Thomas Morgenstern, „Luceafărul dintre stele”!** Radiografia unui geniu al sportului

În limba lui Goethe, care este si
limba natala a celui mai mare saritor cu schiurile din epoca
moderna, Morgenstern inseamna Luceafar. Parafrazandu-l pe Mihai
Eminescu, se poate spune, fara doar si poate ca „Morgi” este numai
unul. Adica, Luceafarul dintre celelalte stele, cel care
straluceste cel mai tare in acest moment. Remarcand ca si in presa
de limba germana, de obicei mai retinuta cu epitetele de acest fel,
se abuzeaza de aceasta figura de stil atunci cand este vorba despre
Morgenstern, sa ne multumim si sa facem radiografia unui „Zburator”
autentic.

Revenirea
maestrului

Sa remarcam, in primul rand, ca acum, la varsta de 24 de ani,
Thomas isi face in mod spectaculos reintrarea, pe usa din fata,
dupa doi ani in care n-a castigat mai nimic. Si cum o putea face
altfel decat castigand Turneul mitic al celor patru trambuline,
invingandu-l pe Amann si anuntandu-l astfel si pe compatriotul sau,
Gregor Sclierenzauer, cel care l-a cam tinut la respect in ultimii
ani, ca marele campion a revenit la forma de odinioara. Adica, un
„retour gagnant”, cum spun francezii, cu atat mai mult cu cat el
este si actualul lider al Cupei Mondiale.

Geniu
juvenil

Spre deosebire de elvetianul Amann, care s-a remarcat mai tarziu,
Morgenstern castiga prima etapa din circuitul Cupei Mondiale la
doar 16 ani, atunci cand era de-abia la a cincea sa aparitie pe
firmamentul profesionistilor acestui sport magnific. La 19 ani era
deja campion olimpic la Torino, castigand trambulina „mare”,
invingandu-l pe compatriotul sau, Andreas Kofler, cu doar o zecime
de punct. In decembrie 2007, intra in cercul select al saritorilor
cu schiurile care au reusit sa se impuna in sase probe consecutive
ale Cupei Mondiale, egaland recordurile detinute de finlandezii
Janne Ahonen si Matti Hautamaki, editie pe care si-o va si
adjudeca, de altfel. La 21 de ani era deja pe culmile gloriei,
insusi marea glorie a Austriei, Toni Innauer, declarand ca
„Morgi este talentul secolului”.

Păzea,
vine Schlierenzauer!

Tara Valsului nu duce si nu a dus niciodata lipsa de talente, asa
ca nimeni nu s-a mirat atunci cand a aparut pe firmament un anume
Gregor Sclierenzauer, un talent innascut, care il va deposeda de
titlu pe Morgenstern. Acesta a avut, la randul sau, o explozie inca
de cand era junior si, desi se spune ca o adevarata concurenta este
mama progresului, acest lucru nu s-a adeverit, cel putin pentru o
perioada, in cazul lui Morgi, cel care a inghitit cu greu galusca
si a admis ca este complexat de Gregor. „Este o miza
suplimentara si, de multe ori, este mai greu sa te bati cu un
compatriot decat cu un strain”, marturisea el intr-un
interviu acordat in ultima luna a anului trecut publicatiei „Basler
Zeitung”.

„Va spun sincer si deschis ca
acest conflict dintre noi, care este pur sportiv, nu a fost
intretinut absolut deloc de mass-media, asa cum ar putea crede
unii. Suntem doar doi tipi ambitiosi si intamplarea a facut sa avem
exact aceleasi scopuri in viata. Astazi, imi pare bine ca exista si
Gregor, dar nu am avut intotdeauna aceeasi parere. A fost o
perioada de doi ani care a fost foarte grea pentru mine, si este
exact spatiul temporal cand Schlierenzauer a explodat, pur si
simplu. Mi-a fost greu sa ma obisnuiesc cu gandul ca exista cineva
mai bun decat mine, dar m-am obisnuit cu ideea, pana la urma. Iar
acum stiu, deja, ca ma pot lua la tranta cu el si sa redevin cel
mai bun din lume”, marturisea el. In acest scop au aparut
si primele schimbari importante, si anume, un angajarea unui
specialist in probleme de psihologie sportiva, dar si aparitia unui
antrenor personal, Heinz Kuttin, care sa-l pregateasca in regiunea
sa natala, Carintia, scutindu-l astfel de sutele de kilometri pe
care trebuia sa le parcurga pana la Innsbruck.

