Bucșaru, un prim-secretar

După ce au început să fugă ca potârnichile din cuib, iar Unirea se pregătește să iasă din scenă – degrabă a venit, degrabă se duce -, cele mai interesante sunt reacțiile la adresa lui Bucșaru. Reacțiile celorlați patroni. Unii îl compătimesc, alții ne invită să-i facem statuie, doar a luat o echipă din liga a treia și a făcut-o campioană, toți vor însă câte ceva de la Bucșaru. Un jucător, doi la preț de lichidare de stoc.

Cei mai mulți au și dreptate. Adevărul e că a ținut destul această glumă care e Unirea, echipa cu un singur fan pe drum în deplasări. Lupul singuratic. Chelsea de Bărăgan – cât de stupid sună acum – a fost plămădită doar ca să fie o perioadă locomotivă la afacerile lui Bucșaru. Același întreprinzător de care nu auzise nimeni prin 2004, până să trimită bilețele la Cotroceni, în fotbal însă patron misterios, tăcut – contradicție în termeni – și de succes după ce a explodat trupa lui Dan Petrescu. Aduceți-vă aminte de vorbele lui Pițurcă: Gigi Becali nu stătea tocmai pe roze când a preluat-o pe Steaua. Împrumuta bani cu dobândă de la cămătari. O semifinală în C2, un șpriț cu președintele și dintr-odată s-au dat peste cap ierarhiile din top 300.

Cândva, va trece și criza. Vom avea surprize de proporții. Conturile lui Becali, Copos, Badea și ale altor patroni din fotbal s-au dolofănit. Inclusiv ale lui Bucșaru, care lasă senzația acum că e numai la un colț să fie o victimă, că-și riscă toată averea pe Bilașco și pe Galamaz. Riscă exact cât risca pe vremuri un prim-secretar de Ialomița, proiecția lui Bucșaru din 2010. În spatele oricărei echipe de fotbal și atunci era tot o afacere. Fie cu grâne din Buzău, fie cu pungi de plastic la Scornicești, fie cu perdele de Focșani. Lipsea pretextul, adică echipa? Era ultimul obstacol. A doua zi se transferau Dudu Georgescu și Mircea Sandu la Gloria, Pițurcă, Dan Petrescu sau Ilie Dumitrescu la Olt. Pe bani de câteva Dacii, nu pe trei mese la cantină. Și afacerea începea să meargă ca unsă. Cum i-a mers și lui Dumitru Bucșaru, tot cu logistica balonului. Nu cu pungi de plastic ca la Scornicești, ci cu bucșe și piulițe la București, în Depoul CFR-ului. Poate că sunt bani puțini, dar sunt deși, cum ar zice cel care a promovat Oltul…