Steffi Graf împlineşte 50 ani. Unicul "Golden Slam", recordurile de neegalat, problemele cu "papá" urmate de o viaţă discretă de familie, forehandul-semnătură şi sacul de contracte | GALERIE FOTO

14 iun 2019 5163 afişări Tenis
Steffi Graf împlineşte 50 ani. Unicul "Golden Slam", recordurile de neegalat, problemele cu "papá" urmate de o viaţă discretă de familie, forehandul-semnătură şi sacul de contracte | GALERIE FOTO
GALERIE (8 de imagini) VEZI GALERIA

Steffi Graf împlineşte, astăzi, 14 iunie, 50 de ani.

Ea este cea care a reuşit ultima dată Marele Şlem în tenisul profesionist, în proba de simplu, la nivel de seniori (în 1988). Este una dintre marile staruri din întreaga istorie a WTA, un star al Germaniei, soţie, mamă, model şi sursă de inspiraţie, chiar Angelique Kerber fiind unul dintre miile de copii care au învăţat să manevreze racheta datorită ei, Steffi fiind totodată şi cea care a jucat un rol important în cariera lui Angie, dându-i acesteia încrederea necesară în 2015 pentru a intra în rândul câştigătoarelor de turnee de Mare Şlem.

Steffi Graf şi unicul Mare Şlem reuşit pe patru suprafeţe de joc diferite

Sportiva născută la Mannheim, în Germania de Vest, a reuşit pentru prima şi, deocamdată, şi pentru ultima dată în tenisul mondial să câştige într-un sezon toate cele patru turnee de Mare Şlem de la momentul în care suprafeţele au început să fie diferenţiate pentru fiecare dintre ele în parte.

Sportul alb a consemnat alte cinci Grand Slam-uri de-a lungul anilor, însă în condiţii diferite.

Mai întâi, au fost americanii. Don Budge şi "Little Mo" Maureen Connolly au realizat Marele Şlem înaintea Erei Open. Regulile tenisului s-au schimbat şi în interiorul Erei Open, dar înainte, sportul alb chiar însemna altceva. În 1938, când Budge reuşea primul Grand Slam din istorie, americanul era jucător amator de tenis, sezonul competiţional era alcătuit din şapte turnee, iar în 1953, atunci când "Little Mo" juca, la 18 ani, în premieră toate cele patru turnee majore într-un sezon şi le câştiga pe toate, cedând un singur set, situaţia nu se schimbase.

Rod Laver a reuşit apoi de două ori Marele Şlem, câte o dată de fiecare parte de liniei de separare a Erei Open - anul 1968, atunci când turneele au devenit deschise jucătorilor profesionişti. În 1969, cele patru turnee de Mare Şlem presupuneau însă doar evoluţii pe două suprafeţe: iarbă (Australian Open, Wimbledon, US Open) şi zgură (Roland Garros). În 1970, Margaret Court punea în rubricile statisticlor primul Mare Şlem al tenisului feminin în Era Open, succesul său venind însă tot pe doar două suprafeţe, iarbă şi pe zgură.

Anul 1988, cel în care Steffi Graf a fost de neînvins în turneele de Mare Şlem, a dat şi startul erei Rebound Ace la Australian Open, după ani la rând de joc pe tradiţionala iarbă. Turneul abia ce fusese mutat la nou-construitul Centru Naţional al Tenisului din Flinder Park, după o investiţie de 30 milioane de dolari. Aceasta era a patra suprafaţă care îşi făcea apariţia în turneele de Mare Şlem şi era descrisă drept un compromis între hard court-ul clasic, american, şi o suprafaţă indoor. Potrivit reporterului Times, Richard Evans, suprafaţa de la Melbourne era "cea mai neutră suprafaţă, care nu favoriza nici baselinerii veritabili, nici jucătorii de serviciu-voleu".

