. Putea fi 3-0, dacă Simon nu se întindea la un șut plasat al lui Oufkir.

• Avalanșă de VIP-uri la meciul României U19 cu Olanda U19: Gică Hagi, Anghel Iordănescu, Miodrag Belodedici și Răzvan Burleanu au venit la semifinala EURO!

Repriza a doua aduce trei schimbări în naționala noastră: Bărăitaru, Barbu și Păcuraru. În primele 8 minute punem presiune, dar șutul lui Guțea trece mult peste. Încercăm să fim mai puternici la mijloc, dar pasele oponenților ne distrug orice moment de luciditate.

Pe contraatac, minutul 54, omniprezentul Sliti înscrie ca la antrenament, șut în colțul lung după o cursă pe partea stânga a terenului. Fotbal simplu, fără „floricele”. 0-3 și meciul pare jucat!

Minutul 67, momentul unei speranțe inutile

Vrem să marcăm, dar totul pare haotic, lipsește clarviziunea. Panneflek e cel care poate face 4-0, însă se opune in extremis Simon. Una dintre puținele intervenții ale portarului nostru, depășit deja de trei ori într-un timp extrem de scurt.

Minutul 67 aduce golul de 1-3 pentru România. Barbu are șansă, șutul său e deviat de un fundaș advers și renasc speranțele în tribunele cochetului Giulești. Mai bine de 20 de minute de speranță.

Următoarea ocazie vine abia în minutul 77, când Szimonaș trage puternic, mingea e deviată în corner. A urmat alt șut al tricolorilor, dar se remarcă portarul Heerkens. Două ocazii una după alta și speranța de un 2-3 care inflamează publicul.

Olandezii nu se grăbesc, dar continuă „să deseneze”. Redmond poate face 4-1, dar Simon începe să se remarce. Cam târziu.

• România – Olanda 1-3, în semifinalele Campionatului European U19. Spania își va apăra trofeul, joi, în fața Olandei

Minutul 87 aduce o mare ocazie, Barbu ia pe cont propriu o fază de la mijlocul terenului, nu e individualist, ci pasează la Dănciuțiu care trage atât de slab încât nervii „explodează” în tribune. Ne calmăm repede pentru că ne uităm la cea și mai sunt doar 130 de secunde, plus prelungiri.

Încercăm din nou ceva pe final, dar e deja tardiv. Am pierdut meritat în fața unei echipe superioare la aproape toate capitolele.

România – Țările de Jos1-3 (statistică)

• Posesie: 41% – 59%
• Șuturi pe poartă: 6-10
• Cornere: 5-6
• Pase: 306-453

Precedentul din handbalul feminin ne strivește memoria

Se termină 1-3 și finalizăm în primele 4 naționale ale Europei la acest nivel de vârstă, Under 19. Ce mândri am fi să defilăm așa, cu această generație, peste 2 sau 4 ani. Dar mă tem că ne vom lăuda cu performanța de acum și nu vom înțelege de ce nu am putut mai mult.

La handbal feminin, am fost campioane mondiale la tineret la finalul anilor 90. Inutil de menționat dacă am reușit să dublăm performanța.

Măcar să ducem la Under 21, la fotbal, o generație ca aceasta care să se bată la primele 4 locuri. E de aplaudat ce am reușit, dar cum facem să menținem acest nivel? Nu știm nici noi și, mă tem, nici federalii lui Mihai Stoichiță.