Scrâșnetul roților de tren! Dacă apăreau într-un material de presă suspiciunile legate de partida de cupă cu Timișoara, era simplu: presa e plătită să fie denigratoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Dacă nu are dușmani, Rapid și-i face. Sau și-i găsește în interior. Farmecul vieții pare să fie dat nu doar de boemia ridicată la rang de legendă (din ciclul ”decât un gol urât, mai bine o bară frumoasă”) ci și de voluptatea autodistrugerii.

Înaintea falimentului, ba că era T2, ba că era coliva, ba că era peluza, ba că era masonu’ cu micu, ba că moldoveanu’ cu apa… toată lumea era pusă la zid de toată lumea. Privind retrospectiv, parcursul Rapidului de după renaștere devine atipic pentru povestea acestui club. Cine să fi adus liniștea de la Liga a 4-a până la locurile de play-off din Liga 1? Infiltrațiile politice? Parcursul constant al echipei? Miță Iosif, prin calificarea miraculoasă în play-off și apoi prin la fel de miraculoasa promovare? Revenirea unui nume greu ca Săpunaru pe teren și a altuia ca președinte, Daniel Niculae? Asta după undele de șoc destabilizatoare ale plecărilor inițiale ale lui Niculae sau Maftei. Și după devorarea lui Pancu.

Au apărut și ezitările în rezultate după startul perfect de campionat. Puternic susținut de suporteri, Miță Iosif pierde teren. Într-un live pe facebook, propriul lui cumătru îl înjură inimaginabil vreme de aproape un sfert de oră, amintind și celebrul episod în care actualul antrenor al Rapidului a pierdut la ”păcănele” 9 mii de lei din banii echipei. De parcă episodul nu era cunoscut în momentul reinstalării sale în funcția de antrenor sau în cel al promovării în Liga 1. Apropo, CNA are grijă să scriem pe grafica TV întreaga denumire ”Clubul Sportiv al Armatei Steaua”, în schimb, pe live-urile de pe facebook, poate intra orice nevertebrat filmându-se înaintea unui accident rutier sau orice cumătru care-l înjură pe antrenorul Rapidului cu sute de vizualizări. Probabil și din partea puștilor rapidiști, crescuți conform tradiției, din tată-n fiu.

Dacă apăreau într-un material de presă suspiciunile legate de partida de cupă cu Timișoara, era simplu: presa e plătită să fie denigratoare

Apoi, Gigi Corsicanu preferă să treacă la altă întrebare după ce e chestionat dacă Miță Iosif mai e unul de-al lor, de-al suporterilor.

Dacă apăreau într-un material de presă suspiciunile legate de partida de cupă cu Timișoara, era simplu: presa e plătită să fie denigratoare, destabilizatoare, am început să deranjăm, suntem singuri împotriva tuturor. Când întrebările legate de cum se bucură Belu-Iordache la golul lui Carnat cu Dinamo sau de absența lui Ioniță din meciul de cupă vin din rândurile celor care n-au lăsat această echipă să moară, totul e mai complicat.

Răsturnare de situație! S-au înțeles cu Vinicius și semnează

13:58

Echipa lui Emil Boc vrea să devină o forță uriașă în Superliga. Președintele lui U Cluj a cerut investitori puternici și dezvăluie că se gândește să renunțe la club

13:54

Iosif va fi salvat, măcar pentru moment, doar de rezultate. Dacă vor veni într-o atmosferă pe care Daniel Niculae încearcă cu toate mijloacele s-o țină sub control, misiune foarte grea în cazul Rapidului.

Am rămas foarte impresionat de atmosfera creată de suporterii Rapidului la meciul cu FCSB. Se adunase acolo frumusețea Rapidului, eliberarea de surghiun, libertatea frumoasă a revenirii acolo unde îi este locul. Dincolo de câteva (inevitabile, se pare) scandări triviale adresate Stelei și reciproc (ale suporterilor FCSB către Rapid), atmosfera creată de galeria Rapidului și de spectatori a fost la cote maxime. În dialogul avut recent la ”Special” cu Gigi Corsicanu’, am dat acest exemplu încercând să scot în evidență că se poate și așa, se poate și fără porcăriile de la finalul meciului cu CSU, și fără pumnii în aer și înjurăturile de la meciul cu FCU. Mi s-a explicat că în Giulești (sau pe Arena Națională, sau la Mioveni) se trăiește fotbalul la alt puls. Eterna explicație pentru toate gogomăniile pe care le facem: așa suntem noi, trăim intens fotbalul, iubim maxim echipa. De parcă absența civilizației are vreo legătură cu iubirea pentru propria echipă. Nu e numai cazul Rapidului. N-o să uit prea curând cum Dinamo, care își premia la un derby pe Arena Națională câteva echipe de copii, îi ”boteza” pe micii dinamoviști să devină câini adevărați prin strigături obscene la adresa rivalilor.

În încercarea mea de a găsi o cale prin care să arăt că, totuși, au mai trecut anii, că ar fi cazul să trecem la nivelul următor, Gigi Corsicanu mi-a replicat că la acel Rapid – FCSB a fost atmosfera frumoasă pentru că FCSB nu e considerată rivala Rapidului. Concluzia intervenției fostului lider al galeriei Rapidului era următoarea: să vină Steaua în prima ligă și-o să vedeți și cafteală.

Iar concluzia mea e că nu voi înțelege niciodată de ce iubirea pentru o echipă presupune ura pentru o alta. Indiferent de motive.Și, dacă trebuie să existe această ură, nu voi înțelege niciodată de ce ea nu e stăpânită de lege. Așa cum știm că alții au făcut și au și reușit.