"Ce îmi amintesc în primul rând este senzaţia de oboseală extremă pe care am simţit-o la New York. Peste tot în jurul meu, erau atâtea aşteptări, care nu erau ale mele şi acestea au devenit sufocante şi mă privau de şansa de a mă concentra pe turneul pe care eu trebuia să îl joc. A fost teribil. Cursa de urmărire a Marelui Şlem este sufocantă"
Steffi Graf, pentru Daily Mail, despre sentimentele care au copleşit-o în cursa pentru a trece linia de finiş a Marelui Şlem, în 1988

De la performanţa lui Steffi Graf, diferenţele dintre cele patru suprafeţe pe care se dispută şi în ziua de astăzi cele patru Grand Slam-uri s-au redus considerabil, însă chiar şi aşa, ea nu a fost egalată. Doar Serena Williams şi Novak Djokovic au reuşit să mai câştige consecutiv patru turnee de Mare Şlem în condiţii similare, semnând ceea ce a intrat în cărţile de istorie drept Serena Slam (Roland Garros 2002 - Australian Open 2003) şi, respectiv Nole Slam (Wimbleson 2015 - Roland Garros 2016). Americanca a fost apoi, în 2015, la două victorii distanţă de egalarea performanţei lui Steffi, cursa ei cu istoria fiind însă frântă la US Open de surprinzătoarea Roberta Vinci.

  • Steffi Graf a împlinit 19 ani pe 14 iunie 1989, la jumătatea provocării Marele Şlem.
  • Chiar dacă începuse anul din postura de număr unu mondial, Graf a reuşit totuşi Marele Şlem din postura de "challenger la titlu”, pentru că la Wimbledon s-a ciocnit de Martina Navratilova - campioana în exerciţiu cu opt trofe în total şi pentru că a trebuit să treacă de legenda Chris Evert la Australian Open. Graf a făcut alegeri riscante, a pregătit indoor primul turneu de Mare Şlem - sărind peste turneele pregătitoare, preferând să se acomodeze cu temepraturile oscilante, noua suprafaţă de joc şi să fie pregătită şi pentru a juca indoor, sub noua invenţie a unui acoperiş retractabil. Graf a trecut apoi de la Roland Garros la Wimbledon fără turneu pregătitor, antrenându-se pe toată perioada cu un sparring angajat din ATP, stângaci, pentru a fi, astfel, gata pentru marea înfruntare cu Navratilova, în sufrageria acesteia.

GRAF 50: CLICK AICI PENTRU O GALERIE FOTO SPECTACULOASĂ CU STEFFI GRAF, SĂRBĂTORITA ZILEI DE VINERI, 14 IUNIE

Steffi Graf şi dreapta-autograf

Stilul de joc al lui Steffi Graf poate fi caracterizat extrem de simplu: viteză în deplasare ucigătoare şi o lovitură de dreapta cam la fel de recognoscibilă precum cea a lui Rafael Nadal.

Reprezentanta Germaniei îşi apăra constant terenul de rever poziţionaându-se pentru a lovi cu dreapta, arma sa principală. Evident, în aceste condiţii, rămânea uneori expusă la atacurile spre dreapta, însă viteza de deplasare şi jocul de picioare îi erau atât de clar superioare faţă de ale tuturor celorlalte jucătoare, încât cu greu puteai exploata această aparent evidentă vulnerabilitate. Steffi Graf era capabilă să genereze forţă ireală pe lovitura de dreapta, în ciuda faptului că realiza contactul cu mingea foarte târziu. Timingul său pe lovitură era însă fabulos şi, aşa cum afirmă foştii săi antrenori, principala cheie a reuşitei sale. Lovitura sa preferată, marcă înregistrată: forehandul inside-out.

Posesoarea unui rever clasic, cu o mână, Graf a transformat slice-ul (mingile tăiate) într-o veritabilă armă de atac, prin pregătirea perfectă a forehandului decisiv. La mulţi ani după retragere, când a ajuns să facă turul lumii cu demonstrative, Steffi Graf avea să admită că ar fi preferat, totuşi, să aibă o lovitură de backhand cu două mâini.

Steffi Graf şi Golden Slam-ul: că de n-ar fi, nu s-ar povesti. Revenirea tenisului la Jocurile Olimpice, marcată de o performanţă neegalată până în prezent

În 1988, calendarul era cu mult diferite faţă de ultimele decenii. Astfel, cu Marele Şlem în buzunar, Steffi Graf pornea într-un nou război cu cărţile de istorie la Jocurile Olimpice de la Seul. Dacă în acest mileniu întrecerea olimpică aterizează în plin sezon competiţional, între Wimbledon şi circuitul nord-american de hard, în 1988 Jocurile au fost declarate deschise la o săptămână după finala feminină de la US Open.