Thomas
pune presiune pe adversari

Adevarul este ca Schlierenzauer a avut o perioada mai slaba, dar
asta explica doar in parte succesul lui Morgenstern, modestia fiind
una dintre calitatile sale certe care l-au ajutat mult in viata.
Intr-un interviu acordat cotidianului austriac Krone, la sfarsitul
sezonului 2008/2009, cel mai slab din cariera sa, Morgenstern
spunea lucrurilor pe nume. „Bineinteles ca imi place sa
castig si as castiga totul daca as putea. Dar, trebuie sa-ti dai
seama ca nu intotdeauna lucrurile merg asa cum ai vrea si, asa cum
am vazut lumea de sus, tot asa e bine s-o vad acum si de jos. Daca
te vei gandi ca „daca nu castig, nu mai sunt om, sau nu mai sunt
cel care eram,” e o mare greseala. La urma urmei, aici am gresit.
Am devenit dependent de vicorii, dar acest lucru nu se va mai
intampla de acum inainte. La urma urmei, acesta este doar un
sport!„, sunt cuvintele sale. „Sunt doar un om si
am dreptul sa gresesc, aceasta este filosofia mea„,
consemna Die Presse inaintea Turneului celor patru
trambuline.

Calmul face diferență

Deja, inca din perioada Grand Prix-ului de vara, se intrevedea o
schimbare in comportamentul sau. Desi dominase net antrenamentele,
a fost ulterior deranjat de vant, dar a renuntat sa mai faca
scandal, asa cum facea inainte. Specialistul televiziunii romande,
post TV elvetian de limba franceza, Sylvain Freiholz, isi amintea
ca „ma uitam la el si parca vedeam un razboinic cu un cutit
intre dinti. Cateodata, se potrivea aceasta atitudine, cateoadata
nu. Acum, tipul este imaginea calmului absolut. Senin, cu o mina
detasata, degajeaza clar ideea ca a venit aici ca sa se distreze
si, eventual, sa castige. El vrea sa arate acum ce stie, nu
neaparat sa invinga. La urma urmei, a fost dintotdeauna cel mai
tehnic saritor„, spune expertul. „In plus, va rog
sa remarcati ca este mult mai bun exact acolo unde era, deja,
foarte bun. Adica, la forta desprinderii de pe trambulina si la
stilul agresiv al pozitiei de elan, una foarte joasa, de parca ar
lua startul la o competitie atletica”, puncteaza Freiholz,
care mai remarca si faptul ca „stilul sau este, per
ansamblu, mai relaxat, iar Thomas are acum mult mai multa incredere
in sine insusi”.

Surpriza
care nu a fost chiar o surpriză

Victoria sa era, totusi, asteptata, surpriza a fost doar superba sa
revenire de-a lungul acestui sezon, dar acum ramane senzatia ca
Morgi nu mai are nimic de castigat si nici de demonstrat. Sa
urmeze, iarasi, un con de umbra? „Mi s-a luat o greutate dupa
umeri, presiunea era enorma. Stiti care e secretul succesului? Un
tip urca pana la bara de start, priveste frumusetea muntilor, pe
urma pe spectatorii care au venit pentru el si pentru ceilalti
baieti, dupa care se lanseaza. Si zboara… Este atat de frumos sa
zbori…” Poate cineva sa-l contrazica?

articol de Octavian METONI