Ziua Constantin Brâncuşi! Cine e gimnasta care pare că a dat viață sculpturii „Pasărea Măiastră”

Ziua Constantin Brâncuşi este sărbătorită în fiecare an la data de 19 februarie. Marele sculptor român s-a născut la 19 februarie 1876 și printre operele sale celebre e și „Pasărea Măiastră”.

Gimnasta care pare că a dat viață sculpturii „Pasărea Măiastră”

Similitudinea Brâncuși – lumea sportului este legată de gimnastica feminină.

Larisa Iordache a fost surprinsă într-o fotografie, în plin exercițiu la paralele, în timp ce mișcarea corpului său în aer se aseamănă cu lucrarea lui Brâncuși.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român a punctat acest aspect, alăturând cele două imagini. „Un român a însuflețit piatra și a dat altă dimensiune artei. Gimnastica românească a schimbat reperele și a dat dimensiunea perfecțiunii acestui sport. Esența zborului…e legătură de azi dintre sport și Brâncuși. Ne-o arată Larisa Iordache. Pasărea în spațiu e imaginea zilei… de ziua Constantin Brâncuși”, se arată pe pagina de facebook a COSR.

15 poze
Vezi galeria foto

Premierul Nicolae Ciucă a adus un omagiu marelui Constantin Brâncuşi: „Cu 147 de ani în urmă, destinul cultural al României şi arta plastică universală aveau să devină mai bogate, odată cu naşterea lui Constantin Brâncuşi, al cărui talent artistic a fost minunat completat de profunzimea aplecării lui spre filozofie. Născut într-o familie de oameni simpli, marele nostru sculptor nu s-a desprins niciodată de rădăcinile sale, chiar dacă viaţa l-a dus departe de ţară pentru a-şi desăvârşi destinul artistic. Prin operele sale, Constantin Brâncuşi şi-a creat propria identitate artistică, revoluţionând chiar arta sculpturii, şi a lăsat în urmă un valoros patrimoniu care impresionează prin universalitate, dar, în acelaşi timp, poartă amprenta înţelepciunii şi simplităţii ţăranului român”.

Opere Constantin Brâncuşi:

Opera matură (1911–1943)
Peşte I, 1926
Expusă la Tate Modern, Londra.
Negresa blondă II, 1933
Expusă la Mumok, Vienna.

Prometeu (1911)
Măiastra II (bronz) (1911)
Portretul lui George (1911)
Doi pinguini (1911-1914)[6]
Muza (1912)
Măiastra III (bronz) (1912)
Monument în memoria lui Spiru Haret (1913)
Cap de copil II (1913)
Domnișoara Pogany I (1913)
Primul pas (1913)
Lespede de mormânt (1914)
Primul țipăt (1914)
Cariatida (I și II) (1915)
Fiul risipitor (1915)
Mica franceză (1915)
Vrăjitoarea (1916)
Coloana Sărutului (1916)
Principesa X (1915–1916)
Adam (1917)
Muza A (1917)
Tors de tânăr (1917–1922)
Coloana fără sfârșit – lemn (1918)
Cupa lui Socrate (1918)
Himera (1918)
Domnișoara Pogany II (1919)
Pasărea de aur (1919)[7]
Începutul Lumii (1920)[8]
Leda I (c. 1920)[9]
Portretul doamnei Eugen Meyer Jr. (1920)
Adam și Eva (1921)
Peștele (1) (1922)
Cocoșul (1) (1922)
Socrate (1922)
Leda II (1923)
Portretul lui Eillen (1923)
Pasărea în văzduh (1922-1923)
Studiu pentru portretul d-rei Meyer (1924)
Negresa blondă I (1924)
Templul Crocodilului (1924)
Fetișcana sofisticată (1924)
Căpetenia (1925)
Portretul lui Nancy Cunard (1925–1927)
Peștele (2) (1927)
Negresa blondă II (1928)[10]
Piatra de mormânt a Sandei Polizu-Micșunești (1928)
Portretul lui A. Fundoianu (1929)
Nou-născut (1930)
Domnișoara Pogany III (1933)[11]
Păsări în văzduh (1931-1936)[12]
Domnișoara Pogany IV (1933)[13]
Vatra (1934)
Cocoșul (2) (1935)
Foca (1936)
Regele regilor (1938)
Broasca țestoasă (1940)
Țestoasa zburătoare (1943)[14][15]

Bogdan Savin / Autor

Activează de peste 17 în presa sportivă. La început a fost colaborator al departamentului care se ocupa de ligile inferioare, a „făcut practica” la meciuri din Liga 2 sau a treia și treptat a ajuns la secția „Fotbal Intern” a ProSport. A acumulat experiență și după patru ani a acceptat ... citește mai mult