După 64 de ani de absenţă, tenisul abia revenea în programul olimpic în Coreea. În condiţiile în care o medalie olimpică nu avea la vremea respectivă aceeaşi valoare pentru un profesionist al tenisului precum o are în prezent, se consemna absenţa uneia dintre marile rivale ale lui Steffi, Martina Navratilova, cea căreia germanca îi luase din mână trofeul la Wimbledon, după şase victorii consecutive ale acesteia pe iarba londoneză şi un start lansat în finală (Navratilova a condus 7-5 şi 2-0 în finală, însă Graf a venit peste ea ca un tavălug, câştigând până la linia de finiş 12 din următoarele 13 game-uri disputate).

La Seul, Steffi Graf reuşea să o învingă pentru a doua oară la rând pe frumoasa reprezentantă a Argentinei, Gabriela Sabatini, în meciul pentru aur, cu dublu 6-3, mai uşor decât o făcuse în meciul pentru trofeul de la US Open.

13 ani avea Steffi Graf când a devenit jucătoare profesionistă de tenis

900 victorii a adunat în carieră Steffi Graf, care s-a retras, măcinată de accidentări, în vara lui 1999, după ce tocmai jucase o finală la US Open (pierdută în faţa lui Lindsay Davenport)

107 titluri la simplu a câştigat Steffi Graf, jucând alte 31 de finale (depăşită doar de Navratilova, cu 167 trofee şi de Evert, 154 trofee). Are 11 trofee şi la dublu (inclusiv un trofeu la Wimbledon cu Sabatini)

Steffi Graf şi recordurile care par imposibil de rupt

Steffi Graf are cifre impresionante: 22 de titluri de Mare Şlem, fiind, până în 2017, recordul absolut în tenisul Erei Open. Dacă acest record a fost depăşit de Serena Williams, după o serie lungă de tentative eşuate, germanca păstrează dominaţia în materie de săptămâni în fruntea clasamentului WTA.

Graf a petrecut, în total, 377 de săptămâni în fotoliul de lider mondial (65 dintre ele la egalitate cu Monica Seleş, după ce ex-iugoslava revenea pe teren după teribilul atac din 1993), a doua în topul celor mai multe săptămâni petrecute pe primul loc WTA fiind Martina Navratilova, cu 332 de săptămâni. Dintre jucătoarele active, principala urmăritoare este Serena Williams, cu 319 săptămâni pe primul loc.

Graf este co-deţinătoare a recordului pentru cele mai multe săptămâni consecutive în fotoliul de lider mondial, cu 186 de săptămâni, laolaltă cu Serena Williams. La ediţia 2016 a US Openului, americanca era învinsă în semifinale de Karolina Pliskova, iar victoria lui Angelique Kerber din finală determina schimbarea liderului şi îi păstra intact recordul lui Steffi Graf.

64 de săptămâni a petrecut Simona Halep pe prima poziţie în clasamentul mondial, dintre care 48 de săptămâni consecutive

Un alt record de neegalat este cel referitor la cea mai categorică victorie într-o finală de turneu de Mare Şlem. În anul de graţie 1988, Graf o executa într-o finală împărţită de ploaie în două reprize pe Natalia Zvereva (17 ani), campioana mondială de juniori care reuşise să o scoată din cursă pe Martina Navratilova - cu doar 13 puncte câştigate în meci de americancă. Pentru prima dată în istorie, tabela a consemnat pe tabelă un scor de 6-0, 6-0, aceasta fiind şi cea mai scurtă finală, cu o durată oficială de 34 de minute şi doar 32 de minute de joc efectiv. Graf şi-a cerut scuze după masacrul din finală.Îmi pare rău că a durat atât de puţin, dar am vrut să dau ce am mai bun”, revenind apoi, la un an distanţă, cu o caracterizare a finalei: “Nicio sclipire, niciun raliu, zero atmosferă. Zvereva era speriată, obosită şi slabă din punct de vedere fizic. Nu am simţit nici jumătate din emoţia trăită cu un an înainte, când am câştigat cu 8-6 în setul trei”.

Steffi Graf şi turbulenţele: problemele cu "papá"

Cariera lui Steffi Graf a fost calculată la milimetru de un tată extrem de autoritar. Peter Graf a impus un control total asupra vieţii fiicei sale, din postura de antrenor şi manager. Poreclit de presa din Germania tatăl cel rău, Peter Graf a fost acuzat, de-a lungul anilor, că ar fi abuzat verbal oficiali în cadrul turneelor, că ar fi recurs la stratageme legate de alcătuirea programului pentru a menţine o poziţie în clasament a fiicei sale, că ar fi oferit ilegal sfaturi din tribună de-a lungul meciurilor şi că ar fi supus-o pe Steffi unui regim de armată, draconic, extrem de server.

În plus, Peter Graf a impus litera tiranei în managerierea banilor fiicei sale. În 1990, publicaţia germană Bild lansa un scandal de anvergură, scriind despre o relaţie amoroasă tumultoasă a lui Peter. Steffi a fost vizibil afectată, izbucnind în lacrimi sub tirul de întrebări, la o conferinţă de presă de la Wimbledon. În 1995, un scandal monstru legat de fraude fiscale a şubrezit definitiv relaţia tată-fiică. Peter Graf a fost acuzat că a fraudat statul cu milioane de dolari, fiind condemnat la 25 de luni de închisoare, în timp ce Steffi, care a declarat că toată contabilitatea a fostâ ţinută de părintele ei, a fost declarată nevinovată.

Probabil cel mai mare scandal care a avut în centru strict viaţa personală a lui Steffi Graf a venit la jumătatea anilor '90. În 1997, presa a vorbit pe larg despre faptul că germanca renunţa la religia catolică, în ciuda faptului că vorbise de multe ori până atunci despre faptul că se roagă adesea şi că este foarte credincioasă. Nemţoaica ar fi găsit această soluţie pentru a se sustrage de la plata a 7-8 procente din câştiguri taxa de biserică - o practică încă existentă în Germania. Graf a parat elegant, invocând motive personale, declarându-se totodată atee.

Steffi Graf, soţia şi mama

Steffi Graf şi-a ţinut viaţa personală departe de ochii presei, fiind o prezenţă discretă la evenimentele mondene, în ciuda faptului că, din 1999, după victoria din finala de la Roland Garros, a început o relaţie cu Andre Agassi. Nunta celor doi a venit în 2001, Steffi şi Andre căsătorindu-se într-o ceremonie extrem de restrânsă, prezente fiind doar mamele celor doi.

Steffi Graf şi Andre Agassi şi-au făcut un obicei din a se afişa doar în măsura necesară pentru proiectele fundaţiilor caritabile, pentru a încuraja tinere talente ori pentru demonstrative de tenis. Într-un interviu recent, după 17 ani de mariaj, Agassi o credita pe Steffi, cea care, aparent, preferă să fie numită Stefanie, rigurizitatea şi disciplina acesteia pentru succesul căsniciei lor.

În 2001, s-a născut primul copil al cuplului Agassi / Graf - un băiat (Jaden Gil), iar doi ani mai târziu a apărut în viaţa lor şi o fetiţă (Jaz).

”O femeie care vorbeşte puţin, dar face mult. O urmăream de la distanţă şi m-a impresionat felul în care îşi vedea de treabă, conştiincioasă şi constantă. Aş fi vrut şi eu să fiu ca ea”,
Steffi Graf, într-o descriere făcută de Andre Agassi

Steffi Graf şi contractele de publicitate

Steffi Graf a fost una dintre jucătoarele cu cele mai bune contracte de publicitate.

Ceea ce acum pare deja o asociere clasică în tenis, între sportivi de top şi branduri de maşini, găseam în portofoliul lui Steffi Graf încă din 1985 - un contract pe zece ani cu Opel. Între 1994 şi 1998, Steffi Graf a avut contract cu Rexona, un brand care o sponsorizează în prezent şi pe Simona Halep. Firma producătoare de paste făinoase, Barilla, a avut-o şi ea sub contract pe Steffi Graf, înainte de a semna actualul parteneriat cu Roger Federer.

Începând cu 1985, Steffi Graf a intrat în portofoliul firmei germane producătoare de echipament sportiv, Adidas. Opt dintre titlurile sale de Mare Şlem la simplu au fost câştigate cu o rachetă Wilson. În plus, alături de Andre Agassi, Steffi Graf a apărut în nenumărate reclame pentru producătorul de aparate foto Canon (care a lansat celebra campanie Image is everything, cu Andre Agassi) şi producătorul de ceasuri - Longines.

 

Versiune selectată: mobil / standard

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul S.C. WEB EDITING DEVELOPMENT SRL.