A trecut și ultimul „hop” până la selecția decisivă a lui Edi Iordănescu pentru turneul final al Campionatului European. Deși impresia ultimelor zece minute a fost pozitivă, nu putem da uitării, totuși, celelalte 170 de minute din partidele cu Irlanda de Nord și Columbia, când România a fost departe de o echipă care visează să iasă din faza grupelor!
Lotul care va fi prezent în Germania pare să se fi cristalizat deja, în mare măsură, însă prezența ce pare tot mai sigură a unui anumit fotbalist în ultimii 23 continuă să creeze controverse. Nu putem să nu ne punem întrebarea „de ce Ianis Hagi?”. Mai ales în contextul actual, când toți concurenții săi direcți traversează momente infinit mai bune.
Golul lui Ianis în poarta Columbiei mă poate contrazice. Chiar mai mult reușita din Ungaria, din meciul cu Israel, a avut și o miză majoră. Dar mi se pare imposibil de trecut cu vederea faptul că vorbim despre un jucător care trăiește de pe urma acestor două reușite în ultimii trei ani!
Fiul „Regelui” a avut un început promițător, părea să-și fi găsit locul la Rangers, dar accidentarea suferită l-a scos din circuit și l-a readus la baza piramidei. La ora actuală, când vorbim de Ianis Hagi, vorbim și despre un talent, dar în primul rând vorbim despre un jucător care a ratat un an din cauza unei accidentări, iar în sezonul în curs are, în peste 20 de meciuri la Alaves, un total de două goluri marcate! Ambele venite într-un meci de Cupă, câștigat cu 10-0 în fața unei formații din ligile inferioare.
La polul opus, avem fotbaliști precum Alex Mitriță sau chiar și tizul său Băluță, care nu evoluează într-un campionat presărat cu vedete, dar joacă constant și o fac foarte bine în tricourile primelor două clasate din Superliga din acest moment. Dar prestațiile bune din România, în viziunea unora, sunt eclipsate total de simpla prezență în La Liga.
Ce mi se pare, însă, aproape tragic, este faptul că situația creată deja îi induce o stare de automulțumire lui Ianis Hagi, în contextul în care, cum am expus deja, realizările sale tind spre zero, asta dacă suntem indulgenți! Iar asta o denotă tocmai răspunsul fiului „Regelui”, aflat, probabil, încă sub influența golului marcat pe Wanda Metropolitano pe final de meci, când a fost întrebat dacă ia în calcul să rateze convocarea la EURO 2024.
„Credeți că se mai pune problema? Eu cred că am demonstrat pe teren, îmi ştiu statisticile, ştiu ce am făcut şi ştiu că sunt mult mai puternic şi mai bun decât înaintea accidentării. Ideea e să fiu pe teren”.
Mi-e greu să iau în serios declarația de mai sus, venind de la un jucător care, așa cum am expus și mai sus, are în acest sezon 24 de meciuri, două goluri și un assist la echipa de club. Cum poate un fotbalist de atac al cărui aport ofensiv este aproape egal cu zero să ajungă la o asemenea stare de automulțumire?
Evident, nu putem afla cu certitudine care sunt gândurile lui Hagi jr, dar nu pot să nu mă gândesc că tot acest credit care i-a fost acordat nelimitat din partea tuturor a ajuns într-un punct în care i-a acaparat întreg procesul de gândire. Într-un an în care este întrecut de toți concurenții săi din avanposturi, fiul „Regelui” nu-și mai pune problema că poate rata convocarea. Acum, mingea e la Edi. Decizia lui poate fi decisivă și pentru EURO, și pentru Ianis. Poate o „palmă” dată acum ar schimba totul.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER